Raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului privind proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești arată costuri uriașe majorate la 6,5 miliarde de dolari, întârzieri de 20 de luni și nereguli majore la achiziția terenului. Proiectul prin care România vrea să construiască la Doicești prima centrală cu reactoare modulare mici (SMR) este în întârziere, s-a scumpit semnificativ și a fost dezvoltat printr-o serie de decizii pe care Corpul de control al prim-ministrului le pune sub semnul întrebării. Un raport al instituției arată că una dintre etapele importante ale proiectului a fost finalizată cu 20 de luni mai târziu decât prevedea calendarul inițial. Printre explicațiile oferite de Nuclearelectrica s-au numărat timpul necesar aprobărilor, negocierilor, finanțării și studiilor. Corpul de control notează însă că o parte dintre aceste probleme puteau fi anticipate.
Și nota de plată a crescut. În decembrie 2025, proiectul era estimat la 6,5 miliarde de dolari, cu aproximativ 3,8 miliarde de dolari mai mult decât estimarea făcută în 2022.
Raportul ridică semne de întrebare și asupra modului în care a fost ales locul viitoarei centrale. Un studiu finanțat de o agenție americană a analizat nouă posibile amplasamente, iar Doicești s-a clasat pe locul al doilea.
Corpul de control al premierului nu spune că alegerea Doiceștiului a fost greșită, ci că Nuclearelectrica nu a făcut o analiză comparativă suficientă pentru a explica de ce a ales acest amplasament în locul celui clasat pe primul loc.
Teren cumpărat cu 2,8 milioane de euro, tranzacție de peste 46 de milioane
Una dintre cele mai importante constatări privește chiar terenul de la Doicești. Nova Power & Gas, partenerul privat al Nuclearelectrica, îl cumpărase în 2021 cu un preț efectiv de 2,8 milioane de euro.
Ulterior, compania de proiect RoPower Nuclear a cumpărat amplasamentul de la Nova Power & Gas cu aproximativ 24,3 milioane de euro și s-a angajat să achite încă aproximativ 22 de milioane de euro pentru costuri asociate terenului. Corpul de control arată că tranzacția a ajuns astfel la peste 46 de milioane de euro și pune sub semnul întrebării o parte dintre costurile suplimentare.
Raportul critică și modul în care Nuclearelectrica s-a asociat cu Nova Power & Gas. Corpul de control susține că partenerul privat a fost ales fără o evaluare comparativă cu alte companii, iar înțelegerea dintre cele două părți a distribuit unele dintre riscuri în defavoarea companiei de stat.
Printre măsurile recomandate se numără verificarea costurilor plătite către partenerul privat și inclusiv analizarea posibilității unei acțiuni în instanță pentru anularea acordului prin care au fost refacturate unele dintre aceste cheltuieli.
Cine e Nova Power & Gas și cum a devenit o companie privată partenerul statului român în proiectul minireactoarelor de la Doicești?
Nova Power & Gas este o companie privată românească din sectorul energetic, înființată în anul 2007. Aceasta acționează ca distribuitor, furnizor și producător de energie electrică și gaze naturale, având un model de afaceri integrat (de la producție și stocare în baterii, până la vânzarea către clienți).
Compania face parte integrantă din holdingul E-INFRA. Acest grup activează în infrastructura de energie și telecomunicații, deținând și alte entități cunoscute precum Electrogrup, Direct One, Netcity sau WESEE.
Grupul este controlat de către oamenii de afaceri clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.
Până în ianuarie 2015, Nova Power & Gas s-a numit Amgaz Furnizare SRL, potrivit datelor Termene.ro. În trecut, printre administratori s-a numărat și clujeanul Rareș Criste, unul dintre cei considerați „băieții deștepți” din energie. În 2013, firma Energon Power&Gas, controlată de Rareș Criste, a fost implicată într-un scandal uriaș, în dosarul „Mita de la Hidroelectrica”, aflat atunci în atenția DNA. Pe scurt, Hidroelectrica urma să livreze o cantitate uriașă de energie (7 milioane MWh, pe o perioada de 4 ani), fiind în joc o mită de 1,4 milioane de euro. Povestea a fost interceptată de procurorii DNA.
HotNews.ro scria în 2013, că Rareș Criste era implicat în afaceri alături de Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul șef al Doi și-un sfert, prin firma Ten Transilvania Energy. Criste a fost asociat în SC Amgaz Furnizare, societate implicată în afaceri cu societatile de stat Romgaz și Distrigaz. Unul dintre partenerii lui Rareș Criste și Alin Ardelean era, în acea perioadă, chiar clujeanul Teofil Mureșan care deținea, prin Electrogrup, controlul la Ten Transilvania Energy.
La înființare, Amgaz Furnizare era controlată de doi americani: Peter Braun, om de afaceri care a fost implicat în vânzarea combinatului Alro Slatina către ruși, și Michael Myron Einik, fost diplomat SUA la București, în anii ’90, în mandatul ambasadorului Alfred Moses, și asociat în consultanță cu foști generali ai serviciilor secrete românești (DGIA și STS), scrie Panorama.ro. În Amgaz mai era implicată și Monica Roșu, fiica lui Horia Roșu, fost consilier al lui Dan Ioan Popescu, controversatul ministru al Energiei din timpul guvernării lui Adrian Năstase.
Care sunt ceilalți investitori
Pe lângă texanii de la Fluor și companiile fraților Mureșan, hotnews.ro scrie că în proiectul de la Doicești mai sunt implicate:
– Nuclearelectrica, societate românească de stat, care mai deține și centrala nucleară de la Cernavodă
– compania americană NuScale Power, care proiectează și vinde reactoare modulare mici
– sud-coreenii de la Samsung C&T Corporation, companie de construcții și inginerie, parte din grupul mamut Samsung.
În cazul interconectorului HVDC, în afară de grupul E-Infra și americanii de la Fluor, mai sunt implicate:
– Compania națională de transport al energiei electrice – Transelectrica
– Taqa (Abu Dhabi National Energy Company PJSC) este compania națională de utilități din Emiratele Arabe Unite
– Meridiam investitor global și administrator de active, specializat în infrastructura publică și comunitară. Are sediul la Paris și fonduri de investiții în Europa, America de Nord și Africa.
