Connect with us

Politica

Ședință de Guvern. DEMITERI de PREFECȚI, pe ordinea de zi!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Guvernul Orban se reuneşte, vineri, în şedinţă, având mai multe proiecte pe ordinea de zi. Printre acestea se numără un Memorandum privind Secţia specială de investigare a infracţiunilor din Justiţie şi decizia de asumare a răspunderii pentru abrogarea OUG 51/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane, prin care transportului rutier de persoane interjudeţean este eliminat din sfera serviciilor publice. De asemenea, se discută un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, dar şi eliberarea din funcţie a unor prefecţi.

Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de vineri, care va începe la ora 17.00, un proiect de lege privind abilitarea Executivului de a emite ordonanțe. Cabinetul Orban și-ar putea asuma răspunderea pe abrogarea OUG care bloca transportul județean gratuit pentru elevi, a anunțat Raluca Turcan, conform Mediafax.

Executivul va decide, la ședința de vineri, asupra asumării răspunderii pentru abrogarea ordonanței de urgență 51/2019 emisă de PSD care scoate transportul public județean din sfera serviciilor publice, a anunțat vicepremierul Raluca Turcan.

„Elevii care fac naveta la școală trebuie să aibă la dispoziție transport public, ca să circule în siguranță, nu să-și riște viața făcând autostopul. Nu putem să cerem performanță copiilor, dacă nu le oferim siguranță și condiții decente în care să învețe”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

De asemenea, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul va adopta vineri un proiect pentru a intra în calendarul de angajare a răspunderii privind modificarea Legilor Justiției și a OUG 114.

Șeful Executivului a precizat că OUG 114 este în curs de elaborare. Chestionat dacă săptămâna viitoare va exista o asumare a răspunderii, pe Justiție, premierul a răspuns că „cel puțin pe Justiție”.

Pe ordinea de zi a ședinței de vineri este înscris un memorandum cu tema „Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ – n.r.) şi propuneri”, realizat de ministrul Justiției Cătălin Predoiu.

Guvernul Orban și-ar putea asuma, la începutul anului viitor, răspunderea pentru desființarea SIIJ, au spus surse politice, pentru MEDIAFAX. Executivul așteaptă finalizarea alegerile în cadrul CSM și va lua o decizie după 10 decembrie în legătură cu Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, au explicat sursele menționate.

În ce domenii va fi abilitat Executivul să emită ordonanțe

Potrivit unui comunicat de presă al Exectivului, proiectul de lege abilitează Guvernul ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2019, şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2020, să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, după cum urmează:

Astfel, în domeniul finanțelor publice Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea regimului insolvenței pentru instituțiile de credit și firmele de investiții;

2. reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România;

3. modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare; 4. modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare;

6. modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

7. abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 275/2017;

8. reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

9. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, precum și aprobarea aderării şi plăţii unor cotizații la organisme internaţionale;

10.modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare;

11.modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, republicată”, potrivit proiectului de act normativ afișat pe site-ul Guvernului.

În domeniul economiei, energiei și mediului de afaceri Executivul poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2003 privind promovarea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2. reglementări privind conversia în acţiuni a obligaţiilor fiscale ale unor operatori economici din industria de apărare care funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;

3. măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare;

4. modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

6. consolidarea poziției de acționar a statului și modificarea unor acte normative;

7. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

8. modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

9. modificarea și completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare” conform sursei citate.

În zona lucrărilor publice, dezvoltare și administrație Cabinetul Orban poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul “Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2016, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, aprobată prin Legea nr. 163/2012, cu modificările și completările ulterioare;

4. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare;

6. organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021;

7. efectuarea recensământului general agricol din România runda 2020;

8. modificarea și completarea Legii nr. 351/2018 privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate”.

La capitolul afaceri interne pot fi emise ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetăţenilor români;

2. modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Privitor la transporturi, infrastructură și comunicații vor putea fi adoptate ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Anexelor nr. 1 și 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului naval”, arată sursa menționată.

În domeniu culturii Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea unor acte normative în vederea protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural mobil, arheologic și a monumentelor istorice;

2. modificarea unor acte normative în scopul asigurării bunei funcționări a instituțiilor publice de cultură”.

