Connect with us

Exclusiv

Senatul României a dat de pământ cu gașca infracțională de la Primăria Năvodari

Publicat

la

Redacția Ordinea.Ro a relatat într-un articol recent că statul român, prin Administrația Națională Apele Române și Ministerul Finanțelor Publice, revendică un teren de 6,5 hectare furat de Primăria Năvodari din domeniul public al statului. Relatam de asemenea că totul a pornit de la un abuz al fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei, care a înscris mai multe bucăți din domeniul public al statului în proprietatea Orașului Năvodari, ca să aibă motiv să taxeze cu două milioane de euro societatea Somaco Construct SRL.

Aceasta deține complexul turistic Verona din zona Mamaia Nord, cu deschidere la lacul Siutghiol. Societatea  a consolidat malul lacului Siutghiol, pe o suprafață de 4646 mp, în dreptul complexului Verona, cu avizul de principiu al Apelor Române, din 2007. Anterior, zona fusese lăsată de izbeliște, iar apa care băltea permanent acolo se infiltra la fundația construcțiilor turistice ale societății.

La cinci ani distanță, în 2012, Primăria Năvodari a făcut demersuri pentru a-și înscrie în Cartea Funciară dreptul de proprietate asupra mai multor terenuri de pe malul lacului, deși acestea aparțineau de drept statului român. Punând gheara pe terenul statului, Primăria Năvodari a aplicat o taxă retroactivă societății Somaco Construct SRL, începând cu anul 2010. Societatea a fost scoasă datoare cu două milioane de euro, această sumă fiind de 21 de ori mai mare decât valoarea de vânzare a terenului, conform grilei Primăriei. Autoritatea locală a pretins, în fals, că societatea în cauză ar fi depozitat materiale de construcții  pe terenul orașului.

În realitate, până în 2012, terenul respectiv nu a fost al orașului, ci al statului. Mai mult, taxa halucinantă a fost calculată între 1 septembrie 2010 și 30 martie 2012. Însă Orașul Năvodari a devenit proprietar tabular al terenului, pe fracții, abia la 11 iulie 2012 și 15 iunie 2013. Cu alte cuvinte, în perioada taxării nu avea terenul în patrimoniu ca să poată pretinde foloase că acesta a fost ocupat cu materiale de construcții depozitate. În al doilea rând, nu s-a depozitat nimic, ci s-a construit un dig de apărare care prin natura și destinației lui este tot bunul statului.

Deși faptele sunt clare ca bună ziua, iar calificările date de Primărie sunt de un grotesc sesizabil oricui, bravi magistrați locali, evidențiați în lupta declarativă pentru apărarea statului de drept, au luat poziția de drepți în fața lui Matei, făcând scut în jurul lui pentru a nu fi trimis în judecată în al ț-șpelea dosar penal. Lucrurile s-au pus în mișcare abia după ce comisia de abuzuri a Senatului României, cu vot unanim, exprimat așadar de reprezentanții tuturor partidelor, a decis să facă lumină.

Senatul României: este terenul statului, iar taxa este abuzivă

În articolul de față vă prezentăm concluziile Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României. Precizăm că acest document, votat unanim de senatorii comisiei, indiferent de culoarea lor politică, are la bază o constatare a Curții de Conturi, care a făcut verificări la Primăria Năvodari tocmai la cererea Senatului. Ulterior, camera superioară a Parlamentului a cerut precizări și de la Apele Române, a audiat părțile implicate și a stabilit în final, pe 12 iunie 2018, următoarele concluzii:

”Lucrarea de consolidare a malului lacului, edificată de SC Somaco Construct SRL, prin natura și destinația acesteia, este o lucrare hidrotehnică, ce se încadrează în categoria bunurilor ce aparțin domeniului public al statului, fiind, în fapt, un dig de apărare împotriva inundațiilor, conform definiției date de art. 3 lit. a) din Legea nr. 259/2010 privind siguranța digurilor și, totodată, conform precizărilor din adresa 4564/12.03.2018 emisă de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral: «Această lucrare este de interes național, în sensul art. 48 și art. 29 din Legea 107/1996, și se încadrează în categoria bunurilor ce aparțin domeniului public al statului român, prin natura și destinația sa – construcție de apărare împotriva acțiunii distructive a apei».

Comisia consideră că tratamentul fiscal aplicat SC SOMACO CONSTRUCT SRL a fost unul discriminatoriu comparativ cu măsurile adoptate pentru alți agenți economici care desfășoară același tip de activități (turism), în aceeași zonă geografică (pe același mal al lacului Siutghiol) și care au executat același tip de lucrări de consolidare a malurilor (lucrări care, doar în cazul Somaco Construct SRL au fost apreciate ca reprezentând «ocupare temporară a domeniului public cu materiale de construcții»).

Ținând cont  de precizările făcute de echipa de auditori din Cadrul Curții de Conturi, Comisia a constatat că taxa locală instituită în sarcina petentei a fost calculată pentru perioada 01.09.2010 – 30.03.2012, în timp ce terenul pentru care s-a perceput taxa a fost intabulat o parte (923 mp) în domeniul public al UATO Năvodari în data de 04.04.2012, respectiv data de 15.06.2013, iar în data de 11.07.2012 a fost intabulată în domeniul privat al UATO Năvodari suprafața de 3723mp. Rezultă, astfel, că la momentul 2010, data inițială de la care a început calculul taxei de utilizare temporară a domeniului public, terenurile în cauză nu figurau înregistrate și intabulate în bunurilor din domeniul public și privat al orașului Năvodari. Ținând cont și de acordul autorităților locale prin care s-a permis petentei desfășurarea de «Transporturi pasageri pe căi navigabile», conduce la concluzia că situația bunurilor și lucrărilor executate de agentul economic erau cunoscute și, ca atare, la acel moment nu au fost considerate nelegale în vederea atragerii răspunderii patrimoniale a contribuabilului.

Având în vedere documentele atașate petiției și raportul Curții de Conturi, s-a creat aparența încălcării principiilor de egalitate statuate de art. 16 alin. 1 din Constituția României, care prevede faptul că «Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale», în condițiile în care taxa locală aplicată SC Somaco Construct SRL este de 21 de ori mai mare decât prețul de vânzare al terenului, de peste 1258 de ori mai mare decât valoarea redevenței datorate dacă societatea ar fi concesionat terenul în cauză, respectiv de 842.307 ori mai mare decât taxa anuală de 13 lei/ha aplicată pentru terenurile cu amenajare piscicolă aflate în perimetrul UATO Năvodari”.

Primăria Năvodari, în instanță cu Curtea de Conturi

Primăria Năvodari caută soluții să zădărnicească aceste constatări ale camerei superioare a Parlamentului. În acest sens, administrația condusă de succesorul făptașului Matei a contestat în instanță raportul de control și decizia Curții de Conturi a României, în care se constatau haiduciile săvârșite de fostul primar și de acoliții săi. Însă, după cum am arătat în deschiderea prezentului articol, Apele Române și Ministerul Finanțelor Publice duc un litigiu independent de constatările Curții de Conturi și de concluziile Senatului, deși pe temeiuri perfect similare. Statul român prin cele două instituții revendică în instanță toate terenurile furate de administrația de la Năvodari din domeniul public al statului.

Vorbim aici nu doar de suprafața de 4646 mp, ci de 6,5 hectare de teren, reprezentând zona de protecție a lacului Siutghiol, plus construcțiile hidrotehnice realizate pe malul și în cuveta lacului. Ușor, ușor, se strânge lațul! Deja scandalul e prea mare ca să mai poată fi, ca până acum, împachetat la nivel local. Trebuie să mai spunem că implicarea Parlamentului României în acest caz a venit la scurt timp după ce Somaco Construct SRL a sesizat și Comisia Europeană, întrucât, până la urmă, România este stat european și nicăieri în Uniune nu s-a mai auzit de o taxă de două milioane de euro inventată de niște golani tolerați să îmbrace haina autorității publice. Va urma!

