Societate

România are peste 700 de militari în teatrele de operațiuni. Ce promisiuni le face ministrul Apărării

Mar 14, 2018 Mihaela Tîrpan

Ministrul Mihai Fifor a afirmat că 2018 este al doilea an în care România alocă 2% din PIB pentru Apărare, iar în 2017, din această sumă, aproximativ 40% s-au cheltuit pentru înzestrarea Armatei.

România se află în al doilea an consecutiv în care are alocat procentul de 2% pentru Apărare, în 2017 din acest 2% România cheltuind în jur de 40% numai pentru cheltuielile de înzestrare a Armatei. Tehnic, în momentul de faţă România îndeplineşte toate cele trei cerinţe ale NATO, atât alocarea a 2%, atingerea capabilităţilor, precum şi prezenţa în teatrele de operaţii, unde România se află cu mai bine de 700 de militari în momentul de faţă”, a spus Fifor, ieri, într-o conferinţă de presă comună susţinută cu omologul polonez, Mariusz Blaszczak, cu ocazia reuniunii miniştrilor apărării din ţările participante la ‘Iniţiativa Bucharest 9 (B9)’.

Mihai Fifor a precizat că România are tot interesul ca mare parte din banii alocaţi pentru înzestrare să se întoarcă în industria naţională de apărare.

În ceea ce priveşte offset-ul, România are tot interesul ca din 2% pe care îl are alocat pentru Armată, respectiv 40% cât am avut anul trecut strict pentru înzestrare, mare parte din aceşti bani să se întoarcă în industria naţională de apărare. Până la urmă, am spus-o de fiecare dată, România nu a plecat la cumpărături, România doreşte să revigoreze industria naţională de apărare şi lucrul acesta se face prin cooperare industrială, prin transfer tehnologic, prin offset-ul de care vorbim. (…) Şi România are proiecte care aduc offset în ţară. De pildă, contractul cu General Dynamics pentru transportoarele blindate este purtător de offset. Din banii aceştia se va moderniza Uzina Mecanică din Bucureşti. Şi nu numai. Totodată, avem lansat programul pentru cele patru corvete multifuncţionale, iar din offset-ul de la corvete se vor moderniza cele două fregate pe care Marina română le are în dotare, achiziţionate din Marea Britanie. Desigur, celelalte programe pe care nu le vom avea guvern la guvern vor fi toate purtătoare de offset, care se vor întoarce în industria naţională de apărare”, a explicat el.

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, s-a întâlnit marţi cu asistentul secretarului general al NATO pentru politica de apărare şi planificare, Heinrich Brauss, în contextul Reuniunii B9 care are loc la Bucureşti, informează un comunicat de presă al MApN.

Cei doi oficiali au discutat subiecte de actualitate de pe agenda NATO, cu accent pe postura aliată de descurajare şi apărare, reforma Structurii de Comandă a NATO, proiectarea stabilităţii, inclusiv în perspectiva Summitului NATO din luna iulie de la Bruxelles. Prezenţa lui Heinrich Brauss, reprezentant al Secretariatului Internaţional NATO, la Reuniunea B9 din aceste zile este, alături de cea a reprezentantului SHAPE, locţiitorul Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa/DSACEUR, Sir James Everard, o dovadă solidă a angajamentului Alianţei Nord-Atlantice pentru consolidarea flancului estic aliat„, a precizat sursa citată.

Fifor şi Brauss au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la aşteptările pentru Summitul NATO din iulie.

Ministrul Fifor a exprimat apreciere pentru sprijinul acordat în implementarea măsurilor aferente prezenţei avansate dedicate segmentului sudic al flancului aliat estic, punctând eforturile întreprinse la nivel naţional pe această linie şi a discutat, de asemenea, pe marginea adaptării Structurii de Comandă a NATO, al cărei model a fost aprobat la ministeriala aliată a apărării din 14 – 15 februarie 2018. Cei doi oficiali au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la aşteptările pentru Summitul NATO din iulie, o reuniune încărcată de simbolism, având în vedere că se va desfăşura în noul sediu al Alianţei de la Bruxelles. Summitul va reprezenta o oportunitate pentru evaluarea progresului în ceea ce priveşte implementarea deciziilor adoptate la reuniunile la cel mai înalt nivel din Ţara Galilor (2014), Varşovia (2016) şi Bruxelles (2017), cât şi pentru adoptarea unor măsuri de impact privind adaptarea pe termen lung a NATO, spre a răspunde provocărilor complexe ale mediului de securitate„, a indicat MApN.

Comments

comments