La capitolul fonduri europene Executivul va putea emite ordonanțe pentru „instituirea unor măsuri în domeniul fondurilor europene şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.

Nu în ultimul rând, Executivul e abilitate să adopte ordonanțe pentru „prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege”, potrivit proiectului de lege.

Comments

comments

Politica

Laurențiu Mironescu, despre motivele pentru care a intrat în PMP

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu o zi, conducerea PMP a surprins anunțând reintrarea în politică a fostului director al Administrației Porturilor Maritime Constanța, fost secretar de stat în MAI și fost deputat de Constanța, Laurențiu Mironescu. După ce s-a alăturat echipei lui Claudiu Palaz în PMP Constanța, Mironescu a venit pe blogul său cu câteva precizări legate de reintrarea sa în politică.

„De ce?

Pentru că am ajuns la un moment în care sunt destul de atent la ce-am realizat până acum în activitatea mea extra personală. Cariera profesională, de care sunt destul de mulțumit, ține mai degrabă de viața personală dar a avut ea vreo realizare de care să beneficieze și altcineva în afara mea, familiei și, poate, a celor aproape 70 de angajați de care sunt oarecum responsabil? Parcă, dar nu sunt așa de convins, s-ar fi putut mai mult. Bine, știți, eu am fost și bolnav, am luat virusul luptei la mișto împotriva corupției și a durat 8 ani și aproape 2 luni până am depășit boala. Acum sunt în convalescență și sper să fi învățat câte ceva de pe urma acestei boli…

Revenind, deși am încercat să mă fac auzit de la diverse alte tribune, oricât aș fi de indulgent pe acest subiect, mă uit la efecte și nu prea le văd. Ici, colo, s-a mai mișcat câte ceva, parcă.  Schimbarea cu adevărat poate fi făcută doar politic și politica nu se face din tribună.

În concluzie, principalul motiv pentru care am decis să reactivez politic, încălcându-mi toate jurămintele anterioare, este că zona la care mă pricep eu suferă și eu mă ofer în ajutor, iar ăsta nu poate veni decât din plan politic. Al doilea motiv este că parcă n-aș vrea să ies din viața activă amintit doar ca inculpat achitat într-un dosar considerat de Înalta Curte a fi inexistent.

De ce acum?

Pfff, mi-a luat ceva vreme să schimb obiectivul familiei de la supraviețuire la consolidare și reconstrucție. Să zicem că mi-am depășit barierele autoimpuse. În ceea ce privește sectorul transporturilor navale din România, ce să zic, este, la acest moment istoric, la nivelul miorițelor din portul Midia. Niciodată n-a avut nevoie mai mare de intervenție. Iar când vorbim de sectorul naval, nu ne referim doar la autoritățile menite să asigure siguranța navigației care nu știu cum să se disculpe mai cu talent … acolo e nevoie de cauterizarea incompetenței … Când vorbim de sectorul naval ne referim la o resursă umană consistentă din România care câștigă și indigenează zeci de milioane de euro pe lună, sute de milioane pe an, companii armatoare, deocamdată fluviale, cu zeci și sute de angajați, industria maritimă și portuară și alte zeci de ocupații multiplicate pe orizontală și verticală. Iar toate acestea au, în acest moment, strategia de dezvoltare a buruienii. Nu rețin să aibă vreo proiecție de mare viitor.

Am intrat în viața profesională când România arma peste 300 de vapoare. Mă uit azi în spate acum și nu văd niciunul. Iar asta este rezultatul absenței sectorului naval din România de pe agenda publică în ultimii 20 de ani. Putem elabora acum de ce, cum și ce și unde și nu mai știu ce, dar este neproductiv.

De-asta acum. Pentru că dacă nu punem umărul acum, ce-a mai rămas din energiile marinei noastre comerciale o să stingă de tot… e ca la siderurgie, când oprești cuptoarele, gata, se alege praful.

De ce aici?

De ce aici, adică la PMP? La PMP pentru că eu am deschis ochii în politică în Partidul Democrat, unde am intrat pentru comandantul care era președintele lui de-atunci, europarlamentarul PMP de azi. Sper să nu fie doar nostalgia dar parcă recunosc câte ceva din agilitatea fostului PD în PMP chiar dacă mulți dintre oamenii PD se găsesc în PNL-ul de azi.

Aici, pentru că Paleologu, pe care nu-l cunosc personal dar care mi-a plăcut în campania electorală, pentru că Robert Turcescu, pe care-l cunosc personal și pentru mulți, mulți alții.

Am detectat ieri reacția unui anumit site din Constanța care cita dintr-un material de-al meu, scris cu ani în urmă, depreciativ la adresa lui Claudiu Palaz, președintele PMP Constanța. Bun, să ne înțelegem, eu am scris câteva sute de articole pe blog, în fiecare mi-am pus părerile, sufletul și emoția, mai ales că eu am privit exprimarea mea scrisă ca un soi de terapie pentru un pishic destul de supus la presiune. M-am exprimat contondent la adresa multora, ce să faci, n-ai ce să faci, așa am gândit atunci, în starea de-atunci, în calitatea mea de atunci … Spre ușurarea unora, scutiți de efortul părerilor scrise și a regulilor gramaticale care, mai deunăzi, se bucurau că n-o să ajung eu șeful instituției lor pentru că am scris nu știu ce despre premierul Orban.

Aparte de orice s-ar putea spune despre oricine, Claudiu Palaz este un om îndrăgostit de administrație, care administrație, este meseria lui. Mircist, important, da? … se află și el la vârsta la care vrea să contabilizeze impactul pe care l-a avut în muncă, deci e pus pe treabă. Pentru mine e suficient și mă poate considera parte a echipei pe care a format-o la Constanța.

În concluzie, nu-mi doresc nimic altceva decât ajuta la apariția portului Constanța și a Dunării și a marinei comerciale pe harta preocupărilor politice din țara asta. Și asta nu se poate face decât acționând politic.“, se arată în mesajul lui Mironescu.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Deputatul Stelian Ion: „USR votează împotriva moțiunii PSD. Declarația lui Bulai, neinspirată“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Deputatul de Constanța al USR Stelian Ion a declarat, astăzi, în conferință de presă, că USR va vota împotriva moțiunii de cenzură a PSD, pentru că ei își doresc alegeri din două tururi pentru primari.

„Așa cum arată lucrurile acum, doar PSD și cu UDMR au șanse teoretice să treacă moțiune. Practice, sunt șanse zero să treacă moțiunea. Ar trebui văzut cum vor vota cei de la Pro România. Cu toate că au zis că nu votează, nu ar fi prima oară când cei de la Pro România au spus una și au făcut alta.“, a punctat Stelian Ion.

Parlamentarul constănțean a fost întrebat de Ordinea.ro cum comentează declarația colegului său de partid, deputatul Iulian Bulai, care a spus că va vota moţiunea de cenzură împotriva Guvernului PNL dacă „nu se mişcă lucrurile, să avem fonduri europene nerambursabile pentru Autostrada A8 în următorul exerciţiu financiar al UE“. Stelian Ion a spus că declarația lui Bulai a fost una neinspirată, care a vrut să sublinieze doar necesitatea alocării de fonduri autostrada A8. El a precizat că este convins că Iulian Bulai nu va vota moțiunea. Deputatul constănțean a mai spus că parlamentarii USR vor vota cu bilele la vedere moțiunea de cenzură.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Rareș Bogdan bate cu pumnul în masă. Vrea concedierea bugetarilor de lux!

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Într-o intervenție televizată, europarlamentarul Rareș Bogdan a răbufnit la adresa celor care sunt numiți politic în funcții extrem de bine plătite. Fostul om de televiziune, acum membru PNL, a declarat că bugetarii de lux trebuie să fie urgent eliminați din sistem.

„Personaje care au ajuns pe clientelism politic pe poziții cheie. Este o situație care nu mai poate fi tolerată. (…) Astfel de cazuri sunt multiple. Colegul meu Florin Roman a venit cu proiectul care prevede să nu mai permitem prezența în mai mult de un consiliu de administrație.  (… ) Eu voi da cu pumnul în masă pentru că nu vreau să mă fac de râs în fața alegătorilor. Eu voi da cu pumnul în masă, nu vreau să mă fac de râs că se promovează tot felul de personaje. Am fost foarte tăcut, dar de luni voi lua măsuri”, a declarat Rareș Bogdan la România TV.

Sursa: stiripesurse.ro

Sursa foto: substantial.ro/Inquam Octav-Ganea

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: