Connect with us

Politica

Tandemul Băsescu – Palaz. ”PMP va avea SIGUR deputat şi senator de Constanţa”

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Claudiu Palaz și Elena Băsescu sunt propunerile PMP Constanța pentru Senat și pentru Camera Deputaților.

Claudiu Palaz este un profesionist în domeniul administrației publice. De formație este consilier juridic, ajungând foarte cunoscut opiniei publice în perioada în care a fost prefect al județului Constanța. În această calitate, Palaz s-a implicat în deblocarea lucrărilor la Autostrada Soarelui, pe tronsoanele dintre Cernavodă și Constanța. Proiectul bătea pasul pe loc din cauza problemelor de expropriere pe culoarul autostrăzii. Primind delegare de atribuții din partea ministrului Transporturilor de la acea vreme, Anca Boagiu, fostul prefect a soluționat în mod eficient toate aceste probleme. Ca urmare, în timpul mandatului său autostrada a fost dată în folosință, în beneficiul constănțenilor. 

O altă acțiune foarte cunoscută a fostului prefect Claudiu Palaz a fost închiderea magazinelor de vise din județul Constanța. Vorbim aici de controale tematice derulate împreună cu autoritățile judiciare, dar și de momente de sensibilizare a publicului cu privire la necesitatea stopării fenomenului consumului de etnobotanice. Ca un amănunt de culoare, campania împotriva magazinelor de vise a început cu o conferință de presă, în care Palaz a zidit simbolic intrarea într-un astfel de loc. 

În mod cert, Claudiu Palaz a fost un prefect curajos. Și ne referim aici la lupta juridică împotriva abuzurilor din administrație. Palaz a avut curajul să emită două ordine de încetare a mandatului fostului primar PSD-ist al Mangaliei, Claudiu Tusac, un corupt care avea să fie dovedit mult mai târziu în fața instanței penale. Însă semnele devalizării uluitoare puse la cale de acest fost ales al mangalioților erau cunoscute. De pildă, Tusac trimitea adrese oficiale din Primăria Mangalia către agenții economici, cerându-le acestora sponsorizări pentru derularea Festivalului Callatis. Însă contul indicat era al unei fundații în care Tusac era membru fondator și președinte. Practic, acesta folosea pârghiile puterii pentru a se îmbogăți. Aflând de această situație, Palaz a cerut Agenției Naționale de Integritate să constate starea de incompatibilitate, iar în faza a doua l-a eliberat pe hoț din funcție. 

Nici Radu Mazăre n-a avut viață ușoară cu fostul prefect Claudiu Palaz. Ne referim aici la o serie de hotărâri ale Consiliului Local, adoptate la inițiativa lui Mazăre, care au fost atacate de Instituția Prefectului în contencios administrativ, suspendate și chiar anulate. De răsunet a fost atacarea hotărârii de vânzare a Cazinoului din Constanța. În acest fel, clădirea simbol a Constanței a fost salvată de la mezat, iar în momentul de față se află în proces de reabilitare cu fonduri de la CNI.

În perioada 2016 – 2020, Claudiu Palaz a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța, calitate în care s-a ocupat de finalizarea proiectului de restaurare a cetății Capidava, de punerea în funcțiune a dotărilor de la Policlinica 2, de reabilitarea spațiilor din jurul Pavilionului Expozițional, de demolarea clădirilor insalubre din curtea Policlinicii 2 și transformarea locului în parc, de proiectul pentru reabilitarea unei clădiri degradate în vederea mutării aici a Serviciului de Medicină Legală. De asemenea, a coordonat întocmirea proiectului pentru reabilitarea teatrului de vară din Mamaia și a obținut pentru CJC drepturile de marcă pentru Festivalul Mamaia, care vor putea fi folosite pe viitor.

În clipul atașat mai jos puteți afla mai multe detalii despre activitatea lui Claudiu Palaz:

Elena este fiica fostului președinte al României Traian Băsescu. Ea a fost europarlamentar, dar și consilier pe probleme de politică externă pentru Camera de Comerț și Industrie a României. Elena Băsescu este economist, însă a absolvit și un masterat în științe politice la SNSPA București. Totodată, este antreprenor, conducând o afacere. În clipul atașat mai jos, puteți afla mai multe detalii despre tipul de campanie electorală, despre mesajul și obiectivele pe care și le propune candidata PMP pentru un post de deputat de Constanța.

