Actual

România a împrumutat, ieri, două miliarde de euro pentru finanțarea deficitului bugetar

feb. 02, 2018 Maria Ionescu

În data de 1 februarie, România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe pieţele financiare internaţionale, printr-o emisiune de euroobligaţiuni în euro, în două tranşe: 750 milioane euro cu maturitatea de 12 ani şi 1,25 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani. După cum recunoaște chiar ministrul Finanțelor, citat de Digi 24, banii sunt folosiți și pentru „finanțarea deficitului bugetar”. „Tranzacţia face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2018, prin aceasta emisiune România asigurând o parte importantă din necesarul de finanţare de pe pieţele externe pentru acest an, consolidând totodată rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei statului. Totodată, prin maturităţile alese, România a urmărit atingerea obiectivului de extindere a curbei de maturităţi în euro”, a explicat Ministerul Finanțelor Publice, printr-un comunicat de presă. Emisiunea a fost intermediată de către Barclays Bank PLC, Erste Group Bank AG, Societe Generale, Unicredit şi ING Bank NV. MFP mai susține că cele două tranşe au fost realizate „la cele mai mici marje peste cotaţiile de referinţă mid-swap pentru maturităţile emise”. Astfel, pentru maturitatea de 12 ani s-a obţinut un randament de 2,585% iar pentru emisiunea de 20 ani s-a obţinut cel mai scăzut cost aferent acestei maturităţi cu un randament de 3,45%, în scădere faţă de emisiunea cu aceeaşi maturitate realizată în octombrie 2015 la un randament de 3,93% (care a fost redeschisă ulterior în februarie 2016 la un randament de 3,90% şi în aprilie 2017 la un randament de 3,55%).  „Emisiunea de euroobligaţiuni realizată ieri nu este un împrumut special, ci este un instrument uzual pe care Ministerul Finanţelor Publice îl utilizează pentru asigurarea necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice. Aceste emisiuni reflectă însă, percepţia mediilor investiţionale şi a pieţelor financiare asupra evoluţiei României pe termen lung. Suprasubscrierea celor două tranşe de emisiune, cât şi diversificarea bazei investiţionale atât pe tipuri de investitori, cât şi din punct de vedere geografic reflectă încrederea pe termen lung în dezvoltarea economică a ţării noastre. Această emisiune se încadrează perfect în strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale care vizează extinderea maturităţii portofoliului de datorie şi implicit reducerea riscului de refinanţare, consolidarea rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei statului, precum şi minimizarea costurilor pe termen lung aferente împrumuturilor guvernamentale”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici. Detalii privind distribuţia pe tipuri de investitori şi distribuţia geografică aferente celor două tranşe: – Pentru tranşa de 12 ani distribuţia geografică a fost următoarea: USA (19%), Centrul si Estul Europei (16%), Germania/ Austria (16%), România (14%), Franţa/ Benelux (9%), Italia (9%), Elveţia (6%) şi UK (5%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (62%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (25%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (8%), bănci centrale (5%) şi alţi investitori (1%). – Pentru tranşa de 20 ani distribuţia geografică a fost următoarea: UK (33%), Germania/ Austria (32%), USA (10%), Elveţia (6%), Italia (5%), Franţa/ Benelux (4%), Centrul şi Estul Europei (3%) şi Scandinavia (2%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (72%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (12%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (8%), bănci centrale (6%) şi alţi investitori (4%).

Comments

comments

Maria Ionescu

About The Author

Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!