Download (PDF, 2.11MB)

 

Comments

comments

Exclusiv

Primăria Constanța, obligată să achite penalități de 1,3 milioane de euro către niște clienți ai avocatului Ionel Hașotti

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Constanța a fost obligată, pe fond, de Tribunalul Constanța, să achite dobânzi penalizatoare în cuantum de 6,5 milioane de lei către House 3000 Real Estate Investment SRL, o firmă reprezentată convențional de celebrul avocat Ionel Hașotti. Această firmă, care este deținută de o societate anonimă cu sediul în Luxemburg, a cesionat încă din 2013 creanța deținută de italienii de la FINCOGERO asupra municipalității constănțene, fiind în drept să încaseze aproape câte un milion de euro pe an de la Primărie, până în 2027. Primăria tot uită să-și achite aceste ”rate”, iar firma cu beneficiari anonimi profită de situație pentru a cere, prin avocatul ei, dobânzi penalizatoare ce înmulțesc milioanele. Penalitățile actuale, de 5,5 milioane de lei sau 1,3 milioane de euro, s-au strâns ca urmare a faptului că atât administrația trecută, cât și administrația actuală au uitat să achite ”ratele”, din februarie 2019 până în aprilie 2021. De la Crăciunul din 2020, treburile juridice ale Primăriei Constanța sunt coordonate de Felicia Ovanesian, care a fost în trecut chiar avocata FINCOGERO. Sub coordonarea ei, Primăria a mai uitat și de alte obligații, ca de exemplu să depună un recurs în termenul legal într-un proces cu familia avocatului Hașotti.

Rana numită FINCOGERO

Situația actuală are rădăcinile în anul 2000, atunci când Primăria Constanța, condusă de Gheorghe Mihăieși, a concesionat un taluz din Faleză Nord, către compania italiană FINCOGERO. Italienii primeau dreptul să construiască vile de lux pe malul mării. Însă Primăria se obliga să consolideze terenul, pe cheltuiala ei.

La scurt timp după parafarea acestui contract bizar, la cârma Primăriei a venit Radu Mazăre. Acesta a refuzat inițial să respecte contractul. Însă, situația a fost rezolvată de avocata italienilor, Felicia Ovanesian. Ea a semnat o tranzacție extrajudiciară cu Mazăre (vezi AICI). Și tot ea a câștigat o hotărâre judecătorească prin care Fincogero era autorizată să consolideze terenul ”pe cheltuiala” municipalității.  

Italienii au început consolidarea în 2009, cu ziduri de sprijin, diguri submerse, căi de acces și… un heliport. De supravegherea lucrărilor s-a ocupat Georgică Giurgiucanu, marele tunar de la retrocedări, aflat acum în spatele gratiilor alături de fostul primar Radu Mazăre. Ca o coincidență, Giurgiucanu a fost și el, în alt context, client al avocatei Felicia Ovanesian. Spunem în alt context, deoarece Ovanesian s-a retras din relația cu Fincogero, după victoriile relatate mai sus. În locul ei, italienii l-au angajat ca avocat pe și mai iscusitul Ionel Hașotti – mare maestru în retrocedări și în procese controversate.

Cum s-a ajuns la datoria de 14 milioane de euro

În 2011, după executarea primei etape de lucrări, italienii au trimis Primăriei o somație de plată pentru o sumă fabuloasă, de peste 61 de milioane de lei, stabilită nu pe baza cheltuielilor, ci prin expertiză imobiliară extrajudiciară.

A urmat un proces tensionat, pe care ”maestrul” Hașotti l-a câștigat cu brio. În proces s-a dispus efectuarea unei noi expertize, și tot imobiliare. Iar la al 14-lea termen, când nu se mai putea schimba nimic, avocatul angajat de Primărie s-a prins să ceară o expertiză contabilă.

Primăria a motivat prin avocatul ei că ANAF ar fi descoperit în acea perioadă că Fincogero înregistrase un profit de 10 milioane de euro. Cu alte cuvinte, italienii ar fi cheltuit doar 4 milioane de euro în contul Primăriei, iar nu 14, cum reieșea din expertizele imobiliare.

Toate aceste susțineri și dovezi n-au mai contat, pe motiv că Primăria trebuia să le evoce de la bun început, ceea ce avocatul ei a uitat spre profitul părții adverse. Singurul câștig al municipalității a fost eșalonarea datoriei uriașe în rate pe 15 ani, potrivit unei hotărâri din 2013.

Tot în 2013, clienții lui Hașotti au vândut întreaga creanță către House 3000 Real Estate Investment SRL. Aceasta are ca asociat unic o societate anonimă din Luxemburg, pe numele ei Green Real Estate SA.

House 3000 este administrată la vedere de Cezar Catargiu, un personaj despre care presa locală constănțeană a arătat că a fost implicat în conducerea UGIR Constanța, în perioada în care această structură se afla sub influența lui Sorin Strutinsky, fost asociat în afaceri private cu Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu.

Primăria tot uită. Anonimii își fac fulul din penalități

De-a lungul anilor, Primăria Constanța a întârziat cu plata ”ratelor” către luxemburghezi. House 3000, reprezentată tot de avocatul Ionel Hașotti, s-a dus în mod repetat la instanță, obținând plata de daune penalizatoare pentru întârzieri.

Ultimele întârzieri au survenit la ratele 8 și 9 din debitul principal de peste 14 milioane de euro. Pe 21 iunie a.c., Tribunalul Constanța a admis acțiunea depusă de House 3000 prin SCA Hașotti și Asociații, obligând municipalitatea să achite daune penalizatoare de 5,5 milioane de lei și cheltuieli de judecată de peste 73.000 de lei. Onorariul avocatului Hașotti urmează să se soluționeze pe cale separată.

În mare parte, întârzierile au fost înregistrate în mandatul fostului primar Decebal Făgădău. Însă și administrația actuală a fost pasivă în a-și îndeplini obligațiile de plată până în luna aprilie 2021.

Până la acest moment, Primăria nu a găsit oportun să transmită, din proprie inițiativă, nicio informație despre această gaură de 1,3 milioane de euro din penalități.

Altă amnezie în folosul lui Hașotti

În opinia noastră situația trebuie lămurită, public și urgent, de către autoritatea locală, deoarece, așa cum am arătat, coordonatorul domeniului juridic, city-managerul Felicia Ovanesian, a avut în trecut raporturi profesionale cu Fincogero. Colac peste pupăză, avocatul actual al italienilor, Ionel Hașotti, a mai avut un beneficiu de pe urma memoriei proaste a juridicului din Primărie. Când uiți o dată, ar putea fi o întâmplare, dar când uiți de mai multe ori spre beneficiul aceleiași persoane, deja se naște suspiciunea că ar fi ceva necurat la mijloc.

Ne referim aici la dosarul de judecată 4224/118/2021, în care Georgeta Hașotti, reprezentată de casa de avocatură a cumnatului ei, Ionel Hașotti, a contestat un act administrativ emis de Primăria Constanța pe 30 decembrie 2020. Cumnata avocatului datora niște bani Primăriei, ca regularizare la o autorizație de construire din anul 2015.

Cu Ionel la bară, cumnata a câștigat procesul, pe fond, la Tribunalul Constanța, pe 6 octombrie 2021. Primăria avea dreptul la un recurs în 15 zile de la comunicare. Însă pe portalul instanței apar două recursuri, nu unul, înregistrate de Primărie, pe 16 și 17 decembrie 2021. Instanța a analizat un singur recurs, după cum este legal, și l-a respins, ATENȚIE, ca tardiv introdus.

Manevre nesimțite

Recursul tardiv este una din cele mai nesimțite manevre juridice din câte există. Într-un alt caz, mediatizat pe larg, Ionel Hașotti a mai scăpat temporar dintr-o problemă, într-un mod similar. Ne referim la o acțiune a Prefecturii, prin care s-a cerut anularea titlului de proprietate obținut de Hașotti pentru niște clienți de-ai lui asupra carierei de granit de la Sibioara. În acel proces, fostul prefect Ioan Albu a declarat apel tardiv. Uitarea lui Albu i-a folosit din plin lui Hașotti, în sensul că argumente extrem de plauzibile, care puteau răsturna soluția de fond favorabilă clienților avocatului, nu au mai fost cercetate deloc de instanța superioară. Abia anul acesta, titlul de proprietate obținut prin frauda legii a fost desființat de o instanță penală, după ce procurorii au descoperit că actele de opțiune succesorală erau false (mai multe detalii AICI).

Revenind la penalitățile de 1,3 milioane de euro obținute de Hașotti pentru clienții săi anonimi de la House 3000, trebuie să mai spunem că această hotărâre judecătorească nu este definitivă, putând fi atacată de Primărie cu apel, să sperăm că nu tardiv, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Jupânul PSD-ist Ion Dumitrache a pus mâna pe salubrizarea porturilor Constanța, Mangalia și Midia

Publicat

la data de

Scris de

Compania Națională Administrarea Porturilor Maritime Constanța a atribuit un contract sectorial de salubrizare de peste un milion de euro către o firmă din ”siajul” lui Ion Dumitrache, liderului PSD Constanța (organizația municipală). Firma este deținută oficial de o contabilă din Medgidia, însă toate dârele duc spre jupânul PSD-ist, așa cum vom explica mai jos.

Serviciul de salubrizare a căilor rutiere și pietonale a platformelor de circulație, a spațiilor verzi amenajate și neamenajate, precum și a terenurilor pe care sunt amplasate liniile de cale ferată aparținând CN AMPC SA Constanța din porturile Constanța (sector Nord, Sud, Midia) și Mangalia” a fost scos la licitație printr-un anunț publicat în SICAP pe 28 noiembrie 2021, la o valoare estimată de 5.665.020 de lei.

În linii mari, compania portuară dorea să obțină de acești bani: măturarea manuală a străzilor, trotuarelor și parcărilor, răzuirea rigolelor, întreținerea curățeniei, stropirea mecanică a spațiilor verzi, colectarea și transportul deșeurilor (anunțul de participare poate fi consumtat AICI)

După o serie de clarificări, la licitație s-au înscris doi ofertanți: Iridex Group Salubrizare SRL (o firmă care câștigase toate licitațiile anterioare începând cu anul 2008) și consorțiul format din Salport Midia SRL Constanța + Financiar Urban SRL Pitești.

În aprilie 2022, CN APMC a decis să atribuie contractul către consorțiul condus de Salport Midia SRL. Iridex a formulat o contestație la CNSC, prin care a cerut anularea procedurii, evocând printre altele incidența articolului 228 din Legea 99/2016 privind achizițiile sectoriale. Acest articol califică drept neconforme ofertele care nu respectă documentele achiziției, care prezintă semne de înțelegeri anticoncurențiale sau CORUPȚIE, sau care sunt anormal de scăzute. Situația reclamată de IRIDEX nu a fost analizată pe fond, petiția fiind respinsă pe motive procedurale, ca lipsită de interes. Prin urmare, nu știm dacă a fost vorba de corupție, neconformități sau de un preț care nu poate acoperi prestațiile în realitate, caz în care fie nu se prestează corespunzător, fie se ajustează valoarea prin act adițional ulterior.

Pe 10 iunie 2022, după respingerea contestației, CN APMC a semnat un contract cu Salport Midia SRL, la valoarea de 5.435.482,39 de lei plus TVA. Achiziția a fost anunțată în SICAP pe 17 iunie (vezi AICI).

În ”siajul” lui Dumitrache

Potrivit Risco.Ro, Salport Midia SRL este o firmă înființată în anul 2019 prin divizare din Salport SA. La momentul înființării, firma l-a avut drept asociat unic pe Cătălin Turcu, fost angajat al lui Ion Dumitrache la Șantierul Naval Midia SA (vezi sursa informației AICI).

Pe 19 februarie 2021, acest Turcu a cesionat părțile sociale către Comagra SRL, o firmă aflată, la rândul ei, în siajul lui Dumitrache.

Potrivit datelor oficiale, Comagra SRL este deținută de Elena Mușat, de 53 de ani, din Medgidia. Aceasta a fost timp de 20 de ani contabila șantierului naval Midia deținut de Dumitrache. Informația a fost prezentată public în anul 2020 de publicațiile România Liberă și Evenimentul Zilei, în contextul scandalului scufundării navei Hind Queen în rada Portului Midia, cu peste 14.000 de oi vii la bord. Sursele citate indicau atunci ipoteza că ambarcațiunea cu animale vii s-ar fi scufundat după ce coca navei ar fi fost perforată de o structură metalică improvizată pentru prelungirea terminalului operat de Comagra.

Statul român a cheltuit sume impresionante pentru ranfluarea navei și scoaterea cadavrelor de animale din apa mării. Ancheta oficială nu a stabilit nicio implicare a firmei Comagra sau a contabilei lui Dumitrache.

În sfârșit, legăturile Salport Midia SRL cu Dumitrache sunt întărite de faptul că această firmă are, de la înființare, sediul social în Constanța, pe strada Vârful cu Dor nr. 6. Or la aceeași adresă funcționează și ETT Company SRL, o firmă înregistrată, 100%, pe numele liderului PSD Ion Dumitrache. ETT Company SRL reprezintă interfața prin care Dumitrache controlează Șantierul Naval Midia, deținând oficial 78% din  acțiunile acestuia.

4 angajați, afaceri de 65.000 de euro

Firma din umbra lui Dumitrache care a împușcat contractul de salubrizare de peste un milion de euro are în spate rezultate financiare extrem de modeste. Potrivit Risco.Ro, în anul 2021, Salport Midia SRL a avut doar 4 salariați și a derulat afaceri de numai 324.280 de lei, ceea ce înseamnă, rotunjit, cam 65.000 de euro. Profitul net raportat a fost de 15.399 de lei, ceea ce înseamnă puțin peste 3.000 de euro. În 2019 și 2020, societatea a avut ZERO angajați, ZERO cifră de afaceri, ZERO profit. Ca urmare, nu îndeplinea cerințele minimale de participare la licitație în mod autonom. Printre condiții se aflau licența de salubrizare, derularea unor contracte de 2,5 milioane de lei în perioada anterioară, deținerea mașinilor necesare prestării serviciului de salubrizare.

Toate condițiile au fost asigurate de partenerul de consorțiu, Financiar Urban SRL Pitești. În acest caz vorbim de o firmă importantă controlată de Gheorghe Văsâi. Acesta din urmă a devenit cunoscut la nivel național în calitatea sa de client al DNA. În 2020, Văsâi a fost condamnat pe fond la 6 ani de închisoare, într-un dosar în care și fostul primar PSD-ist de la Pitești, Tudor Pendiuc, a primit 8 ani de închisoare. Faptele penale se referă la modalitatea în care Primăria lui Pendiuc a achiziționat 80 de autobuze, pe care le-a dat în exploatarea lui Văsâi. Să fie bine pentru gurile lor! Dosarul celor doi potlogari se judecă în apel, cu șanse de achitare, din cauza prescripției.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un IFN din Constanța a încălcat demnitatea și viața privată a unei angajate. Ce daune trebuie să achite compania, potrivit sentinței de fond

Publicat

la data de

Scris de

Cea mai cunoscută instituție financiară nebancară din Constanța, Easy Credit 4 All IFN SA, a manifestat un comportament abuziv față de o angajată, încălcându-i drepturile la viață privată, demnitate, sănătate și securitate în muncă. Aceste aspecte au fost constatate de Tribunalul Iași, printr-o sentință pronunțată pe 17 iunie a.c., pe fondul unui litigiu de muncă inițiat încă din anul 2019 (dosar 7191/99/2019).

Reclamanta se numește Roxana Mihaela Cernescu. Aceasta a fost angajată la punctul de lucru deschis de Easy Credit 4 All IFN SA în municipiul Iași, în baza unui contract individual de muncă încheiat în februarie 2017. La sfârșitul anului 2019, salariata acumulase un număr important de ore suplimentare muncite și neplătite. În ciuda acestei implicări, angajatorul a sancționat-o disciplinar și i-a suspendat contractul individual de muncă în condiții contrare legii, conform celor constate de instanța de judecată. Pe fondul stresului de la locul de muncă, angajata s-a îmbolnăvit.

Comportamentul abuziv al angajatorului a fost probat cu martori, interogatoriu, înregistrări ale camerelor de supraveghere montate de societate în birourile agenției, SMS-uri, e-mailuri și alte dovezi în format electronic, stocate pe un CD. Doi dintre martorii propuși de reclamantă au fost respinși de instanță, pe motiv că aceștia, la rândul lor, au fost implicați în litigii de muncă sau în reclamații de hărțuire și discriminare formulate împotriva Easy Credit, astfel încât depozițiile lor puteau fi subiective.

Înregistrările camerelor de supraveghere montate în birourile societății au fost obținute de reclamantă în baza unei ordonanțe președințiale a Tribunalului Iași (dosar 6796/99/2019). Cererea reclamantei viza în mod special înregistrările din 10 octombrie 2019, conținând, cel mai probabil, incidente menite să probeze încălcarea demnității.

În general vorbind, încălcarea demnității se referă la agresiuni verbale, amenințări, șicanări sau comportamente degradante (umilirea în fața colectivului de lucru, retragerea atribuțiilor uzuale și trasarea unor sarcini irelevante precum tocarea manuală a hârtiilor, blocarea accesului la telefon și la softurile de lucru, luarea scaunului de la birou, mutarea biroului, blocarea ușii etc). 

La capătul procesului de fond, Tribunalul Iași a constatat comportamentul abuziv al societății din Constanța. Instanța a anulat deciziile emise de Easy Credit 4 All IFN SA, în anul 2019, privind sancționarea disciplinară a Roxanei Cernescu și suspendarea contractului ei de muncă. Societatea a fost obligată să o reîncadreze pe reclamantă în muncă și să ia toate măsurile pentru a înlătura încălcarea drepturilor la viață privată, demnitate, sănătate și securitate în muncă. Easy Credit trebuie să achite salariile reclamantei din 2019 până la reîncadrare, cu indexări și majorări, precum și cu dobândă legală penalizatoare. De asemenea, trebuie să achite orele suplimentare (câte o jumătate de oră pe zi, din februarie 2017 până în  mai 2019, și câte o oră pe zi, în intervalul mai – octombrie 2019). Suma de plată s-ar putea ridica la aproximativ 50.000 de euro. 

În plus, compania constănțeană a fost obligată să achite daune morale de 40.000 de lei pentru încălcarea demnității și a celorlalte drepturi ale angajatei, precum și 2.000 de lei cu titlul de daune materiale. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată în apel.

 

”Mai rău ca în lagăr, aceeași atitudine pe care o are Putin față de ceea ce se întâmplă în Ucraina”

Câteva impresii despre atmosfera de lucru de la Easy Credit 4 All IFN SA au fost relatate de foști angajați ai companiei pe site-ul www.undelucram.ro. Iată câteva dintre ele: 

”Atitudinea managementului este tip românească, angajatul este sclav și cam atât. Volum de muncă foarte mare, colegii vin și pleacă din această cauză. Șefa de la juridic se comportă urât cu angajații.”

”SUNT PUSI OAMENI IN FUNCTII CHEIE LA VARSTE FRAGEDE FARA EXPERIENTA. (drept urmare nu știu sa gestioneze sa aplaneze sa rezolve situațiile din agenții).”

”Mai rău ca în lagăr, aceeași atitudine pe care o are Putin față de ceea ce se întâmplă în Ucraina, și nu exagerez cu absolut nimic când spun asta. Atitudinea asa zisilor șefi lasă total de dorit, nu aduc nicio plus valoare societății, te umilesc, te jignesc, te amenință cu concedierea, îți reproșează și pentru faptul ca îți primești salariul pentru care ai muncit, și încă cât… stat peste program cât se poate. Totul este la limita legii, asta cred ca a fost și motivul pentru care au avut activitatea suspendata anul trecut. Bnr-ul v-a închis, protecția muncii pe când vă închid? Pacat ca nu au curaj angajații sa va facă reclamații ca altfel erați închiși de mult.”

”Sfaturi pentru conducere: Sa se gândească ca asa cum tratează ei angajații asa vor fi și ei tratați, deși am auzit ca sunt deja tratați la fel sau chiar mai rău de directorul general. Acceptați sa fiți umiliți și faceți același lucru la rândul vostru pentru ca știți ca nu va veți mai angaja nici în 1000 de vieți pe salariile alea, asta este motivul pentru care acceptați și faceți tot ce vi se spune. Niște oameni fără caracter, fără cunoștințe juridice, economice, de leadership. Nu vreau sa ma cobor la nivelul lor și de aceea nu folosesc limbajul pe care îl merita.”. 

Crăciun și asociații

Easy Credit 4 All IFN SA este o firmă specializată în acordarea de credite cu garanții imobiliare. Compania a fost înființată în anul 2009 și are în prezent un capital social subscris de 79 de milioane de lei. Sediul social se află în Constanța, pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 82, în zona Trocadero. Activitatea se desfășoară prin agenții/puncte de lucru în cele mai importante localități din țară.  Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, societatea constănțeană a avut anul trecut venituri totale de 42 de milioane de lei, obținând un profit net de 7,3 milioane de lei. Aceasta a mai declarat creanțe de peste 85 de milioane de lei deținute asupra clientelei (bani de încasat). În 2020, cifrele raportate de companie au fost și mai spectaculoase: creanțe asupra clientelei de 105 milioane de lei, venituri totale de 43,7 milioane de lei, profit net de peste 12 milioane de lei.

Potrivit Risco.Ro, Easy Credit 4 All IFN SA este deținută de 27 de persoane fizice și alte două persoane juridice. Directorul general și cel mai important acționar al firmei este Nicolae Crăciun (foto deschidere). Acesta deține 25,5% din acțiuni ca persoană fizică și încă 24,5% din acțiuni prin Progres Consulting SA – o firmă pe care o deține împreună cu soția sa. Progres Consulting administrează cimitirul municipal de pe strada Baba Novac din Constanța, în baza unui contract semnat cu Primăria Constanța în perioada administrației Mihăieși. Pentru anul trecut, societatea a raportat o cifră de afaceri de 23,9 milioane de lei. 

Relevant este și faptul că în consiliul de administrație al firmei care se ocupă de cimitir se află, potrivit Risco.ro, și fostul șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, Adrian Rapotan, în vreme ce printre cenzori se numără și Carmen-Mioara Bola, soția lui Eugen Bola, inspector-șef, din vremuri imemoriale, al Inspectoratului Teritorial de Muncă din Constanța.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: