Connect with us

Politica

Sondaj IRES. Încrederea românilor în Orban și Iohannis, în scădere abruptă. Arafat, cel mai bine cotat

Tatian Iorga

Publicat

la

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat în perioada 7 – 8 aprilie 2020 al patrulea val al studiilor dedicate percepțiilor, atitudinilor și comportamentelor românilor pe durata crizei provocată de pandemia de COVID-19. Potrivit sursei citate, prima parte a acestui studiu este focusată pe modul în populația percepe și evaluează măsurile luate, în această perioadă, de autorități și măsoară încrederea populației în instituțiile care gestionează criza de COVID-19 în România și în personalitățile publice care comunică deciziile guvernamentale către populație. În ceea ce privește încrederea în personalități și instituții, cercetarea sociologică arată că Raed Arafat este personalitatea publică a momentului. Acesta se bucură de încrederea a peste trei sfertul dintre români, adică 78%. În schimb, Președintele Klaus Iohannis se află la mare distanță de șeful Departamentului pentru Situații Urgență. Iohannis este creditat cu multă și foarte încredere din partea a 39% dintre respondenți. În clasament, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, se bucură de încredere a 37% dintre cei chestionați, în timp ce în ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, și în premierul Ludovic Orban și spun că au foarte multă încredere un sfert dintre participanții la studiu, adică 26 și, respectiv 24%.

În Raed Arafat au încredere ridicată votanții PNL, PSD și cei ai altor partide fiind creditat cu încredere mai scăzută din partea votanilor Alianței USR+PLUS sau din partea indecișilor sau a celor care nu răspund sau care nu votează la alegerile parlamentare. Respondenții care declară că votează la alegerile parlamentare cu PNL sunt cei care au încredere ridicată în președintele Klaus Iohannis, notează studiul. În Ludovic Orban și în ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, au încredere ridicată în proporții mai ridicate votanții PNL, în timp ce în ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, pe lângă votanții PNL au încredere ridicată și cei care votează cu alt partid decât PNL, PSD, Alianța USR+PLUS.

„Armata se află pe primul loc în instituțiile în care românii au cea mai mare încredere, 84% dintre participanții la studiu declarând că au multă și foarte multă încredere în această instituție. Trei sferturi dintre români au multă și foarte multă încredere în IGSU, mai bine de două treimi în Comitetul Național pentru Situații de Urgență. În Jandarmerie au încredere multă și foarte multă 65% dintre participanții la studiu. Biserica și Poliția Română se află la egalitate, fiecare fiind creditate de încrederea a 61% dintre participanții la acest studiu. În Guvern au multă și foarte multă încredere doar un sfert dintre participanții la studiu, în timp ce în Ministerul Sănătății și în Ministerul Afacerilor Interne încrederea depășește 50%. Votanții PSD sunt cei care, comparativ cu votanții altor partide, manifestă încredere mai ridicată în Jandarmerie, Armată și Biserică. Votanții PNL sunt cei care, comparativ cu votanții altor partide,  manifestă încredere mai ridicată în Armată, Guvern, Ministerul Afacerilor Interne, CNSSU, IGSU, Poliția Română și Poliția Locală.“, arată sondajul IRES.

Totodată, cercetarea sociologică a mai scos în evidență și faptul că 6 din 10 români cred că Guvernul a ascuns informații cu privire la pandemia de COVID-19. De asemenea, se mai notează că 1 din 2 români sunt de acord cu opinia conform căreia Guvernul Orban a reacționat rapid, în timp ce 57% nu sunt de acord cu opinia conform căreia Guvernul a pus la dispoziția insitituțiilor și profesioniștilor din sistemul sanitar mijloacele necesare pentru a se lupta cu virusul SARS-CoV2.

„Mai puțin de jumătate sunt de acord cu faptul că Guvernul României a comunicat clar. Mai mult de două treimi dintre participanții la studiu apreciază măsurile propuse de Guvernul României în criza provocată de pandemia de COVID – 19 ca fiind bune și foarte bune. Favorabilitatea ridicată pentru măsurile Guvernului vine cu precădere din partea votanților PNL, dar și a votanților Alianței USR+PLUS. Măsura de a reduce salariile bugetarilor cu 25% este dezaprobată de peste jumătate dintre respondenți. Votanții Alianței USR+PLUS sunt cei care susțin în cea mai ridicată proporție această măsură, în timp ce votanții PSD sunt cei care sunt în cea mai mare măsură împotriva ei. Mai mult de 9 din 10 respondenți cunosc faptul că starea de urgență va fi prelungită pentru încă o lună și peste 8 din 10 români au o părere bună și foarte bună cu privire la această decizie. Votanții PNL și cei ai Alianței USR+PLUS sunt în proporții mai ridicate favorabili măsurii de prelungire a stării de urgență. 95% dintre participanții la studiu cred că măsurile unor autorități locale din România de a institui obligativitatea purtării măștilor în spațiile publice. 6 din 10 respondenți cred că măsurile luate de Guvern pe durata pandemiei de COVID-19 vor avea efecte preponderent pozitive asupra sănătății populației, dar și asupra digitalizării serviciilor publice și doar 21% cred că măsurile vor avea un impact pozitiv asupra economiei. 47% cred că măsurile vor avea un impact pozitiv în ceea ce privește interacțiunea între oameni. Votanții PSD cred într-o proporție mai ridicată decât votanții altor partide în impactul pozitiv al măsurilor guvernamentale asupra economiei. Votanții Alianței USR+PLUS cred într-o proporție mai ridicată decât votanții altor partide în impactul pozitiv al măsurilor guvernamentale asupra digitalizării serviciilor publice și asupra sănătății populației.“, se mai notează în sondaj.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.055 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, în perioada 7-8 aprilie. Sondajul a fost realizat telefonic. Marja de eroare este de +/- 3%. Sursa: http://www.ires.com.ro/articol/386/romania-in-pandemie-partea-i

Sursa foto: presidency.ro

Comments

comments

Politica

CCR a decis: Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare și respinge sesizarea președintelui Iohannis

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Judecătorii Curții Constituționale au respins, marți, sesizarea președintelui Klaus Iohannis și au decis că Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare din acest an.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat la CCR Legea privind organizarea alegerilor parlamentare în luna august.

Potrivit sesizării de neconstituţionalitate transmisă luni CCR, Legea privind organizarea alegerilor parlamentare a fost adoptată atât de Senat cât şi Camera Deputaţilor în 27 iulie şi a fost transmisă două zile mai târziu al Preşedinţie în vederea promulgării.

Klaus Iohannis a cerut CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.

„Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conţinutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituţie”, arăta şeful statului.

În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.

„Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice”, a explicat preşedintele.

Acesta a precizat că s-a instituit, astfel, o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare.

„În actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă. Este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare”, a menţionat Klaus Iohannis.

Acesta susţine că prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor ”se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale”.

„Dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele consideră că Parlamentul dobândeşte competenţa de a stabili data alegerilor în mod discreţionar, cu ignorarea regulilor stabilite de Constituţie, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituţional.

„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (…) O guvernare democratică presupune ca poporul să îşi desemneze reprezentaţii la nivelul autorităţilor publice la intervale regulate de timp. Rezultă că mandatul autorităţilor publice trebuie să fie limitat în timp”, a mai explicat Iohannis.

Conform legislaţiei, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

„Prin norma criticată, se poate ajunge la situaţia în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare şi fără o sancţiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungeşte indirect mandatul în curs”, a mai precizat preşedintele României. (sursa: stiripesurse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

PMP Constanța cere renumărarea și verificarea buletinelor de vot nule pentru alegerea Consiliului Local

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Avand in vedere modul in care s-au desfasurat alegerile locale organizate ieri, 27.09.2020, precum si rezultatele partiale, Partidul Mișcarea Populară a formulat mai multe contestații în județul Constanța, considerând că nu trebuie permis să planeze suspiciuni asupra niciunui vot exercitat de vreun cetățean, acest drept fundamental fiind necesar a fi apărat de fiecare actor de pe scena politică, de fiecare dată când se consideră că este posibilă modificarea nedorită a opțiunii alegătorilor.

În acest sens, PMP Constanța a solicitat renumărarea și verificarea buletinelor de vot nule pentru alegerea Consiliului Local Constanța, precum și a buletinelor de vot pentru Consiliul Local neutilizate in sectiile de votare de pe raza Municipiului Constanta, pentru a se constata corectitudinea sau incorectitudinea „cheii” si renumararea si verificarea buletinelor de vot pentru Consiliul Local Cumpana, avand in vedere ca 195 de buletine au fost declarate nule.

Principalele motive invocate de PMP Constanta au avut in vedere, pe de o parte faptul ca mai multi alegatori ne-au atras atentia ca fiind patru buletine de vot, tusul de pe stampila „VOTAT” nu a fost suficient pentru imprimarea exacta a formei stampilei pe toate buletinele de vot, aspect care ar conduce la riscul anularii voturilor, cu toate ca intentia de vot este vizibila si incontestabila. Pe de alta parte, ni s-a semnalat faptul ca in unele sectii de votare alegatorii au primit cate doua buletine de vot pentru Consiliul Judetean si nu au primit buletine de vot pentru Consiliul Local.

Totodata, in ceea ce priveste rezultatele de la Mangalia, PMP considera ca procesul electoral a fost viciat de mai multe nereguli care au dus la un cumul de motive pentru a formula contestatie, pornind de la numeroasele presiuni exercitate de diversi competitori asupra candidatilor PMP, precum blocarea de catre primarul in functie a accesului auto locuitorilor din zona Fluvileg Mangalia, ingradind dreptul de a vota, punerea in aplicare a metodei de fraudare „suveica”, identificarea intr-o sectie de vot a mai multor buletine de vot pentru Primar decat numarul persoanelor care si-au exprimat votul, iar in alta sectie de vot disparitia unor buletine de vot, precum si binecunoscutul eveniment in care a fost implicat un autoturism apartinand gupului de firme detinut de candidatul Mohammad Murad, maximizarea aparitiilor media ale acestui presupus incident electoral pentru a se instaura incertitudinea ca Murad, candidat sustinut de PMP, ar mai putea fi votat.

PMP Constanta nu va accepta niciodata ca asupra unui rezultat obtinut in urma exercitarii de catre cetateni a unui drept fundamental sa existe suspiciuni, considerand ca astfel de incidente nu fac altceva decat sa stirbeasca increderea romanilor in autoritati, ceea ce nu ar fi deloc benefic pentru intreaga societate. Din aceste considerente, PMP asteapta cu interes solutionarea contestatilor depuse si are incredere in profesionalismul reprezentantilor in BEC si BEJ. (comunicat de presă PMP Constanța)

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

George Scupra a câștigat cel de-al treilea mandat de primar al orașului Ovidiu

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

George Scupra (PNL), primarul în exercițiu al orașului Ovidiu, a câștigat detașat alegerile locale. Potrivit numărătorii parțiale, a obținut 69,65 % din sufragii.

Astfel, el va câștiga cel de-al treilea mandat de primar al orașului Ovidiu. Precizăm că participarea la vot a fost de aproximativ 50%. Rezultatele finale vor fi prezentate în cursul zilei de mâine.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: