Connect with us

Politica

Undă verde pentru programul 2018-2021 de continuare a procesului de aderare la zona euro

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Guvernul a anunţat joi că a aprobat, prin memorandum, programul de convergenţă 2018-2021, care continuă angajamentul de aderare la zona euro şi politicile de susţinere a creşterii economice, cu încadrarea într-un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), şi presupune implementarea unor măsuri care vizează creşterea competitivităţii economiei româneşti şi reducerea diferenţelor faţă de restul statelor din Uniunea Europeană (UE).

Guvernul a subliniat însă că stabilirea unei date concrete pentru aderarea la zona euro presupune ”realizarea unor analize aprofundate, în special în ceea ce priveşte convergenţa reală, structurală şi instituţională, urmând a fi luată în considerare şi sustenabilitatea îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală”.

Documentul evidenţiază că pregătirea calendarului de intrare a României în mecanismul de supraveghere şi de adoptare a monedei euro, precum şi acţiunile necesare pregătirii economiei şi a societăţii intră în atribuţiile Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, care şi-a început activitatea în luna aprilie.

Comisia este condusă de doi preşedinţi – prim-ministrul şi preşedintele Academiei Române – şi de doi vicepreşedinţi – guvernatorul BNR şi vicepremierul pe probleme economice.

Programul de convergenţă ţine cont de prevederile strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2018-2020 şi de prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu 2017-2021.

”Pe termen mediu, documentul prognozează că economia României va continua să performeze, luând în considerare impactul pozitiv al măsurilor prevăzute în Programul de guvernare asupra mediului de afaceri şi asupra puterii de cumpărare, progresele economico-sociale înregistrate în 2017 şi în primele luni ale lui 2018, dar şi contextul european şi global favorabil”, se arată în comunicat.

Angajamentul de aderare la euro va presupune în perioada 2018-2021 implementarea unor politici bugetare, structurale şi instituţionale eficiente şi coerente, pentru asigurarea unei convergenţe reale, creşterea competitivităţii economiei româneşti, diminuarea disparităţilor regionale şi a deficienţelor structurale ale pieţei muncii.

Din punct de vedere al convergenţei reale, evaluată prin decalajele faţă de media europeană (UE-28) a PIB-ului pe locuitor, documentul aprobat de Guvern impune ca, în 2020, România să atingă 70% din media europeană, faţă de numai 57,1% în anul 2015 şi 58% în anul 2016.

Programul de convergenţă detaliază cadrul general şi obiectivele politicii economice pentru perioada 2018-2021, prezentând măsurile implementate deja, dar şi măsuri pe care Guvernul le are în vedere în materie de politică fiscală, accentul fiind pus pe predictibilitate şi îmbunătăţirea ratei de colectare a taxelor şi impozitelor.

”Alte măsuri vizează creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, învăţământul, infrastructura rutieră şi feroviară, creşterea absorbţiei de fonduri europene şi reforma structurală în sectorul companiilor de stat. În acest context, documentul menţionează intenţia Guvernului de a definitiva noul cadru legislativ privind parteneriatul public-privat”, se arată în comunicat.

sursa: news.ro

Comments

comments

Politica

(AUDIO) Senatorul obscen Liviu Brăiloiu, actor într-un nou scandal la nivel național

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Sindicaliştii din penitenciare depun plângeri penale împotriva senatorilor social-democraţi Şerban Nicolae şi Tit Liviu Brăiloiu. Aceștia îi acuză pe cei doi parlamentari că au avut un comportament abuziv şi injurios la o ședința de comisie din Senatul României, în care se dezbătea proiectul legii privind statutul polițiștilor din penitenciare. Vorbim aici de un proiect extrem de controversat, față de care au fost formulate 94 de amendamente de către Consiliul Economic și Social și Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Conform FSNP, marţi, cu doar o zi înainte de termenul de adoptare tacită a legii şi după ce preşedinţii comisiilor au schimbat sala de şedinţe pentru a fi evitată presa care aştepta declaraţii pe o altă temă, “o parte dintre senatorii social-democraţi, prin preşedintele de şedinţă, au decis eliminarea din sală a reprezentantului angajaţilor din penitenciare, iar ca reacţie la obiecţiile acestuia au proferat ameninţări şi injurii care se pot demonstra uşor cu înregistrările de şedinţă”.

Cu alte cuvinte, sindicaliștii care aveau pretenția ca amendamentele propuse de ei să fie discutate în prezența lor s-au pomenit cu pumnul în gură din partea iluștrilor senatori Șerban Nicolae și Tit Liviu Brăiloiu, care au și urlat ca la ușa cortului, somându-l pe reprezentantul federației sindicale să părăsească sala.

“Nu-i normal să discutați amendamentele în lipsa noastră. (…) Nu vă e rușine, ăsta e comportament de senator?”, a spus reprezentantul polițiștilor din penitenciare prezent în sala de ședință.

Iată și înregistrarea audio a momentului postată de sindicaliști:

Sindicaliștii condamnă lipsa de transparență și comportamentul celor doi parlamentari și anunță că vor depune, săptămâna aceasta, plângeri penale împotriva celor care se fac vinovați de infracțiuni de abuz în serviciu și limitarea exercitării mandatului de reprezentare sindicală.

“Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) condamnă lipsa de transparență şi comportamentul injurios şi abuziv al unor senatori social-democrați, printre care Şerban Nicolae şi Tit-Liviu Brăiloiu, în comisiile în care este discutat la Senat proiectul de lege privind Statutul polițistului de penitenciare. FSANP va depune în cursul acestei săptămâni plângeri penale împotriva senatorilor care se fac vinovați de infracțiuni de abuz în serviciu şi limitarea exercitării mandatului de reprezentare sindicală, şi ia in calcul acțiuni civile pentru insultele adresate de către aceştia în timpul şedinţei Comisie pentru apărare, ordine publică şi siguranță națională din 20 noiembrie 2019”, anunță sindicaliștii.

“Proiectul în cauză a primit aviz negativ de la Conisliul Economic şi Social, au fost formulate peste 50 de amendamente de la Consiliul legislativ şi 44 de amendamente din partea FSANP”, susţin ei, precizând că Legea 62/2011 a Dialogului social, la art. 218 alin. 2, sancţionează cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani infracţiunea de limitare a exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, iar art. 297 din Codul Penal sancţionează infracţiunea de abuz în serviciu cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Reamintim că senatorul constănțean Liviu Brăiloiu a mai fost implicat și în alte scandaluri publice. Acesta a fost fotografiat în Senatul României arătând semne obsecene unor opozanți. De asemenea, a folosit expresii triviale la adresa unei colege din Senat

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Iohannis a refuzat numirea Olguței Vasilescu la Transporturi și a lui Ilan Laufer la Dezvoltare: “Le consider nepotrivite”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că remnanierea guvernamentală este o soluţie slabă şi că este în continuare de părere că soluţia corectă ar fi fost înlocuirea acestui Guvern care a creat foarte multe probleme României. El a enumerat miniştrii revocaţi şi pe cei numiţi, însă în cazul Olguţei Vasilescu nu a fost semnat decretul de numire la Ministerul Transporturilor. Din lista celor numiţi lipseşte şi Ilan Laufer, popus la Ministerul Dezvoltării.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat scurt că nu acceptă numirea Olguței Vasilescu la Ministerul Transporturilor și pe cea a lui Ilan Laufer la Ministerul Dezvoltării.

“Celelalte două propuneri le consider nepotrivite si vor fi refuzate. Depunerea jurmanatului va avea loc astazi, la ora 15. 30”, in aceasta sala, a declarat Klaus Iohannis citat de stiripesurse.ro.

Citiți și:

Schimbarea la față a Guvernului Dăncilă. Cine sunt noii veniți la ministere și ce pesediști își fac bagajele

 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Constanța. Parcul ciuntit de biserici s-ar putea numi Trianon. Ce proiect are Palaz de la PMP

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Partidul Mișcarea Populară Constanța, prin președinele Claudiu Palaz, a depus în cursul zilei de ieri un proiect de hotărâre, inițiat de consilierii locali Secil Givan Cantaragiu, Cătălin Papuc și Alexandru Zabara, pentru acordarea denumirii “TRIANON” parcului de la Casa de Cultură din Constanța.

Totodată, Partidul Mișcarea Populară a solicitat Comisiei de Atribuire de Denumiri a Județului Constanța avizul pentru noua denumire, cerere ce a fost înregistrată la sediul Instituției Prefectului sub numărul 14578 din 19.11.2018.

Considerăm că este un gest firesc ca în anul centenar să acordăm această denumire unui obiectiv din județul Constanța, tocmai pentru a sublinia importanța Tratatului de la Trianon.

“Consider că este o onoare pentru noi, constănțenii, să facem acest demers. Partidul Mișcarea Populară este un susținător al unității naționale a României. Susținem astfel demersurile inițiate de Universitatea Andrei Șaguna, Colegiul Național de Arte “Regina Maria” și Liceul Tehnologic de Electrotehnică și Telecomunicații. Atribuirea în an centenar a denumirii “TRIANON” este o normalitate pentru România și constituie un act de patriotism. Partidul Mișcarea Populară crede în ROMÂNIA ÎNTREAGĂ!” a declarat Claudiu Palaz într-un comunicat de presă remis redacției.

Iată documentul:

Download (PDF, 1.31MB)

IMPORTANT! Parcul de la Casa de Cultură are acum ca tematică Războiul de independență de la 1877. În parc sunt deja două lăcașuri de cult, după cum bine știu toți constănțenii; o capelă funcțională și o alta în construcție.

NOTĂ: Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne) – Wikipedia.

sursa foto: Ziua de Constanța

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: