Connect with us

Politica

Ședință de Guvern. DEMITERI de PREFECȚI, pe ordinea de zi!

Publicat

la

Guvernul Orban se reuneşte, vineri, în şedinţă, având mai multe proiecte pe ordinea de zi. Printre acestea se numără un Memorandum privind Secţia specială de investigare a infracţiunilor din Justiţie şi decizia de asumare a răspunderii pentru abrogarea OUG 51/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane, prin care transportului rutier de persoane interjudeţean este eliminat din sfera serviciilor publice. De asemenea, se discută un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, dar şi eliberarea din funcţie a unor prefecţi.

Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de vineri, care va începe la ora 17.00, un proiect de lege privind abilitarea Executivului de a emite ordonanțe. Cabinetul Orban și-ar putea asuma răspunderea pe abrogarea OUG care bloca transportul județean gratuit pentru elevi, a anunțat Raluca Turcan, conform Mediafax.

Executivul va decide, la ședința de vineri, asupra asumării răspunderii pentru abrogarea ordonanței de urgență 51/2019 emisă de PSD care scoate transportul public județean din sfera serviciilor publice, a anunțat vicepremierul Raluca Turcan.

„Elevii care fac naveta la școală trebuie să aibă la dispoziție transport public, ca să circule în siguranță, nu să-și riște viața făcând autostopul. Nu putem să cerem performanță copiilor, dacă nu le oferim siguranță și condiții decente în care să învețe”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

De asemenea, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul va adopta vineri un proiect pentru a intra în calendarul de angajare a răspunderii privind modificarea Legilor Justiției și a OUG 114.

Șeful Executivului a precizat că OUG 114 este în curs de elaborare. Chestionat dacă săptămâna viitoare va exista o asumare a răspunderii, pe Justiție, premierul a răspuns că „cel puțin pe Justiție”.

Pe ordinea de zi a ședinței de vineri este înscris un memorandum cu tema „Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ – n.r.) şi propuneri”, realizat de ministrul Justiției Cătălin Predoiu.

Guvernul Orban și-ar putea asuma, la începutul anului viitor, răspunderea pentru desființarea SIIJ, au spus surse politice, pentru MEDIAFAX. Executivul așteaptă finalizarea alegerile în cadrul CSM și va lua o decizie după 10 decembrie în legătură cu Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, au explicat sursele menționate.

În ce domenii va fi abilitat Executivul să emită ordonanțe

Potrivit unui comunicat de presă al Exectivului, proiectul de lege abilitează Guvernul ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2019, şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2020, să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, după cum urmează:

Astfel, în domeniul finanțelor publice Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea regimului insolvenței pentru instituțiile de credit și firmele de investiții;

2. reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România;

3. modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare; 4. modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare;

6. modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

7. abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 275/2017;

8. reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

9. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, precum și aprobarea aderării şi plăţii unor cotizații la organisme internaţionale;

10.modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare;

11.modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, republicată”, potrivit proiectului de act normativ afișat pe site-ul Guvernului.

În domeniul economiei, energiei și mediului de afaceri Executivul poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2003 privind promovarea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2. reglementări privind conversia în acţiuni a obligaţiilor fiscale ale unor operatori economici din industria de apărare care funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;

3. măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare;

4. modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

6. consolidarea poziției de acționar a statului și modificarea unor acte normative;

7. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

8. modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

9. modificarea și completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare” conform sursei citate.

În zona lucrărilor publice, dezvoltare și administrație Cabinetul Orban poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul “Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2016, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, aprobată prin Legea nr. 163/2012, cu modificările și completările ulterioare;

4. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare;

6. organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021;

7. efectuarea recensământului general agricol din România runda 2020;

8. modificarea și completarea Legii nr. 351/2018 privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate”.

La capitolul afaceri interne pot fi emise ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetăţenilor români;

2. modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Privitor la transporturi, infrastructură și comunicații vor putea fi adoptate ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Anexelor nr. 1 și 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului naval”, arată sursa menționată.

În domeniu culturii Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea unor acte normative în vederea protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural mobil, arheologic și a monumentelor istorice;

2. modificarea unor acte normative în scopul asigurării bunei funcționări a instituțiilor publice de cultură”.

La capitolul fonduri europene Executivul va putea emite ordonanțe pentru „instituirea unor măsuri în domeniul fondurilor europene şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.

Nu în ultimul rând, Executivul e abilitate să adopte ordonanțe pentru „prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege”, potrivit proiectului de lege.

Comments

comments

Politica

PSD și PNL, târg politic pe scaunele miniștrilor Dîncu (Apărare) și Popescu (Energie) – surse

Publicat

la data de

Scris de

Liderii coaliției de guvernare, cu excepția lui Kelemen Hunor care este plecat din țară, s-au reunit de la ora 14 într-o ședință în care unul dintre subiecte ar putea fi remanierea guvernamentală, au declarat surse politice pentru Digi24.ro.

Sursele citate susțin că social democrații ar intenționa să remanieze un ministru numit de PSD, respectiv pe ministrul Apărării, Vasile Dîncu, însă doar cu condiția ca liberalii să înlocuiască și ei un ministru, fiind vorba de Virgil Popescu.

De altfel, liderul PSD Marcel Ciolacu, nu a negat marți intenția de a-l schimba pe Dîncu, atunci când a fost întrebat de jurnaliști într-o conferință de presă la Parlament.

„Sunt ferm convins că se va face la un moment dat o remaniere (…) Mi se pare corect întâi să discut cu prim-ministrul și după cu colegii mei. Nu dau aceste vești la televizor”, a spus acesta.

Președintele PSD s-a referit și la ministrul Energiei, Virgil Popescu, atunci când a explicat intențiile PSD de a propune în Coaliție reglementarea prețurilor din energie.

„Politica energiei într-o țară o face ministrul Energiei. Noi am mai făcut o mare tâmpenie. S-a vândut energia pe anul acesta. Nu mi-aș dori să ajungem la un conflict în coaliție, dar trebuie o reglementare pe zona casnică unde putem acoperi din producția proprie. Vom vedea”, a declarat Ciolacu.

Potrivit informațiilor Digi24.ro, liberalii nu ar vrea să îl schimbe acum pe Virgil Popescu, justificând în fața partenerilor de coaliție perioada grea care urmează și toate problemele cu care ministerul Energiei se va confrunta, însă nu exclud o eventuală remaniere a lui Popescu după ce trece iarna.

O remaniere ar fi cerută și în rândul miniștrilor UDMR, unul dintre numele vehiculate fiind cel al ministrului Sportului Eduard Novak, însă liderii maghiari nu intenționează să schimbe niciun ministru.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Deputatul Crușoveanu (PNL), despre alocarea fondurilor pentru investiții: Țara noastră are la dispoziție aproape 90 de miliarde de euro

Publicat

la data de

Scris de

Deputatul Marian Crușoveanu (PNL) transmite o veste importantă pentru toți românii. România are la dispoziție aproximativ 90 de miliarde de euro, din fonduri europene, anunță parlamentarul constănțean pe contul său de Facebook.

Iată mesajul complet.

“#GuvernulRomâniei pregătește rectificarea bugetară pentru anul 2022.

Cea mai importantă veste cu care vine #GuvernulCiucă este reluarea contractelor de investiții, oprite ca urmare a creșterii prețurilor materialelor de construcții. Alocarea de fonduri, prin rectificarea bugetară, este încă o dovadă de preocupare serioasă a Guvernului de a menține un climat economic stabil, predictibil, atât pentru investitori, cât și pentru antreprenorii români.

Urmează ca rectificarea bugetară să fie făcută publică în cursul săptămânii viitoare, căci Guvernul României, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă continuă să acorde o importanță deosebită proiectelor de investiții. În perioada următoare, țara noastră are la dispoziție aproximativ 90 miliarde de euro, din fonduri europene, după cum urmează:

✔️ 10 miliarde euro, din perioada de programare 2014-2020 care se termină în 2023;
✔️ 80 de miliarde de euro provin din PNRR și din exercițiul financiar 2021-2027.”

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Ministrul Sănătății îi trage de urechi pe medicii de familie: “Avem această vocaţie de a compromite măsurile de sănătate publică”

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat, marţi seară, că discuţia despre iodura de potasiu a fost politizată în mod excesiv, considerând că avem vocaţia de a compromite măsurile de sănătate publică.

Rafila a declarat, marţi, la Antena 3, că despre distribuţia iodurii de potasiu se ştia din luna mai.

“S-a anunţat ca se distribuie de 45 de zile. Am avut un ordin de ministru aprobat în data de 23 iunie, care a fost în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii timp de 30 de zile anterior, deci din luna mai. Deci e clar o chestiune care era cunoscută, mai ales că noi am dublat această măsură de ordin legislativ, cu o campanie de informare pentru populaţie, inclusiv am tot repetat până la saturaţie aş spune legat de vârsta până la 40 de ani, care se regăseşte în prospectul produsului, pentru că nu am inventat noi această vârstă, este vârsta recomandată, când riscurile sunt mai mari pentru persoane expuse la iod radioactiv. Ori într-o situaţie când sănătatea publică poate fi pusă în pericol de un conflict care se găseşte în vecinătatea României, cred că este moral, este o responsabilitate profesională şi o responsabilitate civică să acţionezi politic, nu să critici”, a declarat ministrul Sănătăţii.

El a precizat că i se pare ciudat că medicii de familie nu şi-au informat pacienţii despre iodura de potasiu.

“Dumneavoastră spuneţi că un coleg, medic de familie, a avut 300 şi ceva de mesaje într-o singură zi. Eu aş vrea să îl întreb pe acel coleg, medic de familie, dacă în cele 45 de zile de când a apărut acest ordin de ministru, pe care dânsul este obligat să îl cunoască, dacă pacienţii care au venit la el cu alte probleme de sănătate, pacienţii în vârstă de până la 40 de ani au primit din partea lui o reţetă sau măcar o recomandare să se gândească dacă este util să îşi procure de la o farmacie gratuit pastila de iod. Mi se pare foarte ciudat că nişte oameni care nu au reacţionat timp de 45 de zile în niciun fel, se plâng că am repetat un anunţ pe care l-am repetat de foarte multe ori în ultima perioadă”, a mai transmis Rafila.

El a precizat că populaţia este mai preocupată deoarece situaţia în Ucraina este mai confuză şi periculoasă.

“Datorită faptului că situaţia în Ucraina într-adevăr este mai confuză şi poate mai periculoasă decât era în urmă cu o lună şi jumătate, a dus la această preocupare a populaţiei, care sigur are legitimitate, oamenii vor întotdeauna să fie protejaţi. Am încercat întâi să-i informăm şi lucrul ăsta a fost făcut în mod consecvent, cred că este o dovadă de responsabilitate, nu se induce panică dacă ai o situaţie de urgenţă sau care poate să devină de urgenţă în perioada care urmează, trebuie să iei nişte măsuri”, a mai afirmat ministrul Sănătăţii citat de jurnaliștii de la stiripesurse.ro.

El consideră că această situaţie a fost politizată în mod excesiv.

“Profesioniştii din sănătate trebuie să răspundă interesului apărării sănătăţii publice. E o treabă foarte simplă, care a fost, din păcate, politizată şi pentru cei care au politizat-o în mod excesiv, nu vreau să fac nominalizări, cred că este o problemă, pentru că dacă noi avem această vocaţie de a compromite măsurile de sănătate publică, când vom avea într-adevăr probleme, nu o să putem să le gestionăm. Nu cred că are legătură cu partidul din care eu provin, are legătură cu responsabilitatea faţă de populaţia acestei ţări”, a mai declarat Rafila.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: