Pe pagina Administrației Naționale de Meteorologie a fost postată o caracterizare climatică a lunii septembrie întocmită de mai mulți specialiști ai Secției de Climatologie.
Potrivit acesteia, prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă. Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a Soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase.
Din datele înregistrate în perioada 1961–2019 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 ºC doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat, în Delta Dunării şi sud-vestul Banatului. În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul și sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 ºC. Valori mai moderate, între 12 si 16 ºC, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 m) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 şi 12 ºC. În zonele montane mai înalte (peste 1500 m) aceste valori coboară până la 4 – 8 ºC, iar la Vf. Omu chiar sub 3 ºC.
Temperatura maximă absolută lunară din România, înregistrată la staţiile meteorologice, este de 43,5 ºC, la Strehaia, în 8 septembrie 1946. Maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 ºC, înregistrată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6ºC, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută a lunii septembrie este de 37,0ºC , înregistrată în data de 1 septembrie 1952.
De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă. În anul 2015 a fost înregistrată temperatură maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33 ºC cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteo, în zilele de 7,8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35 ºC. Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregisatrat maxime absolute la 22, respective 33 de staţii meteorologice.
Temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub 0 ºC. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni, pe ţară este -15,0 ºC, înregistrată la Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935. Temperatura minima absolută la Bucureşti este -3,1 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 30 septembrie 1977. În aceeaşi zi s-a înregistat şi minima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, -2,4 ºC. La staţia meteotologică Bucureşti-Filaret, minima absolută este de -1,6 ºC şi a fost înregistrată în 28 septembrie 1906. Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi anul 1970 a fost caracterizat de o lună septembrie foarte rece, înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, in zilele de 29 si 30 septembrie. Precipitaţiile din septembrie sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară, în această lună, instabilitatea fiind mai accentuată.
Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2019, la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că medii lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest şi parţial în vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane. Cantiţăţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării şi nord-vestul Transilvaniei. Valori între 50 si 75 mm se înregistrează în Subcarpaţi, în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Dealurile Vestice, Maramureş şi Bucovina, dar şi în centrul Moldovei; peste 75 mm se înregistrează în zona montană, iar acestea pot depăşi 100 mm în zonele montane din în vestul Munţilor Meridionalila, dar şi altitudini de peste 2000 m (fig. 2).
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm la Piatra Neamţ, în anul 1912. La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost înregistrată în septembrie 2005, la staţia meteorologică BucureştiFilaret. În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi, 287,1 mm şi Bucreşti-Băneasa, 269,6 mm. Exemple de ani în care luna septembrie a fost caracterizata de precipitaţi abundente înregistrându-se valori maxime absolute ale cantităţi lunare de precipitaţii au fost: 1978, 2001, 2005, etc. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005. Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantitătii de precipitaţii căzute în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, respectiv Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm.
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