Mai jos puteți citi un interviu cu Elena Băsescu:

Elena Băsescu – o campanie la firul ierbii, exact ca în vremea PDL-ului

Reporter: Doamna Băsescu, această campanie electorală se apropie de sfârşit. Cât de dificilă a fost în contextul pandemiei?

Elena Băsescu: A fost, cu siguranţă, cea mai dificilă campanie pe care am făcut-o de când am intrat în politică în urmă cu 15 ani. Restricţiile impuse de autorităţi, carantinarea Municipiului Constanţa, legislaţia electorală deficitară care nu-ţi permite să faci mai nimic şi, peste toate, sentimentul acut al unui nor negru care s-a aşternut asupra întregii planete. Sincer, îmi doresc ca niciodată, în viaţa aceasta, să nu mai fie nevoie să facem o astfel de campanie.

Chiar şi în aceste condiţii, împreună cu colegii de la PMP Constanţa, sub coordonarea preşedintelui Claudiu Palaz, am reuşit să batem judeţul în lung şi în lat şi să ajungem în aproape fiecare localitate.

Reporter: Cum au decurs discuţiile cu oamenii şi care au fost reacţiile lor?

Elena Băsescu: Din punctul acesta de vedere, a fost o lună şi jumătate minunată. Locuitorii judeţului Constanţa sunt oameni extraordinari: primitori, deschişi şi pozitivi. Cred că, având în vedere şi situaţia cu pandemia, cetăţenii aveau nevoie să discute cu politicienii, şi pentru a înţelege ce se întâmplă şi ce urmează, dar şi pentru a găsi cuvinte de încurajare. Cred că, dacă decidenţii politici de la Bucureşti ieşeau din birouri şi încercau comunicare directă cu oamenii, respectându-se toate normele impuse (exact aşa cum a făcut şi PMP), gradul de conformare faţă de măsurile dispuse ar fi fost mult mai mare.

În timp ce alţi politicieni s-au izolat de cetăţeni, noi, cei de la PMP, am încercat să le oferim încredere şi să discutăm despre ce putem face ca lucrurile să se îmbunătăţească. Vă dau un exemplu simplu: există partide care au anunţat că fac campanie doar pe internet. Cu tot respectul, dar nu există internet în gospodăriile din localităţi care n-au apă, canal şi gaze – asta înseamnă să-i laşi de izbelişte pe oamenii aceia, să le spui că nu-ţi pasă de ei şi că votul lor nu valorează nimic pentru tine.

Reporter: Ce aţi descoperit în periplul dumneavoastră prin judeţul Constanţa?

Elena Băsescu: Un judeţ dezvoltat cu trei viteze. În primul rând, Municipiul Constanţa este dezvoltat economic şi la un standard de calitate a vieţii poate comparabil cu Bucureştiul. Dezvoltarea infrastructurii, exploatarea resurselor din Platforma Continentală a Mării Negre şi creşterea importanţei Portului ar putea să fie obiective extraordinare. Pe al doilea palier se găsesc staţiunile de pe litoral care beneficiază, de bine, de rău, de un influx de turişti şi, implicit de bani, în sezon. Plus că au un potenţial uriaş, iar autorităţile au mai făcut mici investiţii în infrastructură. Dacă statul român va pompa resurse în promovarea litoralului şi în rezolvarea unor probleme punctuale de infrastructură (spre exemplu, reţeaua de alimentare cu gaze naturale), cetăţenii din aceste localităţi pot spera la un standard de viaţă foarte bun, comparabil cu cel din Municipiul Constanţa. Cred că următorii patru ani pot aduce un salt calitativ al vieţii, mai ales din turism şi agroturism. În această categorie, aş băga şi Mihail Kogălniceanu, acolo unde este baza militară NATO.

Am descoperit însă şi Constanţa profundă, acele localităţi din interiorul judeţului care sunt profund subdezvoltate din perspectiva infrastructurii şi unde oamenii se confruntă cu greutăţi majore. Mă refer la cele dinspre Dunăre, dinspre Călăraşi, cele care nu au acces la mare. Oamenii de acolo nu au apă şi canalizare, se încălzesc toţi la sobe cu lemne, lucrează pământul în gospodării de subzistenţă.

Angajamentul PMP Constanţa este să-i reprezentăm în Parlament pe toţi constănţenii, inclusiv sau mai ales pe cei din această a treia categorie. Judeţul trebuie să se dezvolte unitar.

Reporter: Aţi vorbit mult în această campanie pentru alegerile parlamentare despre infrastructura locală: apă, canalizare, gaze, curent, asfalt etc. Cum poate ajuta un parlamentar să fie rezolvate aceste probleme?

Elena Băsescu: În primul rând, Partidul Mişcarea Populară vrea să acceadă la guvernare pentru a pune în aplicare programul de guvernare pe care l-a prezentat cetăţenilor. Acesta cuprinde programe de investiţii în infrastructura locală. Dau un exemplu: PMP doreşte creşterea de la 32% la 65% a numărului gospodăriilor care au acces la sistemul de alimentare cu gaze naturale. Acest lucru se poate realiza inclusiv printr-un program naţional de dezvoltare a infrastructurii, finanţat de la Bugetul de Stat prin intermediul Ministerului Dezvoltării. Evident, Guvernul are nevoie de susţinere parlamentară.

Mai direct, parlamentarii pot propune iniţiative legislative inclusiv pentru proiecte de infrastructură. Autostrada Unirii (Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Târgu Mureș) şi Autostrada Nordului (Vama Oar – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava) vor fi realizate în baza unor legi iniţiate şi promovate de parlamentari PMP care au reuşit să găsească susţinere parlamentară. Acelaşi principiu se poate aplica şi pentru proeicte de investiţii panjudeţene.

Nu în ultimul rând, parlamentarii dezbat şi votează în fiecare an Bugetul de Stat. Eu şi Claudiu Palaz vom lupta în Parlament ca obiectivele majore de investiţii ale judeţului să primească finanţarea necesară.

Reporter: Cum apreciaţi că se poate rezolva problema gazelor naturale?

Elena Băsescu: Până în 2024, sper ca 80% din localităţile din Constanţa să fie legate la reţeaua naţională de gaze naturale. Mai ales dacă vom scoate gaze din Platforma Continentală a Mării Negre, ar fi absolut absurd ca locuitorii judeţului Constanţa să nu beneficieze de aceste gaze. Nu discutăm de vreun judeţ montan care să prezinte mari probleme în ceea ce priveşte partea de infrastructură. 

Există trei căi majore prin care putem atinge acest obiectiv: 1) Accesarea de fonduri europene în vedere extinderii infrastructurii de transport de gaze. Se discută foarte serios ca aceste lucruri să poată fi finanţate prin Programul Operaţional Regional în cadrul exerciţiului bugetar 2021 – 2027 al UE; 2) Extinderea reţelei de către furnizorii de energie, aceştia urmând să-şi recupereze în timp investiţia; 3) Finanţarea de la Bugetul de stat a unor lucrări punctuale de infrastructură, iar parlamentarii PMP vor avea capacitate de negociere majoră în perspectiva aprobării viitoarelor bugete de stat – inclusiv cel pentru 2021.

Pentru că ştiu că au fost discuţii despre cine suportă branşarea efectivă a oamenilor la reţea, soluţiile pot fi diverse: fie aceste operaţiuni individuale pot fi finanţate în cadrul proiectului mare de investiţii (aşa cum s-a făcut în multe locuri cu reabilitarea termică a blocurilor), fie lucrările pot fi realizate de furnizorii de energie şi, apoi, introduse pe o perioadă mai lungă de timp în facturile pe care le primesc cetăţenii. Nu în ultimul rând, pot exista proiecte sociale punctuale prin care oamenii primesc sume de bani tocmai pentru a se branşa la gaze. Să presupunem că un branşament costă 3.000 de lei – pentru stat, este mai uşor să plătească o dată acest cost decât să dea 750 de lei de persoană ajutor de încălzire pentru lemne, aşa cum se întâmplă în acest moment.

Reporter: Sunteţi optimistă în ceea ce priveşte rezultatul alegerilor parlamentare din 6 decembrie?

Elena Băsescu: Da, categoric. Făcând campanie la firul ierbii, m-am convins încă o dată că PMP Constanţa este una dintre cele mai puternice organizaţii ale partidului. S-a făcut campanie exact ca PDL-ul pe vremuri. Sunt convinsă că PMP va avea şi deputat, şi senator de Constanţa.

În ceea ce priveşte partidul la nivel naţional, sunt optimistă că vom urma traiectoria ascendentă. Avem cea mai bună echipă de candidaţi, un program de guvernare coerent şi consistent, dar şi consecvenţă în acţiunile politice întreprinse.

Un material electoral.
Comandat de Partidul Mișcarea Populară – Organizația Județeană Constanța.
Executat de Asociația Puterea Civică – portal www.ordinea.ro
CMF: 11200012

Comments

comments

Politica

Ireal! Arafat NU l-a informat pe Voiculescu despre situația de la Victor Babeș

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Apar informații incredibile despre incidentul de la Spitalul Victor Babeș. Raed Arafat a declarat, în această seară, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, că a aflat de tragedia de la Spitalul Victor Babeș în jurul orei 17:00, dar nu l-a informat și pe ministrul Sănătății. Mai mult, Vlad Voiculescu este cel care l-a apelat, în jurul orei 18:00 pe șeful DSU.

”Nu știu dacă în momentul în care reprezentantul firmei nu a dorit să intre în TIR pacienții mai erau în viață. Asta urmează să se stabilească. TIR-urile erau în garanție, au fost verificate o dată la 2-3 luni. Am aflat în jurul orei 17:20 că este o problemă, am aflat ulterior că sunt pacienți în stop și apoi că sunt pacienți în stop-cardiorespirator. Apoi a fost anunțată poliția, nu știu ora exactă, dar am vorbit personal cu adjunctul Poliției Capitalei, Gavriș. Știa deja de incident. Cadrele medicale au încercat o ventilare medicală, dar având în vedere starea pacienților era clar că orice dereglare ar fi fus la stop cardiac. Dânsul m-a sunat prima dată, dar după ora 18:00. Noi l-am informat până la ce nivel am ajuns și că au intervenit toate mașinile.”, a declarat Raed Arafat.

Sursa: stiripesurse.ro; sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Cîțu, după tragedia de la Victor Babeș: „Am văzut că reprezentanții statului fug de comunicare“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Premierul Florin Cîțu a ieșit în această seară cu o declarație după tragedia de la Spitalul Victor Babeș, unde au murit trei pacienți cu COVID după ce au rămas fără oxigen. Cîțu a spus că a decis, după accidentul tragic de la Spitalul Victor Babeș, să convoace ziariștii la o conferință de presă în care a refuzat să preia întrebări. După 2 minute, premierul l-a lăsat pe Raed Arafat să explice ce s-a întâmplat la TIR-ul de ATI.

”Se pare că este un accident. A început și o anchetă. Am vorbit cu ministrul de Interne. I-am cerut ca ancheta să fie rapidă și transparentă pentru că toți vinovații trebuie să răspundă. Suntem în luptă și război cu această pandemie de 1 an de zile., Presiunea pe spitale e mare, trebuie cu toții să ajutăm. De ce am ieșit în seara asta și era important? Am văzut că reprezentanții statului fug de comunicare. L-am adus pe domul Arafat să vorbească. Nu trebuie să mai fugim de comunicare. Sper să avem resursele să trecem cât mai bine. Trebuie să avem o campanie de vaccinare de succes.”, a declarat Florin Cîțu.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Măsură pentru proprietarii de la bloc: copiii mai mici de trei ani vor fi scutiți la plata întreținerii

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Copiii mai mici de trei ani vor fi exceptați de la plata întreținerii, potrivit unei modificări făcută, astăzi, în plenul Senatului, informează Agerpres. Au fost înregistrate 134 voturi „pentru“ şi un vot „împotrivă“. Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

„Copiii până la împlinirea vârstei de trei ani sunt exceptaţi de la plata cheltuielilor repartizate după numărul de persoane”, prevede proiectul de act normativ amendat de Comisia pentru administraţie publică a Senatului. Iniţiatorul propunerii legislative, liberalul Florin Roman, a explicat în expunerea de motive a proiectului de act normativ că „plata întreţinerii casei scării unui bloc este achitată de părinţi, iar copilul nu poate folosi liftul singur, nu poate utiliza lumina electrică de pe holuri decât în prezenţa părinţilor sau a unui adult”.

„Cheltuielile alocate fiecărui copil în vârstă mai mică de trei ani pentru întreţinerea blocului pot fi folosite de părinţi mai bine pentru costurile creşterii acestor copii”, a transmis Florin Roman, potrivit Agerpres.

Măsura propusă a mai fost aplicată în trecut. Mai exact, posibilitatea de a scuti părinții copiilor cu vârsta de sub trei ani de la plata întreținerii blocului s-a aplicat între 2017 și 2018, anul în care a apărut actuala legislație a asociațiilor.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: