Jurnalistul Alexandru Căutiș, care descrie de câțiva ani cum terenuri ale statului român, în speță plaje și faleze, au fost însușite de ”infractori din mediul politic”, a adresat astăzi o scrisoare deschisă premierului Nicolae Ciucă.  El atrage atenția că ”se încearcă legalizarea hoțiilor prin intermediul unei Comisii Interministeriale” ce are ca obiect de activitate clarificarea situației terenurilor aferente zonei costiere aflate în proprietatea statului român. La conducerea acestei structuri a fost numit un om fără experiență, conform lui Căutiș. Este vorba de fostul viceprimar și administrator public al comunei Agigea, Dan-Ștefan Chiru, care ocupă funcția de secretar de stat la Ministerul Mediului, cu susținerea organizației PSD Constanța și a fostului său șef, primarul Cristian Maricel Cîrjaliu. Culmea, acesta din urmă a fost trimis în judecată pentru furtul unui teren aflat exact în zona costieră a Mării Negre. Jurnalistul Alexandru Căutiș dezvăluie că această comisie, care are ca atribuție și formularea de propuneri în vederea unor modificări legislative, ar urmări mutarea granițelor Apelor Române și modificarea datelor oficiale ”astfel încât infracțiunile trecute să fie șterse”.

Scrisoarea deschisă o puteți citi integral la finalul articolului.

Câteva date oficiale despre Comisie

Comisa despre care face vorbire jurnalistul Alexandru Căutiș a fost înființată prin Decizia 371 din 20 iunie 2022, a premierului Nicolae Ciucă. Potrivit actului semnat de primul ministru, această structură fără personalitate juridică se află în coordonarea Ministerului Mediului, la nivel de secretar de stat, și este formată din reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, Ministerului Dezvoltării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul  Apărării Naționale, Administrației Naționale Apele Române, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Instituției Prefectului județului Constanța.

Comisia are trei obiective:

1. clarificarea situației terenurilor de stat din zona costieră
2. analizarea cadrului legal aplicabil gestionării plajelor și falezelor
3. identificarea unor soluții legislative necesare pentru formularea de propuneri de lege ferenda în domeniul de activitatea.

Expresia ”de lege ferenda” înseamnă ”despre legea care urmează să fie elaborată”.

Așadar, rezultatul vizat în final va fi elaborarea unei legi cu privire la regimul proprietății în zona costieră, administrarea bunurilor de stat etc.

Câteva detalii despre devalizarea domeniului de stat din zona costieră

Devalizarea statului român de bunurile din domeniul public are o tradiție lungă la malul mării. Ne referim în primul rând la retrocedările dispuse de fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, și de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Cei doi au orchestrat inventarierea scriptică în domeniul privat al localităților pe care le conduceau a unor terenuri care aparțineau de drept domeniului public de stat. Vorbim, în principal, de plaje și faleze. Ulterior, terenurile (care prin Constituție nu puteau fi înstrăinate) au fost retrocedate unor privați.

Radu Mazăre a fost condamnat definitiv și se află acum în închisoare. Însă terenurile retrocedate prin fraudă la lege în zona de plajă și faleză nu s-au reîntors în patrimoniul statului, procedura de recuperare fiind anevoioasă. Așa se face că, în ciuda Constituției, a legilor și a hotărârilor judecătorești, zona costieră constănțeană face în continuare obiectul unor planuri imobiliare. Ultimul scandal pe această temă s-a desfășurat anul acesta, în legătură cu proiectul Primăriei Constanța de a înființa o rută de acces, peste faleză, între strada Prelungirea Bucovina și plaja Modern. Publicația Constanța.Info (vezi AICI) a dezvăluit că șoseaua în cauză ar fi fost utilă dezvoltării unui ansamblu rezidențial în zona taluzului de către o firmă dirijată printr-un interpus de Ion Dumitrache, liderul interimar (numit fără a fi ales) al organizației municipale a PSD Constanța.

Un tun imobiliar, similar în privința inventarierii terenurilor din pix, a fost dat și de primarul din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Acesta a fost trimis în judecată în anul 2020. Edilul a fost acuzat că ar fi urmărit să transfere o parte din acest teren furat prin inventariere către finul fratelui său, în vederea construirii restaurantului Golful Pescarilor. În respectivul lot se află și bucăți din plaja Mării Negre. La momentul trimiterii în judecată a primarului din Agigea, 50% din restaurant se afla în patrimoniul ginerelui său, Ionuț Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu.

Deși trimis în judecată, Cîrjaliu se bucură de sprijinul șefilor săi de partid, de la Constanța, care și-au afirmat crezul fierbinte în prezumpția de nevinovăție. Mai mult, mâna dreaptă a lui Maricel, fostul viceprimar și administrator public al comunei Agigea, Dan -Ștefan Chiru, a fost numit secretar de stat la Ministerul Mediului, coordonând acum chiar comisia care ar avea ca obiectiv, conform jurnalistului Alexandru Căutiș, ștergerea infracțiunilor trecute.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că autorul scrisorii deschise, Alexandru Căutiș, a investigat, cu perseverență și tenacitate, situația unor terenuri din zona de plajă și faleză, din partea de sud a litoralului românesc, de asemenea înscrise din pix în domeniul privat al unei comune, în vederea înlesnirii constuirii unor restaurante în buza mării.

În continuare, puteți citi integral scrisoarea deschisă a lui Alexandru Căutiș:

Scrisoare deschisă către domnul Nicolae Ciucă, prim-ministrul României

”Bună ziua, domnule prim-ministru!

V-am comunicat în repetate rânduri date concrete despre cum plajele/falezele României au fost prăduite de infractori din politica românească. În urma demersurilor mele, dublate de acțiunile dumneavoastră hotărâte, am reușit momentan să încetinim jaful generalizat cu privire la domeniul public de interes național, constituit de plajele/falezele litoralului românesc. Spun să “încetinim” fiindcă de stopat NU a fost stopat. Ba mai mult, în ciuda implicării dumneavoastră, azi se încearcă “legalizarea” hoțiilor prin intermediul unei Comisii Interministeriale gestionate de Ministerul Mediului. Pentru ca dreptul de proprietate al statului român asupra plajelor/falezelor să fie respectat nu era nevoie de o comisie. Conform unei bine-cunoscute vorbe românești, “dacă vrei să îngropi aflarea adevărului faci o comisie”… Dar să presupunem că acea Comisie Interministerială va fi o comisie în sprijinul autorității statale, că va lucra urgent, eficient și decisiv pentru impunerea respectării Constituției României, a legilor actuale ale țării și a respectării domeniului public. În acest caz coordonatorul Comisiei Interministeriale ar trebui să fie, evident, un om cu experiență în gestionarea dreptului de proprietate al statului român. Domnule prim-ministru, întrebați cine este coordonatorul Comisiei Interministeriale. Cum este posibil ca o comisie (care presupunem că nu e făcută doar ca să amâne și să “îngroape” niște hoții) să fie condusă de un domn care ca experiență are la activ doar funcția de vice-primar de comună, comuna Agigea! Cum este posibil așa ceva?

Îmi fac datoria și vă transmit public ceea ce v-am transmis și oficial:

Domnule premier, urmăriți cum a fost creată comisia aceea, cine a făcut numirile, pe ce criterii. Veți înțelege atunci și scopurile ascunse ale acelei comisii.

Domnule premier, niște infractori din mediul politic, care dețin cârciumi pe plajele și falezele statului român, construite ILEGAL, de ordinul zecilor (v-am transmis oficial aceste date, cu cifre) vor ca ilegalitățile lor să devină normalități prin deciziile Comisiei Interministeriale. Cu alte cuvinte, prin încălcarea Constituției României, a legilor azi în vigoare și a principiilor fundamentale ale statului român se dorește mutarea granițelor oficiale ale Apelor Române, modificarea datelor oficiale, eventual a unor legi, astfel încât infracțiunile trecute să fie șterse. Aceste grave modificări vor servi proprietarilor de cârciumi ilegal amplasate azi pe plajele/falezele statului român.

Domnule premier, sunteți consacrat în plan public ca militar de carieră, în primul rând. Nu se poate ca în mandatul dumneavoastră de premier să fie pusă în balanță autoritatea statală a României de dragul unor cârciumi! Aveți posibilitatea de a verifica în mod foarte acut ceea ce invoc în paragraful precedent. Știu sigur ce spun și, mai dureros este că știu și ce se mai urmărește pe viitor, în siajul reușitei furtului de plaje/faleze: urmează iazurile și lacurile României, care, printr-o stratagemă similară ar ajunge la persoane private. Ar fi un dezastru în contextul crizei apei, tot mai accentuate an de an.

Domnule premier, deși v-am comunicat oficial, în privat, aceste date (sprijinite pe situații concrete, multiple) am dorit să le transmit și printr-un mesaj public, fiindcă gravitatea faptelor ce se pun azi la cale în Guvernul pe care-l conduceți, fără ca dumneavoastră să le girați, este una foarte mare!

Domnule general Nicolae Ciucă, funcția de premier este trecătoare și condiționată politic. Calitatea de militar al acestei țări o aveți însă în eternitate și ea trebuie să rămână neștirbită, în sensul cel mai profund: respectul total față de avutul public, național, al țării pe al cărui drapel ați jurat la început de carieră.

Cu Dumnezeu înainte!

jurnalistul Alexandru Căutiș”.

Comments

comments

Unul dintre beneficiarii legii acvaculturii, recent atacate la Curtea Constituțională de către Președintele României, este un client al controversatului avocat constănțean, Ionel Hașotti. Acesta este rudă cu deputatul Bogdan Bola, unul dintre inițiatorii monstruoasei legi prin care, așa cum a sesizat Klaus Iohannis, se încearcă ”stingerea regimului de proprietate publică” pe care îl au terenurile de sub lacurile naturale. Potrivit Constituției, aceste terenuri sunt în domeniul public de stat și nu pot fi vândute. Însă legea, inventată recent, obligă Guvernul să le treacă, din pix, în domeniul privat de stat, atribuind exercitarea dreptului de proprietate către Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură. La rândul ei, ANPA este obligată prin aceeași lege să vândă terenurile de sub lacuri către deținătorii de active piscicole. Sintagma ”active piscicole” se referă la: diguri, instalații, unelte de pescuit etc. Iar așa, terenurile inalienabile ale statului român pot ajunge pe mâini private, prin câteva trăsături de condei.

15 hectare de lac

Ionel Hașotti reprezintă, de ani de zile, ca avocat, o firmă care a obținut folosința unei hălci din lacul Siutghiol, pe baza unor falsuri ordinare. Firma se numește acum Master Fishing SRL, însă în trecut s-a numit Agil SRL.

În anul 2003, domeniul piscicol se afla în portofoliul ADS, care prin lege avea în administrare terenuri cu destinație agricolă din domeniul privat al statului român.  Directorul ADS de la acea vreme, Corneliu Popa, a încheiat cu AGIL SRL un contract de arendă pentru 15 hectare de teren cu destinație agricolă din bazinul acvatic al lacului Siutghiol, zona Palazu Mare. Contractul era plin de falsuri intelectuale.

În realitate, lacul nu era teren agricol, ci figura în categoria, cu totul distinctă, de ”terenuri acoperite permanent de ape”. Și nu se afla în administrarea ADS, pentru că nu era inclus în domeniul privat de stat, ci în domeniul public de stat. Popa a schimbat situația din pix. Ba mai mult, bomba de contract dădea clienților lui Hașotti dreptul să schimbe ei înșiși categoria de folosință a terenului (fără opreliști, deci chiar și în curți-construcții) și să facă investiții pe el.

Individul de la ADS, Corneliu Popa, și-a luat ani grei de închisoare pentru fapte similare, însă situația de la Siutghiol a rămas fără urmări.

Profitând de litera parșivă și ilegală a contractului de arendă, clienții lui Hașotti au edificat niște diguri în lac, fără să existe vreun indiciu cu privire la vreo autorizație de construire. În 2007, le-au și intabulat, deși acordul de intabulare depus la OCPI nu poartă semnătura directorului CNAFP (urmașa ADS în gestiunea sectorului piscicol, antecesoarea actualei ANPA). Practic și acest document este un FALS.

Cu toate aceste ilegalități vădite, avocatul Hașotti a inițiat ulterior zeci de procese pentru clienții săi, încercând să le obțină un contract de concesiune pe termen lung asupra bucății de lac. Însă o dezlegare favorabilă nu s-a putut obține, deoarece lacul Siutghiol se afla de facto în administrarea Apelor Române.

Războiul juridic pentru lacuri

În anul 2010, printr-o lege strâmbă, lacul Siutghiol a fost trecut în administrarea primăriilor riverane. Iar cu ocazia transferului, niște zeci de hectare de lac s-au evaporat din pix. Situația s-a complicat și mai mult în anii următori, când o instanță de judecată a stabilit că dreptul de a administra lacul Siutghiol ar aparține ANPA, iar nu Apelor Române… deși după Legea 42/2010, pe atunci în vigoare,acest drept de administrare aparținea primăriilor riverane. Iar primăriile nici măcar nu au fost citate în proces.

În 2020, legea care transferase lacul de la Apele Române la primării a fost declarată neconstituțională în ansamblul său. Iar Curtea Constituțională a opinat că bunul statului trebuie să revină în administrarea Apelor Române, de la care fusese smuls prin legea strâmbă. Cei care se luptaseră prin instanțele comune pentru ca lacurile să fie la ANPA au rămas cu buza umflată. Dar nu pentru mult timp. Ca dovadă, de dată recentă a apărut monstruoasa lege a acvaculturii, care stinge regimul de proprietate publică pentru terenurile de sub lacuri, așa cum denunță chiar președintele României în sesizarea sa recentă de neconstituționalitate.

Având parcă premoniția acestei evoluții, avocatul Ionel Hașotti s-a luptat în instanțe ca ANPA să fie cea obligată să le încheie clienților săi un contract de concesiune pentru cele 15 hectare de lac, de la Palazu Mare. Premoniția nici nu e greu de înțeles, având în vedere că unul dintre inițiatorii monstruoasei legi a acvaculturii este chiar ruda sa mai îndepărtată, deputatul Bogdan Bola. Legătura de rudenie a fost menționată chiar de către tatăl deputatului, fostul prefect Eugen Bola, într-o declarație pentru Evenimentul Zilei.

Dacă legea va trece de controlul de constituționalitate declanșat la sesizarea Președintelui României, clienții lui Hașotti, în calitate de proprietari de diguri în lac, vor putea cumpăra cele 15 hectare arendate în modalitatea ilegală arătată mai sus. Și câte nu se pot face pe 15 hectare în una din cele mai bune zone din municipiul Constanța!?

Falsurile de la Sibioara și Kogălniceanu

Ionel Hașotti nu manipulează niște falsuri cu consecințe atât de cumplite, pentru prima dată în activitatea sa profesională. Recent, Parchetul Curții de Apel Constanța a descoperit că avocatul s-a folosit de acte de succesiune falsificate material și intelectual de clienți de-ai săi pentru a obține retrocedarea carierei de piatră de la Sibioara. Clienții din această speță se numesc Elena Mitrofan și Margareta Muscalu (decedată între timp). Detalii despre acest caz puteți citi AICI.

Ionel Hașotti a mai reprezentat-o pe Elena Mitrofan și în alte procese, prin care aceasta a cerut să i se retrocedeze terenul fix de sub hotelul Emi din Mihail Kogălniceanu. Femeia a adus de la ea de acasă un așa-zis act de epocă, prin care proba că bunica ei din Sibioara ar fi făcut un schimb de terenuri cu statul român, culmea, în 1949,  într-o perioadă în care statul lua proprietăți și oferea la schimb doar ani de pușcărie. Bunica a fost mai norocoasă. Numai că acest act vădit contrar realității a fost depus de Mitrofan în două versiuni diferite, cu scrisuri diferite, după cum puteți observa în facsimilul de mai jos.

Printre vecinii menționați în actul așa-zis de epocă figura și un personaj care avea doar zece ani la prezumptiva dată a întocmirii hârtiei. Dovada în acest sens este chiar mormântul acestuia, descoperit de jurnaliștii Ordinea.Ro.

În cele din urmă, falsul pe care îl manipula avocatul Ionel Hașotti ca să obțină bunuri nemeritate pentru clienta sa nu a produs niciun câștig, fiind contrazis total de expertize. Însă ani de zile, zeci de consilieri locali din Mihail Kogălniceanu și doi primari au fost urmăriți penal pentru că nu i-au dat satisfacției clientei lui Ionel Hașotti, refuzând să o pună în posesie pe terenul de sub hotel. Aceștia au avut bunurile personale sub sechestru și reputația făcută praf. Iar unii din ei au murit cu imaginea stricată, înainte să se dovedească faptul că toate acuzațiile erau pur și simplu scornite.

60 de milioane de euro

Un alt fals epocal manipulat de Ionel Hașotti se referă la retrocedarea fostului sediu social al RATC, din vecinătatea lacului Tăbăcărie din Constanța. Terenul de 10 hectare în discuție aparținuse în perioada interbelică familiei Damadian, care avea acolo o moară. Însă această familie și-a vândut proprietatea la începutul anilor 40. Ca urmare, până la naționalizarea din 1948, moara a funcționat cu numele ultimului proprietar, Iani Panait Gheorghiu.

Contrar acestei situații de fapt, Ionel Hașotti a susținut în instanță că statul român ar fi preluat acest teren fără un titlu după 1945. Iar instanța l-a crezut și a autorizat retrocedarea bunului către clienții săi. În realitate, un titlu de naționalizare a existat și s-a publicat în Monitorul Oficial al României, însă acesta era emis pe numele ultimului proprietar.

Deși au existat dosare penale legate de această speță, avocatul Hașotti și clienții săi au scăpat basma curată de fiecare dată. Terenul de la Tăbăcărie a fost vândut cu 60 de milioane de euro.

Comments

comments

Pe la începutul anului trecut, un grup de parlamentari a gândit o așa-zisă reformă a sistemului de pescuit și acvacultură din România. Vorbim de două proiecte legislative distincte, pentru care și-au pus semnăturile parlamentari din mai toate județele țării. Legea acvaculturii, singura adoptată până acum, are un număr de 48 de inițiatori, toți membri PNL la acel moment. Cealaltă inițiativă, privind pescuitul, a fost semnată de 35 de parlamentari, aflându-se acum în analiza comisiilor parlamentare.

La nivel local, constănțean, așa-zisa reformă a fost popularizată de deputatul Bogdan Bola, avocat de profesie și fost director al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral. Acesta a evidențiat în spațiul public aspecte eminamente pozitive, cum ar fi de pildă nevoia de a proteja natura și resursele acvatice vii, de a institui reguli, din care unele de mare bun-simț precum aceea ca fiecare pescar să aibă asupra sa un sac de gunoi… și de a se aplica sancțiuni ferme, pe linie contravențională sau chiar de incriminare penală (pentru furtul piscicol). Deputatul a vorbit mai mult despre pescuit, decât despre acvacultură, deși apare printre inițiatorii ambelor legi. Aspectele pozitive evidențiate de el au fost primite cu ovații de publicul iubitor de natură.

Însă au fost și câteva voci care au denunțat în spațiul public un tun de proporții care s-ar pregăti sub bunele intenții exhibate. Aceste voci s-au referit la prevederile exprese prin care terenurile acoperite de ape urmau să fie trecute din domeniul public de stat în domeniul privat de stat și mai apoi arendate, concesionate sau chiar vândute fără licitație către particulari. Nici măcar Marea Neagră nu scapă de privatizare, au mai avertizat acești critici ai proiectului de lege.

Proiectul a trecut TACIT

Pe fondul preocupărilor pentru virusul care a răvășit planeta, subiectul a intrat într-un con de umbră, iar interesul publicului s-a cam stins. În această tăcere, Senatul României, în calitate de cameră de reflecție, a adoptat legea acvaculturii în mod tacit. Practic, senatorii n-au dezbătut nimic și n-au reflectat la nimic, lăsând legea să treacă exact în forma propusă de cei 48 de inițiatori, cu erori uluitoare subliniate în avizele negative date de Consiliul Economic și Social (CES) și de Consiliul Legislativ. Criticile organismului din urmă se întindeau pe 61 de pagini (vezi AICI).

Pe 17 iunie 2021, proiectul de lege a fost trimis la Camera Deputaților, în calitate de for decizional. După 18 octombrie 2021, comisiile de aici au intrat vârtos în textul legii, tăind din el și aburind tocmai partea de sancțiuni contravenționale și penale. Ovațiile pomenite mai sus, din propaganda pentru așa-zisa reformă, ar trebui luate înapoi. În schimb, deputații au păstrat exact partea întunecată a legii, adică mecanismul prin care lacurile naturale ale țării pot ajunge în proprietatea unor particulari, iar lacurile de acumulare și hălci din Marea Neagră, în concesiune. Camera a adoptat legea pe 29 iunie 2022.

Sesizarea președintelui

Pe 4 iulie 2022, legea a fost trimisă la promulgare. Iar pe 22 iulie 2022, președintele României, Klaus Iohannis, a atacat-o la Curtea Constituțională. Șeful statului a cerut să se constate neconstituționalitatea legii acvaculturii în ansamblul său, opinând că aceasta contravine normelor și principiilor legii fundamentale, atât prin procedura strâmbă de adoptare, cât și prin conținutul ei… după cum spunem noi, de-a dreptul șocant.  

Legat de procedură, președintele spune că s-a încălcat principiul bicameralismului, prin faptul că proiectul a fost strecurat tacit prin Senat. De asemenea, președintele mai afirmă că deputații au făcut schimbări pe capitolul de sancțiuni contravenționale și penale, îndepărtându-se în mod RADICAL și fără nicio justificare obiectivă de la scopul și filozofia inițială a legii. Asta, dacă filozofia inițială nu a fost la vrăjeală.

Prin conținut, legea desființează pur și simplu Constituția. N-o spune președintele în această formă, însă toate argumentele sale despre modul discreționar de legiferare, dacă ar fi să le dezgolim de forma lor academică, trimit la ideea unui viol. Vorbim de 20 de încălcări ale Constituției, subliniate de președinte. Unele prevederi au fost încălcate în mod repetat.

Soarta terenurilor de sub ape

Cel mai grav aspect dintre toate este traseul terenurilor de sub lacurile naturale. Prin articolul 136 din Constituție, precum și prin Legea Apelor, aceste terenuri fac obiectul exclusiv al proprietății publice de stat. Așadar, în veci nu pot fi vândute. Ei bine, monstruoasa lege a găsit soluția ”să stingă regimul de proprietate publică”, după cum spune președintele. Este vorba de trecerea terenurilor în cauză în domeniul privat de stat, dictată prin lege. Transferul formal se face prin Hotărâre de Guvern, dar Guvernul nu prea are încotro, pentru că i se taie orice atribuție de a decide asupra oportunității și asupra situațiilor concrete, de la caz la caz. Practic și Guvernul este dezbrăcat de atributul constituțional de a administra treburile și bunurile țării, devenind o simplă marionetă.

Mai departe, proprietarii de active piscicole din respectivele amenajări piscicole pot face o scrisoare cu intenția de cumpărare a terenurilor aflate acum în domeniul inalienabil de stat. Iar ANPA este obligată, prin monstruoasa lege, să le vândă fără licitație publică, în baza unei evaluări. Hm!

Extrase din Legea Acvaculturii

Prin definiția monstruoasei legi, amenajarea piscicolă este ”ansamblul dintre un teren sau o zonă marină sau de apă dulce și activele piscicole amplasate pe acesta/acestea”. Iar în rândul activelor intră diguri, stații de pompare, echipamente plutitoare sau submerse (adică o barcă sau o vivieră flotabilă), clădiri administrative, magazii de unelte etc. Fără garanții, pe care legea nu le conferă, orice apă, dulce sau sărată, pe care plutește o barcă, ar putea intra în acest mecanism… în funcție de interesele și mai ales interpretările celui care o aplică.

Deși legea se referă doar la amenajările piscicole aflate acum în administrarea ANPA, nu există în fapt o limitare a numărului de lacuri naturale ce ar putea intra pe mâini private. Spunem aceasta, deoarece în ultimii ani o companie piscicolă (Matfish SRL) a reușit să obțină o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a recunoscut implicit caracterul de amenajări pisicole al unor lacuri naturale dobrogene, printre care Siutghiol, Tașaul sau Tăbăcărie, și dreptul ANPA de administrator al acestor bunuri. Iar pe legea veche, aplicabilă respectivului litigiu, prin amenajare se înțelegea exact ce spune cuvântul amenajare: adică iazuri, heleșteie, văi barate de diguri și alte astfel de lucruri făcute de mâna omului, nu de natură. Sub legea nouă, care califică amenajarea drept o dotare a naturii cu unelte de pescuit, demersurile similare ar fi mult mai facile. 

O altă golănie a legii care lasă statul în fundul gol este superputerea conferită ANPA. Apele Române și Agenția Domeniilor Statului, instituții cheie cu roluri enorme în cea ce înseamnă administrarea terenurilor de stat, sunt despuiate de puterile lor, care revin lui ANPA. ANPA va tăia și va spânzura, dacă legea va ajunge în vigoare. Însă monstruoasa lege nu stinge în mod expres drepturile și competențele celorlalte două instituții – ceea ce argumentează pe larg președintele României în sesizarea sa de neconstituționalitate. Undeva în coada actului normativ se abrogă, vag și la grămadă, orice dispoziție contrară noii legi. Maniera de legiferare este nu doar vădit neconstituțională, ci și nedemnă pentru secolul în care trăim.

AICI puteți citi întreaga argumentație a președintelui României.

În final, le transmitem inițiatorilor ceea ce președintele nu a putut să facă în sesizarea lui: Să vă fie rușine!

Într-un episod viitor, detaliem situații concrete și interese ale unora, inclusiv rude cu Bogdan Bola, ca bunurile de stat din domeniul Apelor să ajungă în gheare private.

Comments

comments