Connect with us

Actual

Scriitorul Paul Goma a fost răpus de coronavirus. A murit într-un spital din Franţa

Maria Ionescu

Publicat

la

Într-un comunicat remis G4Media.ro, Mariana Sipoș, biografa lui Paul Goma și confidenta disidentului în ultima parte a vieții, a anunțat că  scriitorul, care avea 84 de ani, a murit în noaptea din 24 spre 25 martie din cauza infecției cu coronavirus. Scriitorul era internat într-un spital parizian.

Comunicatul integral:

În urma unui mesaj primit din Franța, cu regret şi mare durere anunț plecarea dintre noi a marelui scriitor și disident Paul Goma, în noaptea din 24 spre 25 martie 2020. Paul Goma era internat din 18 martie la spitalul La Pitié Salpêtrière, în urma constatării infectării cu virusul ucigaș.

Conform informațiilor transmise de echipa medicală care l-a îngrijit, Paul Goma a plecat senin, fără durere și cu sufletul împăcat.

Fiul său, Filip Goma, după ce în urmă cu doi ani și-a pierdut și mama, este foarte tulburat și îndurerat și roagă să nu fie contactat.

Conform indicațiilor lui Filip Goma, respectând dorința tatălui său și ținând cont de restricțiile actuale în vigoare în Franța, trupul lui Paul Goma va fi incinerat, iar urna funerară va fi depusă în Columbarium, la cimitirului Pére Lachaise din Paris.

Voi comunica programul ceremoniei îndată ce va fi finalizat.

Dumnezeu sa-l odihnească în pace!

Scriitorul Paul Goma s-a născut la 2 octombrie 1935, în Orhei, Basarabia, într-o familie de învăţători români, potrivit site-ului www.paulgoma.com, citat de AGERPRES.

După cedarea Basarabiei fostei URSS, Paul Goma s-a mutat cu familia în România. Fiind elev la Liceul ”Gheorghe Lazăr” din Sibiu, a fost exmatriculat, pentru că susţinuse în şcoală cauza unor persoane anchetate pentru anticomunism. A reuşit totuşi să termine Liceul ”Radu Negru” din Făgăraş, în 1953. În 1954 a început Institutul de Literatură şi critică literară “Mihai Eminescu” din Bucureşti. În perioada studenţiei a fost arestat şi condamnat (martie 1957) la doi ani de închisoare corecţională, pentru ”tentativă de organizare de manifestaţie ostilă”, ca urmare a solidarizării cu evenimentele din Ungaria, din noiembrie 1956, şi a protestelor împotriva impunerii limbii ruse ca limbă obligatorie în şcoli. A fost eliberat în 1958, după o perioadă de detenţie la închisoarea Malmaison (Bucureşti), Penitenciarul Jilava şi Gherla.

După anii de închisoare, în 1958 a fost trimis în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu în satul Lăţeşti, raionul Feteşti, unde a stat până în 1962.

O perioadă a fost muncitor necalificat, fotograf ambulant, trompetist, tehnician, iar în iunie 1965 şi-a reluat studiile la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, pe care însă le-a abandonat.

În urma invadării Cehoslovaciei, în august 1968, fiind impresionat de politica României faţă de Moscova, a devenit membru al Partidului Comunist Român (PCR). În 1971, a fost însă exclus din PCR, ca urmare a publicării integrale a romanului ”Ostinato”, în RFG, după ce în ţară fusese supus cenzurii.

În primăvara anului 1977, printr-o scrisoare deschisă, difuzată de postul de radio ”Europa liberă”, s-a solidarizat cu mişcarea ”Charta 77” a intelectualilor cehi. La 1 aprilie 1977, a fost acuzat de înaltă trădare şi arestat, dar în urma protestelor internaţionale a fost eliberat, la 6 mai. La 14 aprilie 1977 a fost exclus din Uniunea Scriitorilor din România (USR), al cărei membru era din august 1968.

În noiembrie 1977, lui Paul Goma i-a fost retrasă cetăţenia română, astfel încât scriitorul a plecat în Franţa, unde s-a şi stabilit definitiv împreună cu familia. Aflat în Franţa, Goma a refuzat în 1980 oferta de a primi cetăţenia franceză.

După Revoluţia din 1989, a început să-şi publice cărţile şi în ţară. A scris peste 40 de volume (romane, mărturii, dialoguri, jurnal, articole) în limba română, care au fost traduse şi în limbile franceză, germană, olandeză, suedeză, italiană.

Ca scriitor, a debutat în decembrie 1966 în revista ”Luceafărul”, cu povestirea ”Cum bate toba”, continuând să colaboreze la diferite reviste, precum ”Gazeta literară”, ”Viaţa românească”, ”Ateneu”. A debutat editorial, în august 1968, cu volumul de proză scurtă ”Camera de alături”.

Romanul următor, ”Ostinato” – mărturie ficţională despre închisorile din România -, refuzat de editurile româneşti, a fost publicat în Germania (1971) şi în Franţa. Volumul a fost receptat pozitiv, motiv pentru care Eugen Ionescu l-a numit pe Paul Goma ”Soljeniţîn al României”. Şi volumele ulterioare, ”Uşa” (”Die Tur”, 1972), ”Gherla” (1976), ”Dans le cercle” (1977), ”Garde inverse” (”Garda inversă”, 1979), ”Le tremblement des hommes” (1979), ”Les chiens de mort” (1981), ”Chassee-croise” (1983), ”Bonifacia” (1986), ”Le calidor” (1987), aveau să fie foarte bine primite.

Exilat la Paris, după ce i s-a retras cetăţenia română, Paul Goma şi-a publicat majoritatea volumelor, iniţial în franceză sau germană. Astfel, ”Le Tremblement… ”, cu titlul original în română, ”Culoarea curcubeului ’77 – Cutremurul oamenilor”, a fost republicat în iunie 1990, de Editura Humanitas. A continuat cu ”Patimile după Piteşti” (1990), ”Ura noastră cea de toate zilele” (1992), ”Sabina” (1993), ”Roman intim” (1994), ”Scrisuri. 1972-1998” (2000), care cuprinde articole, scrisori, pagini inedite de jurnal, comentarii, dialoguri publicate în perioada menţionată în subtitlu.

A colaborat şi la numeroase reviste din străinătate (”Contrapunct”, ”Ethos”, ”Limite”) şi din ţară (”Orizont”, ”Viaţa românească”, ”Vatra”). Seria ”Jurnalelor” semnate de Paul Goma a început în 1997, când au apărut primele trei volume. A urmat apoi al patrulea volum, ”Jurnal de apocrif”, iar ultimele două, care acoperă perioada 1999-2003, au fost publicate în 2004. Tot în 2004, a fost publicată controversata lucrare ”Săptămâna roşie sau Basarabia şi evreii”, iar la începutul anului 2005, ”Culoarea curcubeului ’77. Cod Bărbosul”, cuprinzând mai multe documente din dosarele sale de Securitate. Cartea ”Arta fugii. O copilărie în Transilvania”, în care povesteşte despre anii formării sale, i-a apărut în Italia, în 2008.

Paul Goma a făcut parte pentru foarte puţin timp (opt zile) din Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, înfiinţată de Preşedinţia României, în aprilie 2006.

Potrivit unui comunicat al USR din 22 noiembrie 2011, Paul Goma făcea parte din Uniunea Scriitorilor, conform unor hotărâri din 1990, reconfirmate de Consiliul USR, în noiembrie 2011.

Într-o adresă a Ministerului român de Interne, din 21 octombrie 2011, Paul Goma figura la această dată cu statutul de cetăţean român. În aprilie 2013 scriitorul a primit şi cetăţenia Republicii Moldova.

La 24 septembrie 2015, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a organizat simpozionul internaţional “Paul Goma – 80 de ani”, care s-a centrat pe rolul jucat de scriitorul anticomunist în revitalizarea exilului românesc şi a luptei pentru drepturile omului în timpul regimului comunist. (Agerpres)

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă
Apasă pentru a comenta

Trebuie să te autentifici pentru a scrie un comentariu Login

Lasă un răspuns

Actual

COVID-19: A fost înregistrat un nou deces

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu câteva minute, Grupul de Comunicare Strategică a anunţat înregistrarea decesului cu numărul 44.

Este vorba despre un bărbat, în vârstă de 74 de ani, din judeţul Satu Mare.

“În data de 27.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 care au fost testate la Spitalul  Clinic Municipal Oradea. Rezultatul testării din data de 28.03.2020 a fost  pozitiv.

Data deces: 29.03.2020  – Spital Boli Infecțioase Satu Mare.

Patologie preexistentă: Hipertensiune arteriala. Diabet zaharat tip II insulino -dependent.”, a precizat Grupul de Comunicare Strategică.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

(Foto) La Spitalul militar mobil Constanţa vor fi şi paturi de Terapie Intensivă

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Sistemul Medical Modular de Intervenție și Tratament (SMMIT) care se instalează în aceste zile la Constanța, este cumpărat de Direcţia medicală a Ministerului Apărării Naţionale, prin S.C. Unifarm S.A. din Olanda și va funcționa pe Stadionul Portul, ca o secție extinsă a Spitalului Militar de Urgență “Dr. Alexandru Gafencu” din Constanța.

Militarii din forțele navale și terestre sunt cei care se ocupă de montarea unității medicale, care va fi destinată tratării cazurilor moderate de pacienți infectați cu COVID-19. Secția modulară medicală COVID-19 de la Constanța va fi coordonată de lt.col. Cătălin Boca, medic militar.

Potrivit Biroului de presă al Forţelor Navale Române, formaţiunea medicală va avea o capacitate de 55 de paturi, din care​ patru paturi sunt​ de tip Terapie Intensivă, “având în vedere faptul că rolul acestei formatiuni este pentru cazuri ușoare și medii, ca să decongestioneaze alte unitati medicale, spitale​ din zonă. În plus, SMMIT ROL2 Constanța va avea o zonă de triaj și de izolare, unde vor fi amplasate 150 de paturi.”

Lucrările de montare ale secției de tratament (cu 55 paturi) sunt în curs de desfășurare, urmând să fie finalizate în zilele următoare. Ulterior, se continuă și lucrările la zona de izolare și triaj (150 paturi), care urmează să fie aplasată în jurul aceastei formaţiuni medicale. După terminarea activităților de montare, va urma etapa operaționalizării SMMIT Constanța și dotarea cu aparatură medicală și cu infrastructura logistică necesară.

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

A început producţia primelor măşti de protecţie în România

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Problema lipsei măştilor de protecţie în ţara noastră pare a fi rezolvată. În cursul zilei de joi, la începutul şedinţei de Guvern, ministrul Economiei, Virgil Popescu, anunţa că prima mare companie privată va începe producţia de măşti, urmând să realizeze aproximativ 4 milioane de măşti pe lună.

În cursul serii trecute, pe pagina sa de Facebook, ministrul Popescu a postat următorul mesaj extrem de important:

“Astăzi a început producția primelor măști în România! Cu toate ”motoarele” turate mergem înainte. S-a început instalarea utilajelor și testul de producție. În scurt timp vor produce 150.000 de măști pe zi – peste 4 milioane de măști lunar. Din data de 15 aprilie se va ajunge la 500.000 de bucăți pe zi, respectiv 15.000.000 de măști lunar. Le mulțumesc celor de la Techtex, membră a grupului Taparo, care produc materialul exterior al măștilor, primele două straturi, dar de acum și produsul finit. Vom ajuta compania românească să investească în continuare pentru a produce și ultimul strat pentru măști tot în țara noastră. Pentru că în aceste zile de criză globală avem nevoie de propriile resurse pentru a-i proteja pe români, pe cei din prima linie. Împreună facem România bine.”, a scris ministrul Virgil Popescu.

masti

Astăzi a început producția primelor măști în România! Cu toate ”motoarele” turate mergem înainte. S-a început instalarea utilajelor și testul de producție. În scurt timp vor produce 150.000 de măști pe zi – peste 4 milioane de măști lunar. Din data de 15 aprilie se va ajunge la 500.000 de bucăți pe zi, respectiv 15.000.000 de măști lunar. Le mulțumesc celor de la Techtex, membră a grupului Taparo, care produc materialul exterior al măștilor, primele două straturi, dar de acum și produsul finit. Vom ajuta compania românească să investească în continuare pentru a produce și ultimul strat pentru măști tot în țara noastră. Pentru că în aceste zile de criză globală avem nevoie de propriile resurse pentru a-i proteja pe români, pe cei din prima linie. Împreună facem România bine.

Publicată de Virgil Popescu pe Duminică, 29 martie 2020

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: