După dezvăluirile privind o întâlnire dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, desfășurată în biroul președintelui Senatului, reacțiile din sistemul judiciar au venit rapid și într-o formă rar întâlnită. Atât președinții tribunalelor din România, cât și președinții curților de apel au transmis poziții publice aproape identice, prin care solicită clarificări privind circumstanțele și scopul întâlnirii.
Cele două comunicate apar pe fondul informațiilor potrivit cărora întâlnirea dintre șefa CCR și liderul liberal ar fi avut loc într-un context sensibil, în condițiile în care ambele părți ar avea interese în cauze aflate pe rolul Curții Constituționale. Deși nu formulează acuzații directe, magistrații atrag atenția că, într-un stat de drept, nu este suficientă doar independența efectivă a justiției, ci și evitarea oricărei aparențe care ar putea genera suspiciuni în rândul opiniei publice.
Președinții tribunalelor și ai curților de apel subliniază că standardele de independență, imparțialitate și transparență trebuie aplicate cu aceeași rigoare și în cazul justiției constituționale. În argumentația lor, aceștia invocă inclusiv o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului din 2024, care a recunoscut interesul public privind agenda întâlnirilor judecătorilor constituționali atunci când există suspiciuni de contacte cu oameni politici interesați de dosare aflate în analiză.
Magistrații consideră că lipsa de transparență care înconjoară întâlnirea dintre Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan este „profund inadecvată” standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională și avertizează că aceasta poate genera îndoieli legitime cu privire la aparența de imparțialitate a Curții Constituționale.
În sprijinul argumentelor lor, semnatarii comunicatelor amintesc și precedentul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, aflată atunci în funcția de consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al CCR. La acel moment, Administrația Prezidențială aprecia că este inadmisibil să existe suspiciuni privind o posibilă influențare a activității Curții Constituționale.
În acest context, șefii tribunalelor și ai curților de apel solicită explicații publice privind existența întâlnirii, motivele pentru care aceasta s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, precum și temele discutate. Potrivit acestora, doar o clarificare completă poate elimina speculațiile și poate proteja încrederea publică într-una dintre cele mai importante instituții ale statului.
Pozițiile celor două structuri reprezintă una dintre cele mai ferme luări de atitudine venite din sistemul judiciar față de activitatea Curții Constituționale din ultimii ani și amplifică presiunea publică pentru lămurirea circumstanțelor în care a avut loc întâlnirea dintre președinta CCR și Ilie Bolojan.
Comunicatul președinților tribunalelor din România:
„Președinții tribunalelor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.
Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.
Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.
Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.
În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.
Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.
Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.
Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.“
Comunicatul președinților curților de apel:
„Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții
Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.
Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime.
Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție. Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.
Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.
În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna ElenaSimina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.
Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual. Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.
Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.“
