Connect with us

Exclusiv

Senatul României a dat de pământ cu gașca infracțională de la Primăria Năvodari

Publicat

la

Redacția Ordinea.Ro a relatat într-un articol recent că statul român, prin Administrația Națională Apele Române și Ministerul Finanțelor Publice, revendică un teren de 6,5 hectare furat de Primăria Năvodari din domeniul public al statului. Relatam de asemenea că totul a pornit de la un abuz al fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei, care a înscris mai multe bucăți din domeniul public al statului în proprietatea Orașului Năvodari, ca să aibă motiv să taxeze cu două milioane de euro societatea Somaco Construct SRL.

Aceasta deține complexul turistic Verona din zona Mamaia Nord, cu deschidere la lacul Siutghiol. Societatea  a consolidat malul lacului Siutghiol, pe o suprafață de 4646 mp, în dreptul complexului Verona, cu avizul de principiu al Apelor Române, din 2007. Anterior, zona fusese lăsată de izbeliște, iar apa care băltea permanent acolo se infiltra la fundația construcțiilor turistice ale societății.

La cinci ani distanță, în 2012, Primăria Năvodari a făcut demersuri pentru a-și înscrie în Cartea Funciară dreptul de proprietate asupra mai multor terenuri de pe malul lacului, deși acestea aparțineau de drept statului român. Punând gheara pe terenul statului, Primăria Năvodari a aplicat o taxă retroactivă societății Somaco Construct SRL, începând cu anul 2010. Societatea a fost scoasă datoare cu două milioane de euro, această sumă fiind de 21 de ori mai mare decât valoarea de vânzare a terenului, conform grilei Primăriei. Autoritatea locală a pretins, în fals, că societatea în cauză ar fi depozitat materiale de construcții  pe terenul orașului.

În realitate, până în 2012, terenul respectiv nu a fost al orașului, ci al statului. Mai mult, taxa halucinantă a fost calculată între 1 septembrie 2010 și 30 martie 2012. Însă Orașul Năvodari a devenit proprietar tabular al terenului, pe fracții, abia la 11 iulie 2012 și 15 iunie 2013. Cu alte cuvinte, în perioada taxării nu avea terenul în patrimoniu ca să poată pretinde foloase că acesta a fost ocupat cu materiale de construcții depozitate. În al doilea rând, nu s-a depozitat nimic, ci s-a construit un dig de apărare care prin natura și destinației lui este tot bunul statului.

Deși faptele sunt clare ca bună ziua, iar calificările date de Primărie sunt de un grotesc sesizabil oricui, bravi magistrați locali, evidențiați în lupta declarativă pentru apărarea statului de drept, au luat poziția de drepți în fața lui Matei, făcând scut în jurul lui pentru a nu fi trimis în judecată în al ț-șpelea dosar penal. Lucrurile s-au pus în mișcare abia după ce comisia de abuzuri a Senatului României, cu vot unanim, exprimat așadar de reprezentanții tuturor partidelor, a decis să facă lumină.

Senatul României: este terenul statului, iar taxa este abuzivă

În articolul de față vă prezentăm concluziile Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României. Precizăm că acest document, votat unanim de senatorii comisiei, indiferent de culoarea lor politică, are la bază o constatare a Curții de Conturi, care a făcut verificări la Primăria Năvodari tocmai la cererea Senatului. Ulterior, camera superioară a Parlamentului a cerut precizări și de la Apele Române, a audiat părțile implicate și a stabilit în final, pe 12 iunie 2018, următoarele concluzii:

”Lucrarea de consolidare a malului lacului, edificată de SC Somaco Construct SRL, prin natura și destinația acesteia, este o lucrare hidrotehnică, ce se încadrează în categoria bunurilor ce aparțin domeniului public al statului, fiind, în fapt, un dig de apărare împotriva inundațiilor, conform definiției date de art. 3 lit. a) din Legea nr. 259/2010 privind siguranța digurilor și, totodată, conform precizărilor din adresa 4564/12.03.2018 emisă de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral: «Această lucrare este de interes național, în sensul art. 48 și art. 29 din Legea 107/1996, și se încadrează în categoria bunurilor ce aparțin domeniului public al statului român, prin natura și destinația sa – construcție de apărare împotriva acțiunii distructive a apei».

Comisia consideră că tratamentul fiscal aplicat SC SOMACO CONSTRUCT SRL a fost unul discriminatoriu comparativ cu măsurile adoptate pentru alți agenți economici care desfășoară același tip de activități (turism), în aceeași zonă geografică (pe același mal al lacului Siutghiol) și care au executat același tip de lucrări de consolidare a malurilor (lucrări care, doar în cazul Somaco Construct SRL au fost apreciate ca reprezentând «ocupare temporară a domeniului public cu materiale de construcții»).

Ținând cont  de precizările făcute de echipa de auditori din Cadrul Curții de Conturi, Comisia a constatat că taxa locală instituită în sarcina petentei a fost calculată pentru perioada 01.09.2010 – 30.03.2012, în timp ce terenul pentru care s-a perceput taxa a fost intabulat o parte (923 mp) în domeniul public al UATO Năvodari în data de 04.04.2012, respectiv data de 15.06.2013, iar în data de 11.07.2012 a fost intabulată în domeniul privat al UATO Năvodari suprafața de 3723mp. Rezultă, astfel, că la momentul 2010, data inițială de la care a început calculul taxei de utilizare temporară a domeniului public, terenurile în cauză nu figurau înregistrate și intabulate în bunurilor din domeniul public și privat al orașului Năvodari. Ținând cont și de acordul autorităților locale prin care s-a permis petentei desfășurarea de «Transporturi pasageri pe căi navigabile», conduce la concluzia că situația bunurilor și lucrărilor executate de agentul economic erau cunoscute și, ca atare, la acel moment nu au fost considerate nelegale în vederea atragerii răspunderii patrimoniale a contribuabilului.

Având în vedere documentele atașate petiției și raportul Curții de Conturi, s-a creat aparența încălcării principiilor de egalitate statuate de art. 16 alin. 1 din Constituția României, care prevede faptul că «Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale», în condițiile în care taxa locală aplicată SC Somaco Construct SRL este de 21 de ori mai mare decât prețul de vânzare al terenului, de peste 1258 de ori mai mare decât valoarea redevenței datorate dacă societatea ar fi concesionat terenul în cauză, respectiv de 842.307 ori mai mare decât taxa anuală de 13 lei/ha aplicată pentru terenurile cu amenajare piscicolă aflate în perimetrul UATO Năvodari”.

Primăria Năvodari, în instanță cu Curtea de Conturi

Primăria Năvodari caută soluții să zădărnicească aceste constatări ale camerei superioare a Parlamentului. În acest sens, administrația condusă de succesorul făptașului Matei a contestat în instanță raportul de control și decizia Curții de Conturi a României, în care se constatau haiduciile săvârșite de fostul primar și de acoliții săi. Însă, după cum am arătat în deschiderea prezentului articol, Apele Române și Ministerul Finanțelor Publice duc un litigiu independent de constatările Curții de Conturi și de concluziile Senatului, deși pe temeiuri perfect similare. Statul român prin cele două instituții revendică în instanță toate terenurile furate de administrația de la Năvodari din domeniul public al statului.

Vorbim aici nu doar de suprafața de 4646 mp, ci de 6,5 hectare de teren, reprezentând zona de protecție a lacului Siutghiol, plus construcțiile hidrotehnice realizate pe malul și în cuveta lacului. Ușor, ușor, se strânge lațul! Deja scandalul e prea mare ca să mai poată fi, ca până acum, împachetat la nivel local. Trebuie să mai spunem că implicarea Parlamentului României în acest caz a venit la scurt timp după ce Somaco Construct SRL a sesizat și Comisia Europeană, întrucât, până la urmă, România este stat european și nicăieri în Uniune nu s-a mai auzit de o taxă de două milioane de euro inventată de niște golani tolerați să îmbrace haina autorității publice. Va urma!

Download (PDF, Unknown)

 

Comments

comments

Exclusiv

Chițac vrea să revoce PUZ-ul Stațiunii Mamaia, după ce judecătorii au spus că este legal

Publicat

la data de

Scris de

La câteva zile după ce Asociația Constanța Altfel s-a făcut de râs pierzând definitiv procesul în care a cerut anularea Planului Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a gândit să dea ONG-ui satisfacție cu de la sine putere. Edilul a inițiat un proiect de hotărâre locală, propunând pur și simplu revocarea PUZ-ului pe care instanța a refuzat să-l anuleze. Acest PUZ a fost adoptat prin hotărârea 121/2013 a Consiliului Local, care a intrat în circuitul civil de vreo 8 anișori și a produs o multitudine de efecte.  În consecință, HCL-ul nu poate fi revocat de inițiator după pofta inimii sale. Cel puțin așa spune legea pe care Chițac nu o înțelege, neavând niciun fel de pregătire în domeniul juridic – după cum preciza chiar city-managerul Constanței, avocata Felicia Ovanesian, în singurul interviu acordat de la preluarea funcției. Ovanesian, care are pregătirea necesară pentru a pricepe consecințele încălcării legii, n-a semnat niciun petic de hârtie din proiectul lui Chițac. Referatul de specialitate de la baza proiectului este semnat de arhitectul-șef Dan Petre Leu și de funcționara Cristina Stamat – supranumită ”chimista de urbanism” întrucât pregătirea ei de bază este în această știință. Și așa consilierii locali vor fi chemați să revoce o hotărâre, nu după recomandarea competentă și avizată a unui jurist, ci după capriciile unei chimiste, ale unui arhitect și ale unui fost profesor de nave, cu trese de amiral pe umăr.

Rana și doftorii ei

Stațiunea Mamaia este o rană reală pe trupul orașului. La începutul anilor 2000, terenurile libere au fost retrocedate de mafia lui Radu Mazăre și au încăput pe mâna unor afaceriști. Urmarea o știm cu toții: s-a construit în draci printre hotelurile vechi, pe spațiile verzi, pe malul lacului Siutghiol. Singura parte bună este aspectul unor clădiri moderne care mai spală ceva din fața comunistă a așezării. Însă lipsesc parcurile, spațiile verzi, locurile de parcare, pistele de biciclete, zonele de agrement… Iar aceste lipsuri generează frustrare.

O speranță că lucrurile s-ar putea îndrepta a apărut în anul 2019, atunci când Asociația Constanța Altfel a deschis un proces împotriva Consiliului Local Municipal, cerând anularea la grămadă a 19 hotărâri adoptate de acest for în perioada 2001-2017, printre care și HCL 121/2013. ONG-ul era condus atunci de Vergil Chițac și de Felicia Ovanesian, actualii conducători ai Primăriei Constanța. Cei doi s-au fălit cu inițiativa lor și le-au spus constănțenilor să aibă încredere că treaba se rezolvă. Le-au mai spus cetățenilor că vor face toate demersurile pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, dacă vor câștiga Primăria. Și au capitalizat electoral, până au ajuns la Primărie. Însă după ce s-au văzut cu sacii în căruță, n-au prea făcut nimic, în afara unor discuții sterile despre interzicerea vânzării de salam în stațiune.

Erori și permutări

În realitate, cererea de chemare în judecată a fost atât de prost făcută, încât asociația condusă de cei doi a cerut instanței să anuleze certificate de urbanism emise de primar, deși procesul era intentat Consiliului Local. Aceste aspecte reies chiar din minuta hotărârii Tribunalului Constanța, din 26 octombrie 2020, prin care acțiunea Altfel a fost respinsă pe fond. Atât de bună a fost compunerea celor doi guralivi! Pe de altă parte, trebuie să subliniem poziția duplicitară a Feliciei Ovanesian, care s-a bătut de fațadă în acest proces ca să-i pună cu botul pe înotătoare pe marii rechini imobiliari, deși în alte procese apărase rechini cu duiumul, unii din ei chiar beneficiari ai PUZ-ului stațiunii Mamaia.

După ce asociația s-a făcut de râs, Chițac și Ovanesian s-au retras din rândurile ei. Dar nu de rușine, ci pentru că și-au atins scopul de a ajunge la cârma orașului. În acest context, șefia asociației a fost preluată de un tovarăș al actualului primar, în vreme ce locul de membru golit prin plecarea sa a fost ocupat chiar de nora sa, pe atunci neoficială. Curată meritocrație! Rolul de avocat al ONG-ului a fost preluat de Cristina Toxin, asociata și datornica Feliciei Ovanesian. În această formulă plină de interese, asociația a continuat să se judece cu Consiliul Local și cu primarul – fost membru fondator. A fost și cazul procesului privind anularea PUZ-ului Stațiunii Mamaia și a celorlalte 18 hotărâri locale, care a fost dus mai departe… spre eșec.

Probleme juridice rezolvate de o chimistă, un arhitect și un fost militar 

În februarie 2021, după motivarea sentinței Tribunalului Constanța, ONG-ul a declarat recurs. Iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Constanța. Pe 18 octombrie 2021, adică mai zilele trecute, judecătorii de aici au respins calea de atac, trimițând definitiv asociația la plimbare.

După un week-end de frământări, primarul Constanței a decis să suplimenteze ordinea de zi a ședinței de Consiliu, care fusese deja convocată pentru 29 octombrie. Și așa s-a născut proiectul prin care Chițac s-a decis să creeze un avantaj asociației, propunând revocarea HCL 121/2013 pe care instanța de judecată tocmai refuzase să-l anuleze. Un fel de palmă pe obrazul justiției!

Culmea, referatul de specialitate întocmit de funcționarii Leu și Stamat citează articolul 1 aliniatul 6 din Legea 554/2001, care spune că actele administrative care au intrat în circuitul civil nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă, ci doar de instanța de judecată, pentru motive de nelegalitate și doar dacă aceasta este sesizată în termen de un an de la adoptare. În cazul de față, au trecut 8 ani de la adoptare. Practic instanța nu mai poate fi sesizată. Numai că arhitectul și chimista de la urbanism și-au pus semnătura pe interpretarea juridică de strictă specialitate, cu totul inedită și ieșită din comun, că ar fi aspecte în vechiul PUZ care nu au produs niciodată efecte. Cei doi dau de înțeles că ar fi justificată revocarea întregului HCL la 8 ani distanță, prin votul consilierilor locali, fără hotărâre judecătorească, ba chiar împotriva unei hotărâri judecătorești abia pronunțate de Curtea de Apel Constanța. Probabil că Leu și Stamat sunt mai competenți decât magistrații care au refuzat să anuleze PUZ-ul ca ilegal, stabilind ei doi, cu ultimă știință de carte, că totuși HCL-ul din 2013 ar fi ilegal pe alocuri și revocabil cu totul. Iar peste ei, fostul profesor de nave cu trese de amiral și-a pus și el semnătura, ca semn al competenței supreme. E și aici o lecție de drept, pe care cei mai bătrâni au transpus-o într-un dicton nemuritor: omul se leagă de semnătură ca boul de jug! În mod cert, situația trebuia analizată de specialiști în drept, nu de chimiști, arhitecție și militari de carieră. Tot specialiștii ar fi trebuit să sugereze eventuale remedii. 

Aici puteți citi proiectul de revocare a hotărârii din 2013. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: