Connect with us

Politica

Sfaturile lui Băsescu pentru ministrul Finanțelor și oamenii lui Orban din Guvern

Publicat

la

Fostul președinte Traian Băsescu a decis să înceapă o serie de postări în care să vorbească deschis despre problemele cele mai mari ale României, în contextul apartenenței la UE. Traian Băsescu a început de la slaba colectare a TVA și arată că România pierde peste 6 miliarde de euro din cauză că Ministerul de Finanțe nu găsește soluții adaptate acestori timpuri. Totodată, Băsescu îi recomandă lui Florin Cîțu să meargă în Marea Britanie și să vadă cum funcționează la ei sistemul digitalizat de colectare a TVA, iar apoi să cheme aceeași firmă să conceapă un sistem similar pentru România.

În perioada următoare voi încerca să-mi informez cititorii despre unele realităţi ale României raportate la ansamblul Uniunii Europene. Azi despre TVA.

Ne-am obişnuiut să ne autodefinim ca fiind unici în cele rele din Uniunea Europeană. Că adesea suntem „campioni” este adevărat, dar întotdeauna suntem urmaţi de cineva. De multe ori contează şi criteriile după care „clasamentele” sunt întocmite. Iată realitatea la zi a colectării TVA în Uniunea Europeană.

Încasarea TVA este o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene datorită comportamentului evazionist sau fraudulos al multor agenţi economici, indiferent de naţionalitate.

Conform evaluărilor experţilor, anual Statele Membre pierd de pe urma fraudării plăţii către stat a TVA, suma de 137 miliarde Euro ceea ce înseamnă că fiecărui cetăţean european îi sunt furaţi prin evaziune fiscală la TVA, 267 Euro.

Statele Membre reuşesc colectarea TVA la niveluri diferite. Cea mai bună colectare o are Luxemburg unde procentul fraudat este de 0,7 la sută în timp ce, cu 35,5 la sută procent din TVA necolectat, România este ţara cu cel mai înalt procent de fraudare a TVA.

Dacă la analiza în procente suntem „campionii fraudării TVA” atunci când convertim procentul în bani constatăm că în România se fraudează anual 6 miliarde Euro (22 mil locuitori x 267 Euro) din totalul de 137 miliarde la nivelul UE, ceea ce este departe de a ne situa pe primele locuri în clasamentul evazioniştilor fraudatori ai bugetelor naţionale şi ai bugetului UE. În fapt cele 6 miliarde Euro fraudate în România reprezintă 4,3 la sută din totalul TVA fraudat la nivelul UE.

Semnificativ este faptul că în ultimii ani se înregistrează o creştere a nivelului de fraudare a TVA în ţări precum Germania, Grecia şi Latvia.

Rămânând la nivel naţional, cele 6 miliarde Euro cu care statul este furat reprezintă o sumă enormă pentru noi. Dacă ar fi colectaţi, cei 6 miliarde ar acoperi integral deficitul bugetului pe anul 2020. În lipsa colectării integrale a TVA, statul va trebui să împrumute cei 6 miliarde Euro (29 miliarde Ron la care va plăti dobânzi de cca 4 la sută)).

Care este soluţia diminuării fraudării TVA ? Evident nu descinderile în haită, televizate, ale ANAF peste vânzătorii de la tarabele de prin iarmaroace sau la micii vânzători de pătrunjel şi ghiocei de la colţul străzii.

Soluţia este introducerea sistemelor digitale de supraveghere a activităţilor comerciale şi de plată a TVA. O astfel de operaţiune nu poate costa mai mult de 1 miliard Euro ceea ce este infinit mai puţin decât pierderile actuale ale statului.

Cred că Domnul Ministru Cîţu poate face acest lucru, cu condiţia să-i „zboare” din minister pe toţi cei care susţin că nu se poate . Şi ca să nu-mi bat capul prea tare aş face o vizită în Regatul Unit să văd cum funcţionează un sistem digitalizat de încasare TVA, după care aş contracta implementarea în România exact cu firma care a făcut implementarea programului pentru insulari.

Nu trebuie să fie o licitaţie parazitată de Ghiţă, Socol, Florică, Pescariu şi alţi artişti autohtoni ai licitaţiilor din IT ci va trebui să fie o achiziţie cu negociere directă stabilită prin lege.”, scrie Traian Băsescu.

Comments

comments

Politica

Secția Specială este reinventată. Stelian Ion: „Proiectul lui Predoiu știrbește definitiv competența DNA de a ancheta cazurile de corupție“

Publicat

la data de

Scris de

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a lansat, în dezbatere publică, proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Noul organism va intra în subordinea Parchetului General, iar cei 43 de procurori care vor face parte din noua Secție vor fi desemnați de către plenul CSM. Noua secție va fi construită pe modul Parchetului European și va, conform lui Predoiu, respectă toate recomandările venite de la nivel european. De asemenea, Predoiu a precizat că a prezentat proiectul liderilor coaliției de guvernare, iar aceștia l-au aprobat.

Pohta lui Iohannis, PSD, PNL și UDMR

Noul proiect al Secției Speciale este aspru criticat de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion. Parlamentarul constănțean spune că proiectul ministrului Predoiu de desființare a SIIJ știrbește definitiv competența DNA de a ancheta cazurile de corupție în care ar putea fi implicați magistrați.

„Este ceea ce și-au dorit mereu, de la președintele Iohannis, până la PSD, PNL și UDMR. Care va fi următorul pas, să ia de la DNA și alte competențe de a ancheta fapte de corupție? Ministrul Predoiu acționează în mod conștient pentru slăbirea DNA și a luptei anticorupție.

Președintele Iohannis și coaliția pe care instalat-o la butoane vor magistrați slabi, timorați, care să răspundă comenzilor politice.

Proiectul de desființare a SIIJ prezentat de Predoiu încalcă flagrant una dintre cerințele principale ale rapoartelor MCV și avizele Comisiei de la Veneția, și anume refacerea competențelor parchetelor specializate, DNA și DIICOT.

Găselnița lui Predoiu de a trimite dosarele la mai multe parchete din teritoriu, pentru a nu se putea spune că le mută la o altă structură după chipul și asemănarea SIIJ, este ridicolă și nu rezolvă adevărata problemă. Adevărata problemă este slăbirea DNA. Iar faptul că noua structură va avea coordonare și nucleu central arată că, până la urmă, SIIJ nu se desființează, ci se re-înființează. La fel de ridicolă este invocarea modelului organizării Parchetului European pentru a justifica o nouă SIIJ, mutată la Parchetul general.

În plus, desemnarea procurorilor de la parchetele de pe lângă Curțile de Apel și cei de la nivel central, de la Parchetul General, de către plenul CSM, nu doar de Secția pentru procurori, va transfera și asupra selecției acestora lipsa de credibilitate și suspiciunile care planează acum asupra CSM, aflat într-o situație de blocaj.

În primele săptămâni la minister, Cătălin Predoiu a fost preocupat să câștige liniștea unor magistrați și a unor reprezentanți CSM: a majorat prin ordin salariile din sistem, deși putea să mai aștepte cât timp mai sunt procese pe rol, a asigurat cvorum la ședințele CSM, în ciuda semnalelor de alarmă transmise de câțiva reprezentanți ai CSM privind suspiciuni de nelegalitate la nivelul Consiliului. Este imaginea clară a politicianului gata să tranzacționeze orice pentru liniștea lui și a prietenilor politici.

De fapt, ministrul Predoiu a revenit la ceea ce l-a consacrat în mandatul trecut: băiatul de mingi al președintelui Iohannis.“, spune Stelian Ion.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Dorinela Irimia și Reșit Taner, primarii din Saraiu și Tuzla, noii vicepreședinți ai PSD Constanța

Publicat

la data de

Scris de

Biroul Permanent Județean al PSD întrunit în data  de 12.01.2022 a hotărât convocarea Consiliului Politic Județean pentru astăzi, 19.01 2022, orele 13.00.  Ședinta CPJ a fost statutară și a avut loc online.

În cadrul CPJ s-a votat în unanimitate numirea ca vicepreședinți interimari în BPJ al PSD Constanța a următorilor primari: Irimia Dorinela, primarul comunei Saraiu, și Taner Reșit, primarul comunei Tuzla.

“Numărul primarilor care fac parte din BPJ a ajuns la nouă, ceea ce înseamnă că este asigurată o bună reprezentativitate în luarea deciziilor din cadrul Organizației Județene a PSD Constanța”, informează Biroul de presă al PSD Constanța.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Iohannis a făcut un Plan Național de Combatere a Cancerului

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri cu ocazia lansării Planului Naţional de Combatere a Cancerului, că acest plan „fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului”.

„Vă urez „Bun venit!” la evenimentul de lansare a Planului Naţional de Combatere a Cancerului, pe care îl găzduim astăzi la Palatul Cotroceni. Un Plan care, ţin să subliniez de la început, este mai mult decât binevenit, fiind îndelung aşteptată o strategie coerentă şi unitară de luptă împotriva acestei temute maladii. Prezenţa dumneavoastră aici este importantă, având în vedere sprijinul şi implicarea pe care le-aţi demonstrat în dezvoltarea acestui plan şi, pentru toate acestea, vă mulţumesc! Anul acesta vom marca pentru prima dată Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului, pe 4 februarie, prin angajamente asumate şi direcţii de acţiune pentru punerea imediată în practică, şi nu doar prin dialog despre deziderate, necesităţi şi justificări ale lipsei de acţiune. Lansăm, aşadar, un plan naţional care dezvoltă o viziune atât pentru prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare, şi care se bazează pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer. Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii că acest demers nu va rezolva peste noapte toate problemele cu care se confruntă pacientul oncologic sau domeniul oncologiei. Ceea ce am apreciat însă când am analizat acest Plan este că fixează obiective realiste şi măsurabile şi că defineşte un traseu standardizat al pacientului”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a adăugat că „Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”.

„Ca să dau doar câteva exemple, de la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare. O măsură pe care o consider foarte importantă este realizarea, până la finalul lui 2024, a unui Registru Naţional de Cancer. Totodată, în perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii. Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi. Am ţinut să dau aceste câteva exemple concrete pentru a sublinia că Planul Naţional de Combatere a Cancerului este unul temeinic pregătit, motiv pentru care are toată susţinerea mea. Şi vă asigur, totodată, că voi urmări îndeaproape progresul în implementarea lui, care este esenţială în ţara noastră, aflată, din păcate, în topul statisticilor europene privind numărul bolnavilor de cancer”, a completat preşedintele Iohannis.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: