Connect with us

Politica

Ședință de Guvern. DEMITERI de PREFECȚI, pe ordinea de zi!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Guvernul Orban se reuneşte, vineri, în şedinţă, având mai multe proiecte pe ordinea de zi. Printre acestea se numără un Memorandum privind Secţia specială de investigare a infracţiunilor din Justiţie şi decizia de asumare a răspunderii pentru abrogarea OUG 51/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane, prin care transportului rutier de persoane interjudeţean este eliminat din sfera serviciilor publice. De asemenea, se discută un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, dar şi eliberarea din funcţie a unor prefecţi.

Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de vineri, care va începe la ora 17.00, un proiect de lege privind abilitarea Executivului de a emite ordonanțe. Cabinetul Orban și-ar putea asuma răspunderea pe abrogarea OUG care bloca transportul județean gratuit pentru elevi, a anunțat Raluca Turcan, conform Mediafax.

Executivul va decide, la ședința de vineri, asupra asumării răspunderii pentru abrogarea ordonanței de urgență 51/2019 emisă de PSD care scoate transportul public județean din sfera serviciilor publice, a anunțat vicepremierul Raluca Turcan.

„Elevii care fac naveta la școală trebuie să aibă la dispoziție transport public, ca să circule în siguranță, nu să-și riște viața făcând autostopul. Nu putem să cerem performanță copiilor, dacă nu le oferim siguranță și condiții decente în care să învețe”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

De asemenea, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul va adopta vineri un proiect pentru a intra în calendarul de angajare a răspunderii privind modificarea Legilor Justiției și a OUG 114.

Șeful Executivului a precizat că OUG 114 este în curs de elaborare. Chestionat dacă săptămâna viitoare va exista o asumare a răspunderii, pe Justiție, premierul a răspuns că „cel puțin pe Justiție”.

Pe ordinea de zi a ședinței de vineri este înscris un memorandum cu tema „Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ – n.r.) şi propuneri”, realizat de ministrul Justiției Cătălin Predoiu.

Guvernul Orban și-ar putea asuma, la începutul anului viitor, răspunderea pentru desființarea SIIJ, au spus surse politice, pentru MEDIAFAX. Executivul așteaptă finalizarea alegerile în cadrul CSM și va lua o decizie după 10 decembrie în legătură cu Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, au explicat sursele menționate.

În ce domenii va fi abilitat Executivul să emită ordonanțe

Potrivit unui comunicat de presă al Exectivului, proiectul de lege abilitează Guvernul ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2019, şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2020, să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, după cum urmează:

Astfel, în domeniul finanțelor publice Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea regimului insolvenței pentru instituțiile de credit și firmele de investiții;

2. reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România;

3. modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare; 4. modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare;

6. modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

7. abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 275/2017;

8. reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

9. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, precum și aprobarea aderării şi plăţii unor cotizații la organisme internaţionale;

10.modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare;

11.modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, republicată”, potrivit proiectului de act normativ afișat pe site-ul Guvernului.

În domeniul economiei, energiei și mediului de afaceri Executivul poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2003 privind promovarea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2. reglementări privind conversia în acţiuni a obligaţiilor fiscale ale unor operatori economici din industria de apărare care funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;

3. măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare;

4. modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

6. consolidarea poziției de acționar a statului și modificarea unor acte normative;

7. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

8. modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

9. modificarea și completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare” conform sursei citate.

În zona lucrărilor publice, dezvoltare și administrație Cabinetul Orban poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul “Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2016, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, aprobată prin Legea nr. 163/2012, cu modificările și completările ulterioare;

4. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare;

6. organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021;

7. efectuarea recensământului general agricol din România runda 2020;

8. modificarea și completarea Legii nr. 351/2018 privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate”.

La capitolul afaceri interne pot fi emise ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetăţenilor români;

2. modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Privitor la transporturi, infrastructură și comunicații vor putea fi adoptate ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Anexelor nr. 1 și 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului naval”, arată sursa menționată.

În domeniu culturii Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea unor acte normative în vederea protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural mobil, arheologic și a monumentelor istorice;

2. modificarea unor acte normative în scopul asigurării bunei funcționări a instituțiilor publice de cultură”.

La capitolul fonduri europene Executivul va putea emite ordonanțe pentru „instituirea unor măsuri în domeniul fondurilor europene şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.

Nu în ultimul rând, Executivul e abilitate să adopte ordonanțe pentru „prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege”, potrivit proiectului de lege.

Comments

comments

Politica

ȘOC la PSD Constanța. Felix Stroe îl înlocuiește pe Horia Țuțuianu la șefia CJ – surse

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Potrivit surse din politică, actualul președinte al Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu, nu mai este candidatul PSD pentru șefia CJC. Acesta a fost înlocuit cu președintele PSD Constanța, Felix Stroe. O decizie finală va fi luată, în această seară, în cadrul Biroului Politic Județean, care începe la ora 18.00. Interesant este că Țuțuianu a împrăștiat peste tot în oraș afișe electorale în care spune că va candida la șefia CJ din partea PSD.

UPDATE: Alte surse au spus pentru Ordinea.ro că este exclus ca Felix Stroe să fie candidatul PSD pentru președinția Consiliului Județean Constanța.

Alte surse din politică spun că înlocuirea lui Țuțuianu este, de fapt, o răzbunare a noii puteri din PSD, pentru actualul șef al CJ Constanța face parte din anturajul lui Orlando Teodorovici, care are zilele numărate în PSD.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Rectificarea bugetară aduce bani mai mulți la SRI și SIE

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Guvernul trimite mai mulți bani, prin rectificare bugetară, la serviciile secrete. Cea mai mare creștere este la Serviciul de Telecomunicații Speciale, dar aici trebuie să ținem cont de faptul că în acest an vor fi organizate două runde de alegeri.

Conform documentului care va fi aprobat, vineri, în ședința de Guvern, bugetele serviciilor secrete cresc în felul următor:

– STS: +64,5 milioane lei

– SRI: +64,3 milioane lei

– SIE: + 32,1 milioane lei

– SPP: +2,3 milioane lei.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Traian Băsescu: “Pensionarii sunt batjocoriți și înșelați de Guvernul PNL”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul președinte Traian Băsescu susține că pensionarii sunt ”furați și batjocoriți” de Guvernul PNL. Băsescu arată că doar în anul 2020 ar fi fost furați din buzunarele pensionarilor peste 6 milioane de euro.

Pensionarii batjocoriţi şi înşelaţi!
Fiecare pensionar este furat de guvernul PNL şi fostul guvern PSD care v-a păcălit cu legea Olguţei, în medie cu 5871 RON în anul 2020. Liberalii încă mai au scuza crizei, dar Olguţa şi Dragnea au planificat furtul înainte de declanşarea crizei.
Total bani furaţi din buzunarele celor 5,16 milioane pensionari în anul 2020 – 30.294.360.000 RON sau 6.264.731.063 EURO.
De patru ani atenţionez că pensionarii sunt furaţi ca-n codru prin neaplicarea indexării la 1 ianuarie a fiecărui an aşa cum cere Legea 263 din 2010.
Din păcate, liderii aleşi sau autointitulaţi ai pensionarilor au prins gustul statului la televizor unde fără ruşine nu mai prididesc să lingă orice excroc de politician care îi bagă în seamă.
Plăcerea de a linge la politicieni şi de a se da în stambă la tv-uri îl plătesc reprezentanţii pensionarilor înşelându-şi fără scrupule camarazii pensionari.
Concluzii raportate la pensia medie din 2019 care a fost 1292 RON/lună:
1. Dacă la 1 ianuarie se aplica indexarea cu inflaţia cumulată cu 50% din creşterea salariului mediu brut ar fi trebuit aplicată o creştere de 549,6 RON/lună ceea ce la nivelul a 12 luni ar fi însemnat 6595 RON/an la nivelul pensiei medii.;
2. Prin creşterea valorii punctului de pensie cu 14%, începând cu 1 septembrie va fi o crestere de 181 RON/lună însemnând o creştere cumulată în anul 2020 de 724 RON/lună;
3. Banii furaţi de guvern fiecărui pensionar anul acesta în lipsa aplicării indexării la 1 ianuarie la schimb cu creştere punctului de pensie cu 14 la sută: 6595 RON – 724 RON egal 5871 RON;
4. Dacă de la 1 ianuarie se aplica indexarea, creşterea cu 559,6 RON a pensiei medii, ar fi însemnat procentual o creştere cu 42% a pensiei medii. Acum pricepeţi dragi pensionari cât v-a înşelat Olguţa cu promisiunea de 40% de la 1 septembrie 2020, când de fapt voi aveaţi dreptul conform Legii 263 din 2010 la o indexare de 42% de la 1 ianuarie 2020?
Date utilizate în analiză din sursă INS şi Guvern:
-salariul mediu brut în anul 2019 – 5163 RON;
-salariul mediu brut în anul 2018 – 4162 RON;
-inflaţie în anul 2019 – 3,8%;
-pensia medie în anul 2019 – 1292 RON;
-valoare punct pensie până la 1 septembrie 2020 – 1265 RON;
-valoare punct pensie începând cu 1 septembrie 2020 -1442 RON.”, scrie Traian Băsescu.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: