Exclusiv
Siutghiol, un lac prăduit timp de zece ani în baza unei legi neconstituționale. CCR a deschis Cutia Pandorei
O lege strâmbă din anul 2010, prin care lacul Siutghiol a fost scos din administrarea Apelor Române și dat spre administrare unităților administrativ-teritoriale riverane, Constanța, Năvodari și Ovidiu, a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei. Decizia a fost luată astăzi 6 octombrie 2020 cu unanimitate de voturi de Curtea Constituțională a României. Ca efect imediat după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, unitățile administrativ-teritoriale Constanța, Năvodari și Ovidiu pierd dreptul de administrare a lacului Siutghiol în favoarea Apelor Române. Decizia deschide o veritabilă cutie a Pandorei, întrucât cele trei primării vor trebui să predea îndărăt întreaga suprafață primită în administrare în urmă cu zece ani, prin legea declarată acum neconstituțională. Numai că, în timpul scurs, administratorii au ciuntit proprietatea statului. Hălci importante din cuveta și din zona de protecție a lacului au fost retrocedate sau vândute unor terți. De altfel, excepția de neconstituționalitate a Legii 42/2010 – căci despre ea este vorba – a fost ridicată de Apele Române și însușită de Ministerul de Finanțe în cadrul unui proces de revendicare imobiliară inițiat de cele două instituții de stat împotriva Orașului Năvodari. Pentru admiterea excepției de neconstituționalitate a pledat în fața Curții și societatea constănțeană, intervenientă în cauză, Somaco Construct SRL, a cunoscutului om de afaceri Grigore Comănescu. Societatea a fost supusă unui abuz incredibil din partea Primăriei Năvodari în anul 2012. După 8 ani, lupta dusă de Grigore Comănescu împotriva abuzului conduce la repararea unei situații de încălcare vădită a Constituției.
Legea 42/2010 este un reper al corupției care a afectat structurile statului român până la cele mai înalte niveluri ale sale. Ceea ce este cu adevărat important este faptul că lacul a fost smuls din administrarea Apelor Române și dat UAT-urilor riverane cu un scop precis imobiliar. Nici la momentul adoptării legii și nici pe parcursul celor 10 ani de administrare, primăriile în cauză nu au avut specialiști angajați pe domeniul gospodăririi apelor. De asemenea, nu au avut logistica minimală pentru a face acte efective de administrare a lacului. În schimb, pe malul lacului, pe limbi de pământ câștigate prin astuparea luciului de apă cu moloz și pământ sau pe zona legală de protecție dimprejurul lacului au apărut diverse clădiri. După cum este de notorietate, aceste terenuri care prin Constituție făceau obiectul exclusiv al proprietății publice de stat au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al localităților, fiind ulterior retrocedate sau vândute unor terți. Totul s-a făcut din pix. Iar administratorii lacului, care trebuiau să urle că se fură proprietatea de stat, au tăcut mâlc, fiind implicați în această devastare. Și așa înțelegem care a fost rostul legii aberante și neconstituționale din anul 2010.
Cazul cel mai tulburător s-a petrecut la Năvodari, în mandatul fostului primar Nicolae Matei. Vorbim aici de un tip care a inventariat în domeniul privat al localității până și tabăra de copii, gonind de acolo societatea care deținea clădirile în proprietate și terenul în folosință. Mai apoi, întregul patrimoniu naționalizat ca în anii stalinismului a ajuns la cumnatul fără forme legale al lui Matei, care practica în zonă capitalismul de cumetrie. Evident, victima abuzului (SIND România) a reclamat situația, a făcut plângeri penale și a deschis numeroase procese civile, cerând anularea actelor întocmite de Primărie, din dispoziția fostului primar. Dacă s-a băgat într-un război cu victima la tăbăra de copii, la lacul Siutghiol a fost un fleac pentru Matei să inventarieze în neștire terenurile de stat în domeniul privat al localității. Riscul unui război în această privință era redus spre zero, pentru că cine putea să constate furtul? Desigur, putea administratorul lacului. Numai că hoțul și administratorul erau una și aceeași persoană. Așa se face că administrația Matei a inventariat și a vândut bunurile statului fără scandal, fără ca nimeni să reclame nimic. Și devastarea ar fi mers în tăcere. Numai că, într-o bună zi, Nicolae Matei și-a pierdut cu totul uzul rațiunii, făptuind unul din cele mai crunte abuzuri administrative din acest colț de țară. Și așa a apărut și în acest caz o victimă, care a reclamat, a făcut plângeri penale și a inițiat procese civile până la cel mai înalt nivel.
Ne-am referit mai sus la firma Somaco Construct SRL, a omului de afaceri Grigore Comănescu. Societatea menționată a construit la Năvodari, pe partea cu lacul, un complex de vile turistice de patru stele, pe un teren cumpărat de la o persoană privată cu 1,3 milioane de euro, în anul 2007. Pe teren se aflau deja 4 fundații turnate. La scurt timp de la achiziție, o parte din malul lacului s-a surpat, iar apa a început să se infiltreze în fundații. În acest context, Grigore Comănescu a obținut acordul de principiu al Apelor Române pentru consolidarea malului, conform unui proiect pe care instituția îl comandase cu ani înainte la o firmă de specialitate. Practic, omului de afaceri i s-a spus că statul nu dispune de resurse, fiind îndrumat să execute lucrarea pe cheltuiala sa. Ceea ce acesta a și făcut, depunând documentație pentru lucrări de protecție a mediului la baza autorizației de construire. Lucrarea hidrotehnică realizată se întindea pe o suprafață de 4646 mp, cu pat de piatră și nisip de râu, totul perfect nivelat, perfect natural. În 2010, prin efectul legii neconstituționale, lacul a trecut în administrarea Primăriei Năvodari, care mai departe a inventariat toate terenurile de pe malul lacului și inclusiv platforma de consolidare realizată de Somaco Construct SRL. În 2012, Primăria a pretins că terenul pe care abia ce-l furase de la stat ar fi utilizat ca depozit de materiale de construcții de către Somaco Construct, ceea ce era o minciună uriașă. În consecință, societatea a primit o decizie de impunere fiscală, care nu avea nici măcar număr de înregistrare, prin care era scoasă datoare cu două milioane de euro pentru folosirea locurilor publice ale Orașului Năvodari în vederea depozitării de materiale de construcții. Banii erau calculați din urmă, începând cu anul în care Orașul Năvodari a devenit administratorul lacului, prin efectul Legii 42.
Având o influență colosală, fostul primar a reușit să câștige primele procese inițiate de Somaco Construct. Dar nici Grigore Comănescu nu s-a lăsat, trimițând memorii la toate instituțiile statului român, la Comisia Europeană și participând la emisiuni de televiziune la cele mai importante posturi din România. La un moment dat, Comisia de Abuzuri a Senatului a cerut Curții de Conturi și Direcției Antifraudă să verifice situația de la Năvodari. Instituțiile și-au făcut treaba, iar așa s-a ajuns la redeschiderea dosarelor penale. În 2018, decizia de impunere fiscală de două milioane de euro, care produsese între timp accesorii de încă două milioane de euro, a fost desființată definitiv de instanța penală. Din cauza timpului scurs, fostul primar și funcționarii implicați în acest abuz nu au mai putut fi trași la răspundere.
Tot în 2018, Apele Române și Ministerul de Finanțe au deschis o acțiune în revendicare imobiliară împotriva Orașului Năvodari, cerând recuperarea terenurilor furate de la stat. Vorbim exact de procesul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a Legii 42 în ansamblul ei. Propunerea de sesizare a Curții Constituționale a fost admisă de instanță, iar astăzi cazul a fost soluționat prin constatarea unanimă a neconstituționalității legii.
Atenție, vorbim de câteva zeci de hectare de teren furate din lac și de alte zeci furate din zona de protecție a lacului. Amintim aici că publicația noastră a publicat în anii trecuți fotografii și filmări din dronă care atestau că zona numită ”coada lacului” a fost asanată complet prin bascularea unor cantități mari de moluz, pământ și nisip. Deși am atras atenția asupra fenomenului, acesta nu a fost stopat. În lumina deciziei Curții Constituționale, Primăria Năvodari trebuie să predea îndărăt porțiunea de lac și zonele de protecție exact așa cum erau înainte de toate aceste furăciuni. Iar dacă nu va putea să facă acest lucru – și evident că nu va putea – procurorii anticorupție vor avea multă treabă.
