Connect with us

Politica

Revoluție în PMP! 55 de lideri cer Congres și numirea lui Eugen Tomac ca președinte

Publicat

la

Este o adevărată revoluție în PMP. Asta deoarece 55 de lideri au semnat o scrisoare pentru care arată că doresc convocarea unui Congres Extraordinar în 19 februarie, în cadrul căruia Eugen Tomac să fie ales președinte al formațiunii politice, în locul lui Cristian Diaconescu. Printre semnatarii moțiunii se numără și liderul PMP Constanța, Claudiu-Iorga Palaz.

„PMP – un nou început pentru o Românie creștin-democrată.

Ne exprimăm mâhnirea în privința dezinformărilor consecvente lansate în spațiul public cu privire la situația politică actuală a Partidului Mișcarea Populară. Se fac multe speculații răuvoitoare, sunt lansate de către neaveniți mesaje care nu au nicio legătură cu problemele interne reale ale PMP, s-a creat o veritabilă campanie de linșaj mediatic, deopotrivă prin social-media, împotriva unor lideri ai PMP și, din păcate, a familiilor acestora, situație inacceptabilă care ne determină să reacționăm în solidar.

S-a ajuns aici din cauza indeciziei de la nivelul conducerii PMP, din pricina lipsei de dialog, a alimentării consecvente a unor conflicte, în locul preocupării și acțiunii hotărâte pentru dezamorsarea acestora. De șase luni, nu s-a găsit nicio  soluție în privința desemnării unui secretar general, de trei luni, în pofida apelurilor repetate care i-au fost adresate, președintele PMP nu a mai convocat nicio ședință, nicio dezbatere la nivelul structurilor statutare ale PMP, de natură a detensiona atmosfera politică tot mai încordată și deteriorată din interiorul partidului. Nu s-a mai dialogat de la nivel central nici măcar cu aleșii locali, care reprezintă zestrea noastră pragmatică, meritorie și concretă, rod al campaniilor electorale grele pe care le-am purtat la alegerile locale și generale.

În această situație îngrijorătoare, gravă, fără a exista nicio direcție politică limpede, asumată oficial la vârful PMP, o comunicare publică clară, consecventă și coerentă, onestă, în spiritul valorilor ideologice, doctrinare, creștin-democrate, a proiectelor noastre, care stau la temelia acestui partid, problemele și tensiunile interne în mod evident s-au acutizat. Impasul a fost sporit de cercetările sociologice care au înregistrat o prăbușire semnificativă a încrederii cetățenilor în partidul nostru.

Vă asigurăm că, în PMP, nu există un conflict între persoane, nici o luptă egoistă, iresponsabilă, pentru vreo putere iluzorie. De asemenea, tema vreunei fuziuni cu altă formațiune politică nu există pentru semnatarii acestei moțiuni. Simțim cu toții însă că avem nevoie de o abordare mai pragmatică și energică pentru a ne recâștiga suflul și forța, solidaritatea, energia și motivația, pe care le-am demonstrat în multe încercări politice și confruntări electorale. În plus, dorim să ne ținem în continuare aleșii aproape, pentru ca împreună să reușim din nou să-i convingem pe români că avem resurse pentru a dezvolta un partid liber, democratic, al valorilor creștine, patriotice, naționale, cu corectitudine deplină în fața românilor și cu dragoste de țară.

Pentru toate acestea, ne reîntoarcem în 19 februarie în congres și susținem Moțiunea lui Eugen Tomac, „PMP – un nou început pentru o Românie creștin-democrată”. Facem acest lucru asumându-ne deschis parcursul politic pentru a reveni astfel întăriți pe scena politică, cu proiectele care au consacrat PMP.

Patriotismul, pe lângă sentimente, înseamnă în bună măsură fapte iar noi acționăm acum tocmai pentru a merge mai departe solidari, (re)uniți pentru Romania.“, se arată într-un comunicat al celor 55 de lideri ai PMP.

Lista celor 55 de lideri ai PMP, dintre care 38 președinți de organizații județene, susținători ai moțiunii:

Petru Movilă, Iași

Adrian Mocanu, Buzău

Lucian Morar, Maramureș

Marius Pașcan, Mureș

Eugen Tomac, București

Mihail Neamțu, București

Sebastian Moise, București

Ionuț Simionca, Bistrița

Cătălina Bozianu, Prahova

Dorin Bădulescu, Buzău

Răzvan Sebe, București

Marian Andronache, Suceava

Claudiu Palaz, Constanța

Liliana Nițu, Dâmbovița

Ramona Cupă, Mehedinți

Ionuț Popovici, Caraș Severin

Adrian Todoran, Sălaj

Ion Ariton, Sibiu

Andrei Ionescu, Sector 1

Dorel Constantin Onaca, București

Adrian Florescu, Sector 3

Bogdan Gavrilescu, Neamț

Viorel Arion, Hunedoara

Alexandru Leșco, R. Moldova

Gheorghe Baciu, Covasna

Radu Pescar, Mureș

Iulian Vladu, Dâmbovița

Cristian Mihălăchioiu, Ialomița

Gabriel Rădulescu, Sector 4

Gheorghe Ialomițianu, Brașov

Ion Melinte, Bacău

Florian Bichir, București

Nicolae Davițoiu, Gorj

Corneliu Bichineț, Vaslui

Anișoara Stănculescu, Dolj

Teodora Desagă, Ilfov

Ionel Roiban, Vâlcea

Valerian Vreme, Bacău

Cristian Lungu, Cluj

Ștefan Florescu, Sector 6

Mirela Bîznă, Vrancea

Florin Creț, Maramureș

Marian Bârgău, Sector 1

Liviu Pop, Satu Mare

Maricel Gangu, Vaslui

Traian Mircea Iancu Peța, Ilfov

Sile Cobzaru, Giurgiu

Daniel Corneanu, Harghita

George Popescu, Botoșani

Cristian Ciocoi, Sector 3

Elisabeta Grigore, București

Costică Popa, Harghita

Corneliu Popescu, Botoșani

Liviu Coman, Călărași

Tiberiu Ciprian Kecskes Simionca, Bistrița

Comments

comments

Politica

(Document) Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de modificare a Codului Fiscal. Mai multe impozite urmează să crească

Publicat

la data de

Scris de

Ministerul Finanţelor a publicat în această seară proiectul de modificare a Codului Fiscal. Acesta prevede, printre altele, creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, scăderea pragului veniturilor până la care o companie este considerată microîntreprindere, creşterea la 9% a TVA pentru băuturile băuturilor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate şi majorarea accizelor pentru ţigarete, notează Agerpres, citat de stiripesurse.ro.

Proiectul de act normativ propune, de asemenea, revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilităţile fiscale numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 şi pct. 7 din Codul fiscal. În aceste sectoare, se propune scăderea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se vor mai aplica facilităţi fiscale.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cota de TVA creşte de la 5% la 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepţia băuturilor alcoolice şi a celor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi animal, cât şi pentru serviciile de restaurant şi de catering şi pentru activităţile de cazare hotelieră.

Întregul proiect poate fi citit aici:

Proiectordonantamodifl227 04072022

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Ciucă și liderii PSD ar fi căzut de acord asupra supraimpozitării pensiilor speciale

Publicat

la data de

Scris de

Premierul Nicolae Ciucă și liderii PSD ar fi căzut de acord asupra supraimpozitării pensiilor speciale, informează stiripesurse.ro. Însă, potrivit aceleiași surse, premierul Nicoale Ciucă a cerut soluția legală pentru ca acestea să nu mai pice la Curtea Constituțională. Potrivit surselor, o discuție între premier şi PSD a avut loc inclusiv în această dimineață, pe pachetul de măsuri de modificare Codului Fiscal. Proiectul urmează să fie publicat astăzi de Ministerul de Finanţe, iar guvernul va avea o ultimă discuţie, cu cei afectaţi de aceste măsuri, înainte de adoptarea lui, cel mai probabil săptămâna viitoare. În privinţa supraimpozitării pensiilor speciale, cerută insistent de PSD, premierul şi PNL nu s-au opus acestei măsuri, în coaliţie, însă şeful Executivului a cerut o soluţie legală astfel încât această decizie să nu pice la controlul de constituţionalitate, au mai precizat sursele.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Președintele Iohannis a semnat legea care interzice foștilor condamnați să mai candideze

Publicat

la data de

Scris de

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care instituie interdicția de a candida pentru funcţia supremă în stat pentru persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea art.28 din Legea nr.370/2004, în sensul instituirii interdicţiei de a candida pentru funcţia supremă în stat pentru persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie şi dezincriminarea.

Legea a fost aprobată de Camera Deputaților pe 8 iunie, cu 223 de voturi „pentru”, unul „contra” și 22 de abțineri.

Proiectul a fost inițiat în 2017 de 36 de parlamentari PNL și USR.

„Este un proiect liberal acesta, iniţiat în anul 2017, pe circuitul legislativ şi urmează, în săptămânile următoare, să discutăm, pentru că va fi pe ordinea de zi a plenului, a doua parte a acestui demers legislativ liberal, anume fără condamnaţi penal pentru Parlament, adică pentru candidaturile la funcţiile parlamentare”, spune în timpul dezbaterii, liderul deputaților PNL, Gabriela Andronache.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: