Connect with us

Exclusiv

Valentin Vrabie, legături periculoase cu lichidatoarea și creditorii Apollo Ecoterm

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Apollo Ecoterm SA, societate deținută integral de Consiliul Local Medgidia, care, până zilele viitoare, încă mai are gestiunea delegată a serviciilor publice de termoficare, îngrijire spații verzi și reabilitare drumuri din Medgidia, se pregătește să devină o simplă pagină de istorie. Administratorul ei statutar, Constantin Sima, a depus în luna septembrie o cerere de declanșare a procedurii generale a insolvenței,  ca urmare a incapacității de a achita debite restante din anul 2017. Chiar prin cererea introductivă, Sima a solicitat instanței să numească drept administrator judiciar provizoriu la Apollo firma profesională CC Insol SPRL Constanța, deținută de Corina Curutz.

Condamnată penal pentru evaziune

Vorbim aici de una din cele mai controversate lichidatoare din județ. Curutz a fost condamnată pentru evaziune fiscală, prin sentința penală nr. 235/23.05.2014 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul 6553/2/2013. Condamnarea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 425/A/11.12.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Însă în 2015, profitând de dezincriminarea faptelor pentru care fusese condamnată, aceasta a deschis dosarul de revizuire nr. 3586/2/2015 la Curtea de Apel Constanța, obținând astfel achitarea.

De răsunet a fost și conduita profesională pe care a avut-o Corina Curutz la Fruvisat SA. Ea a fost acuzată că a făcut să dispară mai multe bunuri de inventar, printre care și un autoturism Aro. Într-un final, o instanță civilă a obligat-o să returneze bunurile societății aflate în insolvență sau să achite contravaloarea acestora. Pe portalul instanțelor de judecată există numeroase alte procese, în care diferite persoane au depus plângeri împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată a Corinei Curutz. Desigur, aceasta se bucură de un cazier curat. Însă am pomenit toate aceste aspecte nu pentru a eluda principiul prezumpției de nevinovăție, ci pentru a proba conținutul moral al susținerii de mai sus, anume că vorbim de o persoană controversată. De asemenea, vorbim de date publice, la care și Sima avea acces. Cu toate acestea, din sutele de practicieni în insolvență, administratorul Apollo Ecoterm a găsit-o tocmai pe Corina Curutz. El nu și-a motivat în niciun fel alegerea făcută.

Vrabie a cumpărat de la Curutz fostul sediu administrativ al Pesco Peștera

Însă, ca o coincidență de zile mari, Curutz era o cunoștință mai veche a primarului cu limbaj de boschetar din Medgidia, Valentin Vrabie. Acesta a cumpărat în anul 2004 sediul social al societății Pesco SA Peștera – o clădire cu o suprafață construită de 1400 mp. La acel moment, Pesco SA se afla în procedură de insolvență, având ca administrator judiciar firma CC Insol SPRL, a Corinei Curutz.

În anul 2008, Valentin Vrabie a menționat în declarația sa de avere faptul că el, în calitate de soț, este titularul dreptului de proprietate asupra clădirii în cauză și a terenului aferent. De altfel, acesta avea domiciliul chiar în căsoiul cumpărat de la CC Insol. Ulterior, primarul a depus declarații de avere, fără proprietăți, fără conturi, ba chiar și fără soție…

5000 de lei plus TVA și 8% din fonduri

Așadar, lichidatoarea de la care și-a cumpărat Vrabie casa din Peștera a fost propusă ca administrator judiciar provizoriu la Apollo Ecoterm. Pe 26 septembrie 2018, această cerere semnată de Sima a fost aprobată de judecătorul sindic de la Tribunalul Constanța, în dosarul de insolvență nr. 5558/118/2018. Instanța a stabilit un onorariu pentru firma Corinei Curutz de 5.000 de lei plus TVA pe lună și de 8% din fondurile pe care le va obține în folosul creditorilor. În plus, magistratul care a judecat cauza a fixat un termen limită pentru întocmirea tabelului preliminar al creanțelor la data de 29 noiembrie 2018. Apoi, instanța a fixat prima ședință a adunării creditorilor la 4 decembrie 2018.

Fiscul și furnizorul de gaze lipsesc din tabelul preliminar

Apollo Ecoterm datorează bani grei către ANAF și către furnizorul de gaze. Împreună, cei doi creditori au de recuperat peste 7 milioane de lei de la întreprinderea publică din Medgidia. Situația este cunoscută, existând popriri și procese pe rol. Cu toate acestea, Corina Curutz și-a ținut ședința la care era obligată de judecătorul sindic fără cei doi mari creditori de la Apollo. În lipsa acestora, au fost chemate să voteze o instituție și  5 societăți cu datorii mărunte.  S-a votat o chestiune inclusă în articolul 57 din legea insolvenței, potrivit căreia creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar desemnat provizoriu și onorariul acestuia. Cu alte cuvinte, s-a votat transformarea numirii provizorii a CC Insol într-o numire permanentă.

Creditorii chemați la vot au fost Administrația Fondului pentru Mediu (cu 0,050% din creanțele înscrise în tabelul provizoriu), Oyl Company SRL (43,87%), Multicont SRL (7,56%), Dimitris Garden SRL (12,26%), Kokkai Comimpex SRL (7,13%) și Selena SRL (6,89%).

Primul creditor: sora mai mică a firmei de la asfaltări

Iată cine sunt și ce reprezintă acești creditori, în ordinea procentului din creanțele înscrise în tabelul provizoriu. Oyl Company SRL este o firmă din județul Ialomița, controlată de familia omului de afaceri Corneliu Dragomir. Societatea, care produce materiale de construcții, are o soră mai mare, pe numele ei Oyl Company Holding AG SRL. Această din urmă a câștigat licitația organizată de Primăria Medgidia pentru reabilitarea drumurilor din oraș. Contractul este în desfășurare, deși mai mult stagnează. La momentul atribuirii lucrărilor, Ordinea.Ro a semnalat că licitația a fost trucată, întrucât Oyl Company Holding AG SRL nu s-a prezentat cu un terț susținător autorizat să mute stâlpii de electricitate. Toți ceilalți competitori au avut astfel de terți susținători, fiind o cerință din caietul de sarcini. După cum spuneam, firma avantajată de administrația Vrabie are o soră mai mică, Oyl Company SRL, care a furnizat diverse produse către Apollo Ecoterm, necesare la desfășurarea activităților delegate de întreținere a drumurilor. Nefiind plătită, această societate a devenit primul creditor al Apollo, pe tabelul întocmit de Curutz.

Caraiola, un contravenient înrăit care a profitat de închiderea serei

Al doilea creditor care a votat pentru Curutz este Dimitris Garden SRL, o firmă din Mihail Kogălniceanu. Aceasta este deținută de Anăstase Caraiola, un contravenient înrăit înregistrat cu zeci de procese în materia plângerii contravenționale. Firma lui Caraiola a devenit furnizor de material floricol pentru Apollo Ecoterm, în contextul în care, din motive bizare și niciodată elucidate public, întreprinderea a închis în vara anului trecut sera în care producea, pe aproape 14.000 mp, material săditor necesar în prestarea serviciului delegat de îngrijire a spațiilor verzi din oraș. În cadrul ședințelor de Consiliu Local, mai mulți consilieri au menționat că închiderea serei de pe strada Independenței a fost dispusă verbal de primarul Valentin Vrabie.

Cuibul de afaceri de pe Nicolae Bălcescu nr 12

Consilierii au mai acuzat că Primăria Medgidia a preluat cealaltă seră exploatată în mod tradițional de Apollo, la ieșirea din municipiu spre Valea Dacilor. O parte din terenul de acolo a ajuns pe baza unui aviz de grădină în exploatarea firmei Adfergen Comp SRL, controlată de familia unei rude prin alianță a lui Vrabie. Vorbim aici de familia lui Genc Mevlit, căsătorit cu o nepoată de soră a Nicoletei Vrabie. Cătălina Mevlit, soția lui Genc, este asociată într-o firmă de pază, pe numele ei Gekguard Security SRL, cu sediul la aceeași adresă ca și Adfergen Comp. Tot pe Nicolae Bălcescu nr. 12 funcționează și Sunrise Comp SRL, deținută de Genc Mevlit. În perioada în care Medgidia a fost condusă de liberalul Marian Iordache, Adfergen Comp SRL a derulat contracte cu Apollo Ecoterm. După plecarea lui Marian Iordache la Primăria Cernavodă (unde este consilier de primar) și suirea lui Vrabie în scaunul de primar de la Medgidia, Adfergen și-a încetat raporturile comerciale cu Apollo.

Creditorul de la pază

Revenim la lista creditorilor. Al treilea ca importanță este Kokkai Comimpex SRL din Techirghiol. Firma din urmă este deținută oficial de Cidem Apseleam, însă presa a acreditat idea că fondatorul acesteia, cunoscutul mason Ismail Temungin, ar fi în continuare beneficiarul afacerii. Prestând la Apollo servicii de pază și nefiind plătită, firma Kokkai Comimpex a devenit al treilea creditor pe tabelul provizoriu al Corinei Curutz, votând de asemenea ca aceasta să primească un mandat definitiv de administrator judiciar la Apollo.

Auditorul-creditor

Al patrulea creditor ca importanță este Multicont SRL, o firmă deținută de experta contabilă Iuliana Constantin. Multicont este chiar auditorul Apollo Ecoterm SA, care a confirmat, cu obiecții absolut minore, realitatea datelor contabile prezentate de administratorul statutar Constantin Sima în iulie 2017. Auditorul a atras atunci atenția că, în 2017, Apollo a angajat cheltuieli cu 1,7 milioane de lei mai mari decât veniturile, că a primit subvenții de la Primărie mai mici decât în 2016 la termoficare și că, în general, a prestat activitățile de la spațiile verzi și întreținerea drumurilor la o cotă de profit de 3%, din care 1% datorat Primăriei ca redevență.

Prima iubire: Selena

Ultima firmă cooptată în comitetul creditorilor Apollo este Selena SRL, deținută de Șeref Duagi. Această firmă are legături vechi cu Valentin Vrabie. În anul 2008, Selena a câștigat prima licitație organizată de Vrabie în calitate de primar al comunei Peștera, în condiții pe care le vom descrie amănunțit într-un articol viitor.

Până atunci putem să spunem că lucrarea atribuită a fost aceea de amenajare a celebrului parc din Peștera. În actele de achiziție întocmite în 2008, Selena SRL figura cu sediul social pe strada Nicolae Bălcescu nr. 12, în casa familiei lui Genc Mevlit. Ulterior, societatea și-a schimbat sediul social. Pe vremea lui Iordache, Selena a devenit furnizor la Apollo, rămânând pe poziție și sub Vrabie și prestând lucrări de pregătire a stadionului pentru Festivalul Dapyx.

Selena, contracte de vidanjare la Cernavodă

Societatea și-a păstrat relațiile excelente și cu Marian Iordache, dovadă că după ce acesta a ajuns consilier de primar la Cernavodă, Selena a fost chemată să închirieze toalete ecologice în orașul vecin și să le vidanjeze.

Datele de mai sus arată legăturile primarului din Medgidia cu lichidatorul și firmele implicate în povestea insolvenței de la Apollo. Până acum, Vrabie a declarat că doar consilierii care i se opun ar fi de vină pentru distrugerea întreprinderii publice locale. În episoadele viitoare vorbim despre alte fapte și acte care indică, la rândul lor, că dezastrul de la Apollo Ecoterm a fost unul provocat de administrația Vrabie. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Primarul Mangaliei, proiect de concesiune fără licitație în favoarea lui Mohammad Murad. Teren limitrof plajei

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deranj mare la Mangalia. Primarul localității vrea să concesioneze fără licitație publică un teren limitrof plajei din Olimp către o societate de turism a omului de afaceri Mohammad Murad, proprietarul lanțului Phoenicia. În acest sens, edilul a inițiat un proiect de hotărâre, care va intra mâine la vot în ședința ordinară a Consiliului Local. La mapa consilierilor au ajuns referatele specifice unei astfel de inițiative, în care funcționarii subordonați primarului și secretarul unității administrativ-teritoriale dau asigurări că proiectul este perfect legal și pe deplin oportun. Cu toate acestea, consilierii din comisia de urbanism au o altă părere, care se vede în votul exprimat la avizarea proiectului. Această structură formată din cinci membri a dat aviz nefavorabil, după ce doi consilieri au votat pentru, iar ceilalți trei s-au abținut sau au votat împotrivă.

Societatea lui Mohammad Murad, Pheonicia Expres SRL, cea care ar urma să beneficieze de acest proiect de concesionare directă, deține în stațiunea Olimp complexul hotelier Amfiteatru-Belvedere, pe care l-a cumpărat în anul 2016. Prin trei adrese oficiale, din 12 iulie 2018, 31 ianuarie 2019 și 19 martie 2019, Phoenicia Estival a cerut autorității locale din Mangalia să-i concesioneze direct două loturi de teren din vecinătatea complexului hotelier Amfiteatru – Belvedere. În primul rând, este vorba de un lot de 527 de metri pătrați, pe care se află treptele utilizate pentru coborârea din complexul hotelier spre plajă. În al doilea rând, este vorba de un lot de 2052 de metri pătrați care face corp comun cu plaja din Olimp. Potrivit actelor de urbanism din anii 2000, terenul din urmă aparține domeniului privat al Municipiului Mangalia, inventariat ca teren neproductiv limitrof plajei. O societate de evaluarea a întocmit în favoarea Pheonicia Estival un raport de evaluare a celor două suprafețe de teren, însumând 2579 mp.

Demersurile societății lui Murad au avut ecou la primarul Radu Cristian, care a emis certificat de urbanism, iar mai apoi a inițiat proiectul care va intra mâine în deliberarea Consiliului Local. De altfel, proiectul de hotărâre se referă exact la însușirea raportului de evaluare, mai sus pomenit, urmat de concesionarea directă, fără licitație publică, a terenului, la valoarea de 14.183 de euro plus TVA pe an.

Legea permite concesionarea directă, fără licitație publică, a terenurilor, doar pentru extinderea construcțiilor existente. Primarul, secretarul și funcționarii Primăriei spun, în documentele oficiale, că proiectul este perfect legal. După cum am afirmat mai sus, însă, o parte din consilierii comisiei de urbanism au avizat nefavorabil. Consilierul Neculai Tănasă, unul din membrii comisiei de urbanism, a declarat pentru Ordinea.Ro că s-a abținut de la vot ”pentru că nu este legală extinderea la proprietate peste un drum. Extindere la proprietate o faci când terenul e lipit de terenul proprietate. Dar între proprietate și terenul respectiv e o stradă care se numește Faleza Olimp. Nu poți să treci peste strada aceea. Atâta tot. Eu nu am nimic cu nimeni. Pe mine nu mă afectează cu nimic.”.

În mod bizar, existența străzii nu este menționată în certificatul de urbanism semnat de primarul Radu Cristian. Am încercat să obținem puncte de vedere de la Mohammad Murad și de la Primăria Mangalia, însă acest lucru nu a fost posibil. În situația în care cele două părți vor exprima un punct de vedere, ne angajăm să-l dăm publicității.

Download (PDF, 386KB)

P.S. În ședința de consiliu de la Mangalia se discută și alte proiecte patrimoniale, respectiv concesionarea fără licitație publică a unui teren din Neptun către Mistral Grup SRL, vânzarea unor terenuri către societatea Bia Mary SRL sau trecerea unor terenuri cu suprafață mare din domeniul public în domeniul privat al localității.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Primăria Năvodari și-a însușit terenuri de la stat de peste un miliard de euro

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Radu Mazăre, condamnat recent pentru retrocedarea ilegală a unui milion de metri pătrați de teren în Constanța și Mamaia, este copil mic pe lângă gașca infracțională a fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei. La Năvodari, primăria localității și-a însușit, nu un milion de metri pătrați de teren, ci peste trei milioane și jumătate. Mai exact este vorba de 3.648.500 de metri pătrați, cu o valoare de circulație de peste un miliard de euro. Această suprafață imensă a fost inclusă, pe etape, în proprietatea localității prin fraudă la lege. Cel puțin așa susține Ministerul Finanțelor Publice într-un înscris oficial depus la Tribunalul Constanța, în dosarul în care statul român revendică, deocamdată, zona de protecție a lacului Siutghiol.

Au dat hotărâri ca să fure statul

Procesul la care ne-am referit mai sus este unul din cele mai importante din ultima vreme. Acesta a început în anul 2018, la scurt timp după ce Curtea de Conturi a României a descoperit mai multe haiducii ale fostului primar penal Nicolae Matei. Haiducii au fost multe. Dar cea mai gravă se referă tocmai la intabularea terenurilor de stat de la Siutghiol în proprietatea localității, procedură urmată, în mare parte, de vânzarea unor suprafețe către diverse firme și persoane.

În cadrul procesului, care vizează zona de protecție a Lacului Siutghiol, Ministerul Finanțelor a invocat nelegalitatea a opt hotărâri ale Consiliului Local Năvodari inițiate de Nicolae Matei și a unei hotărâri mai vechi, din anul 2003.

Prin acestea – afirmă Ministerul Finanțelor Publice – ”domeniul public al statului român a fost inclus în inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public, respectiv privat al Orașului Năvodari, prin schimbarea nelegală a regimului juridic și în absența unui act normativ translativ de proprietate”.

Domeniul statului este domeniul nostru, al tuturor

Înainte de a trece în revistă argumentele și dovezile Ministerului Finanțelor Publice, trebuie să spunem că domeniul public al statului este, în fapt, un loc deschis întregului public din România. În această categorie intră marea, plajele, falezele, lacurile naturale cu zonele lor de protecție, terenurile câștigate din mare sau din lacurile naturale, rezervațiile naturale, zonele împădurite (cu excepția celor retrocedate). În România, nu există terenuri ale nimănui. Însă aceste terenuri ale statului pentru unii par ale nimănui, pentru că sunt neîmprejmuite și lăsate libere pentru accesul publicului. Când cineva fură terenul statului, fură, de fapt, terenul nostru al tuturor.

Un furt din avutul colectiv al țării

Un astfel de teren care era al statului, adică al nostru al tuturor, a fost malul lacului Siutghiol. Între timp, malul lacului a încetat să mai fie al nostru al tuturor, ajungând să fie doar al unora, care l-au cumpărat de la găștile administrative locale, după ce acestea au cucerit proprietatea din pix.

Cum s-a întâmplat acest furt în dauna avutului colectiv al țării înțelegem din poziția exprimată de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul procesului la care am făcut referire. Ministerul spune că administrația locală din Năvodari a adoptat hotărâri pe bandă rulantă, prin care și-a majorat progresiv inventarul cu terenurile de stat.

Un tabel ordinar în excel

Ce este acest inventar? Este un tabel făcut în excel. Un tabel ordinar, pe care îl poate desena oricine are acces la un computer. Matei și camarila lui, având acces la computer, au trecut în acest tabel și terenurile de pe malul lacului, care aparțineau de drept statului român.

Mai departe, fostul primar s-a dus cu tabelul în fața Consiliului Local Năvodari. Acolo erau în majoritate exact colegii săi de partid, mulți dintre ei tâmplari, sudori și lăcătuși lipsiți de cea mai elementară educație juridică. Normal că au aprobat inventarul, că doar nu erau să se certe cu șeful lor!

Văzând că merge treaba, Matei a repetat schema de încă 7 ori. Și așa, bucată cu bucată, tot malul lacului a fost trecut fraudulos în proprietatea localității, fără niciun drept, fără a se plăti un leu pentru aceste bunuri oricum inalienabile și fără a exista vreun act de dobândire a proprietății.

Isprava unui comunist de la Cadastru

La capătul acestui circuit fraudulos, fostul primar s-a dus la OCPI să intabuleze terenurile furate de la stat. Printr-o coincidență fericită pentru el, această instituție cheie era condusă atunci de un comunist din Năvodari. Ne-am referit aici la un fost primar comunist al localității, pe numele său Stere Sponte. Care mai era și consilier local, ridicând din degete la aceste hoții ordinare. Și care mai era și cetățean de onoare, făcut chiar de consiliul din care făcea parte.

Pe fondul acestei coincidențe nefericite, OCPI-ul a violat legea și regulamentele interne, intabulând terenurile de stat în proprietatea Orașului Năvodari, pe baza tabelului ordinar făcut în excel. Tot cu un tabel ordinar făcut în excel a pus Primăria Năvodari mâna și pe terenul Taberei de Copii, care a fost și este proprietate de stat, dată în folosința sindicatelor. Hotărârile prin care s-au furat aceste terenuri de stat nu aveau viza de legalitate a Prefecturii, care era obligatorie. Oamenii muncii de la OCPI s-au făcut că nu știu legea și au aprobat intabulările fără viză de legalitate. Niciun jurist din subordinea comunistului nu a văzut că situația era penală. Culmea, peste ani, un jurist de la această instituție avea să ajungă chiar prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Constanța, remarcându-se tocmai printr-o spălare incredibilă a răspunderii penale a fostului primar Nicolae Matei.

Linia roșie

Încă din acțiunea introductivă, statul român a spus că ar fi vorbă de o furăciune de 65.260 de metri pătrați reprezentând fâșia de protecție a lacului, plus suprafețele câștigate din lac prin îndiguire/lucrări hidrotehnice, pentru care s-a cerut măsurarea pe calea unei expertize pe fondul procesului. Ministerul a depus un plan de situație care arată limita naturală a proprietății publice, așa cum era încă din 1978, și cât a dat iama Primăria Năvodari în terenul statului.

În planul de situație de mai sus, linia albastră reprezintă conturul proprietății de stat încă din anul 1978. Linia roșie reprezintă conturul actual al lacului. Zona dintre cele două linii a fost asanată în timp. Prin asanare, s-a schimbat înfățișarea terenului, care apare acum ca uscat, deși înainte era acoperit de apă, mlaștină și stuf. Însă e limpede că vorbim de același teren cu aceleași coordonate cadastrale. Asanarea, îndiguirea sau consolidarea unei suprafețe din cuveta unui lac natural nu schimbă regimul proprietății asupra terenului. Așa scrie, negru pe alb, în lege, și așa este cât se poate de logic. Până la urmă, dacă ai o groapă pe un teren și o astupi cu pământ, nu înseamnă că s-a creat un teren nou. E același teren, care înainte avea groapă, iar acum nu mai are groapă. În consecință, tot acest teren, pe care înainte băltea lacul, iar acum nu mai băltește, pentru că s-a asanat, este tot al statului, chiar dacă Primăria Năvodari l-a acaparat în timp și l-a vândut unor șmecheri.

Toate furăciunile de terenuri la un loc: peste un miliard de euro

Fenomenul furtului de terenuri de la stat are dimensiuni de-a dreptul colosale. Astfel, Ministerul atrage atenția că UAT Năvodari avea în proprietate, la nivelul anilor 90 o suprafață de 6.912,15 hectare. La 31 decembrie 2016, așa cum a constat Curtea de Conturi, această proprietate s-a majorat la 7.277 de hectare. Vorbim de o diferență de 364,85 de hectare, în mare parte acaparată prin fraudă la lege. 364,85 de hectare înseamnă 3.648.500 de metri pătrați. Terenul are o valoare de circulație de peste un miliard de euro.

Avocata lui Matei se încurcă în minciuni

La termenul de judecată la care s-au luat în discuție aceste date ale problemei, avocata Primăriei Năvodari, care l-a reprezentat în numeroase procese chiar pe fostul primar Nicolae Matei, a încercat din răsputeri să pună capac excepției de nelegalitate în privința hotărârilor de inventariere abuzivă. În primul rând, aceasta a cerut administrarea unei expertize tehnice pentru lămurirea excepției, expertiză care oricum s-a cerut de către Minister și s-a aprobat deja pe fondul cauzei. În al doilea rând, a cerut instanței să nu țină cont de o notă pe care a depus-o, într-un alt dosar, în care Primăria Năvodari contestă raportul Curții de Conturi de la care a pornit întreaga situație. În acel dosar, Primăria a recunoscut că zona de protecție a lacului, adică terenul statului, se suprapune peste proprietatea Orașului Năvodari. În procesul de față, în care statul își revendică terenul furat de Primărie, avocata n-a mai vrut să recunoască nicio suprapunere și a cerut vehement să nu se țină cont de recunoașterea anterioară. Sunt dosare diferite și notele dintr-un dosar nu pot fi folosite în alt dosar – a motivat avocata. Păi sigur că da, e o chestie normală și avocățească să-i spui unui judecător că zăpada e albă, iar altuia că e neagră. Că doar sunt judecători diferiți. Instanța a rămas în pronunțare în privința ilegalității hotărârilor de inventariere. Procesul va continua indiferent de ce soluție va fi adoptată relativ la execepția de nelegalitate.

Ultima frontieră

Menționăm că am participat în rândul publicului interesat la toate termenele acestui proces și vom continua să o facem și pe viitor, deoarece tunurile imobiliare ale fostului primar au fost date în dauna statului, adică a noastră a tuturor. Cumva trebuie să se spargă și acest puroi, chiar dacă mai există încă organe ale statului, în speță parchetele locale, care au lungit cu anii și au mușamalizat o parte din furturile găștilor administrative de la Năvodari.

Din perspectiva noastră este revoltător, de pildă, faptul că hotărârea de Consiliu din 2011, prin care gașca fostului primar a inventariat terenul de stat de sub Tabăra de Copii, a fost anulată abia în 2018. Situația nu este restabilită nici acum, existând presiuni incredibile pentru a nu se vedea exact circuitele de înstrăinare a terenurilor către așa-ziși ”cumpărători de bună credință”. Furturile de la Siutghiol, care completează acest tablou de tip mafiot, au fost semnalate de ani de zile parchetelor locale. Dosarele zac. Tocmai de aceea vă vom ține la curent cu evoluția dosarului civil, pentru că, la fel ca la tabără, aici a rămas ultima frontieră pe care statul își poate apăra interesele lui și ale noastre ale tuturor. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Experții judiciari au Dumnezeul lor. Abuz cu consecințe deosebit de grave – doi ani cu suspendare

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Experții judiciari au un rol cheie în înfăptuirea actului de justiție. Opinia lor, materializată sub forma raportului de expertiză, este considerată rezultatul obiectiv al unei cercetări științifice. Din acest motiv, în 95% din procesele din România, opinia expertului conduce la stabilirea adevărului judiciar. Se întâmplă așa, uneori, chiar și când opinia în cauză este total neștiințifică și falsă cu totul.

Am scris în repetate rânduri în Ordinea.Ro despre doi experți judiciari implicați în atestarea unor împrejurări false. Expertizele lor au condus la pronunțarea unor hotărâri judecătorești care încalcă în mod vădit legea. I-am numit aici pe Florin Dumitrescu și pe Tudorel Vizireanu. Într-un stat cu o justiție funcțională, cei doi ar fi ajuns de mult la închisoare, iar soluțiile denaturate de prestațiile lor aiuritoare ar fi fost îndreptate ca o consecință a supremației dreptului. În justiția nu tocmai funcțională din România, nu li s-a întâmplat aproape nimic. Cu chiu cu vai, Dumitrescu și-a luat în februarie anul acesta o condamnare, cam în bătaie de joc, la numai doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Vorbim de consecințe în valoare de peste 20 de milioane de euro, sancționate mai blând decât o înșelăciune de doi lei. Celălalt artist în opinii aiuritoare, Tudorel Vizireanu, a scăpat basma curată, fără să i se atingă un fir de păr, după un abuz cu consecințe tot de vreo 20 milioane de euro. Se pare că experții judiciari au un Dumnezeu al lor, care îi protejează de o răspundere reală.

Cazul Vizireanu

Tudorel Vizireanu este brăilean. Cu toate acestea, în anul 2007, s-a insinuat la Constanța, ca expert neutru numit într-un proces de fond funciar coordonat de una din cele mai controversate judecătoare din Constanța. Am numit-o mai sus pe Corina Eugenia Jianu, actualmente exclusă din magistratură și inculpată pentru că vindea pe șpagă hotărâri judecătorești în avantajul găștii infracționale a fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei. Procesul în care a fost  adus Vizireanu ca expert se judeca între două bătrâne reprezentate de avocatul Ionel Hașotti și comisiile de fond funciar de la nivelul Primăriei Lumina și Prefecturii Constanța. Bătrânele revendicau un teren de 20 de hectare din localitatea Sibioara, comuna Lumina, care ar fi aparținut bunicului lor înainte de venirea comuniștilor. Ele nu aveau acte ulterioare anului 1945 și nici martori pe cele patru laturi ale proprietății. Cu alte cuvinte, nu aveau dovezile cerute de lege. Încălcând legea, Jianu le-a recunoscut calitatea de persoane îndreptățite la retrocedare. Mai departe, aceasta l-a numit pe expertul din Brăila, Tudorel Vizireanu, să verifice dacă amplasamentul solicitat de bătrâne, în baza unei hărți din 1894, ar fi liber în vederea retrocedării.

Cariera Sibioara, retrocedată în ipoteza falsă a expertului că ar fi teren liber

Vizireanu a făcut expertiza pe baza hărții datând din secolul al XIX-lea (vezi aici raportul mincinos). Acesta nu și-a făcut un minim scrupul profesional să ceară detalii de la Oficiul de Cadastru despre regimul și coordonatele terenurilor din zonă. După ce a mâzgălit amplasamentul copiat din harta seculară, brăileanul a consemnat că terenul în litigiu ar fi liber și tocmai bun de retrocedat. În realitate, terenul era ocupat de o carieră de piatră a societății Somaco Construct SRL Constanța, fiind interzisă retrocedarea sa prin lege (articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000). Compania minieră fusese cumpărată cu patru milioane de euro în anul 2005 de antreprenorul constănțean Grigore Comănescu. Vorbim aici de cea mai bună carieră de piatră din Dobrogea. Valoarea ei actualizată ajunge acum la 20 de milioane de euro.

Pe baza falsului epocal al lui Vizireanu, în cele din urmă cariera a fost retrocedată prin fraudă la lege. Avocatul bătrânelor, marele specialist în retrocedări bizare, Ionel Hașotti, a declarat în fața instanței de judecată că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră” pe terenul revendicat. Desigur, dovada nu exista, deoarece expertul, care trebuia să ceară date de la Cadastru și de la Agenția Națională de Resurse Minerale, n-a cerut nimic. Fiind din Brăila, nici nu auzise de cariera de care în Dobrogea știe cam toată lumea. Compania minieră nu a fost citată în proces, că pe atunci se purtau astfel de golănii ordinare.   

După ani de judecată în civil, compania minieră țepuită prin această manevră ticăloasă a înțeles să formuleze o plângere penală împotriva făptașilor. Un procuror care nu s-a remarcat cu absolut nimic până acum a clasat dosarul penal. Relativ la expert, procurorul a considerat că fapta acestuia poate fi încadrată la fals intelectual, care era deja prescris la momentul sesizării. Slujbașul Ministerului Public nu a abordat situația din perspectiva abuzului în serviciu cu consecințe deosebit de grave și nici nu s-a simțit dator să ceară judecătorului să anuleze raportul rezultat dintr-o infracțiune chiar și prescrisă.  

Cazul Dumitrescu

Celălalt expert la care ne-am referit mai sus s-a evidențiat printr-o potlogărie similară. Vorbim de două procese judecate tot de controversata Eugenia Corina Jianu, prin care s-a retrocedat ilegal un teren de 19 hectare pe malul lacului Siutghiol, vizavi de complexul comercial Tom-Carrefour din Constanța. Un teren cu un potențial imobiliar uriaș, evaluat în anul 2011 la peste 20 de milioane de euro! Beneficiara ilegalităților din acest caz se numește Zoea Rădulescu. Aceasta este o apropiată a fostului președinte al României, Emil Constantinescu, iar în perioada țărănistă a deținut o funcție importantă în Guvern.

Zoea Rădulescu s-a născut în comuna Mihail Kogălniceanu. Părinții ei au avut în localitate, pe drumul Cogealacului, două bucăți de teren, care însumau 19 hectare. Această suprafață a fost confiscată de stat în vederea cooperativizării, ulterior anului 1945. După revoluție, femeia avea dreptul teoretic de a primi cele 19 hectare de teren de la stat. Numai că toată zona agricolă de la Mihail Kogălniceanu până la Constanța era înglobată într-o societate de stat, Ceres SA, constituită pe structura unui fost IAS comunist. Terenurile lucrate de fostele IAS-uri au fost exceptate de la retrocedare, conform prevederilor inițiale ale Legii 18/1991 a fondului funciar. Ca urmare, persoanele îndreptățite la restituirea terenurilor au primit acțiuni. Exact în această situație se afla și Zoea Rădulescu.

După 1996, politica de protejare a fostelor IAS-uri a fost desființată de regimul de dreapta al președintelui Emil Constantinescu.  Astfel, acționarii au fost transformați în ”locatori”, iar din 1998 li s-a deschis drumul spre retrocedarea terenurilor. Ca urmare a acestei reforme, fostele IAS-uri au predat terenurile către comisiile locale de fond funciar, care le-au restituit persoanelor îndreptățite. La începutul acestei evoluții, mai exact în 1998, Zoea Rădulescu a obținut o adresă de la Ceres SA, în care societatea își exprima, fără niciun drept și fără nicio valoare, acordul ca femeia să primească teren în sola A 510 din Constanța, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de actualul centru comercial Tom-Carrefour. Terenul era inclus încă din 1997 în intravilanul municipiului Constanța, însă avea funcțiune agricolă. Reamintim că moștenirea femeii se afla în Mihail Kogălniceanu, într-o tarla pe drumul Cogealacului.

Manevra nu a produs efecte din prima. Astfel, în anul 2000, Zoea Rădulescu a primit un teren în comuna ei natală, într-o solă care purta, în mod bizar, tot indicativul A 510, ca și aceea de la Siutghiol, din intravilanul Constanței. Mai mult, primarul localității a omis să menționeze în acte vecinătățile exacte ale amplasamentului. Pe fondul acestor bizarerii, Zoea Rădulescu s-a adresat justiției. Vorbim aici de două procese judecate deopotrivă de controversata Corina Eugenia Jianu. În 2008, fosta judecătoare a anulat titlurile de proprietate ale constănțenilor (vezi aici hotararea judecătorească). Apoi, în 2010, în al doilea proces, a obligat Comisia Locală Constanța să emită titlu de proprietate pentru Zoea Rădulescu asupra terenului extrem de valoros de pe malul lacului Siutghiol (vezi aici a doua hotărâre judecătorească). În acest fel, amplasamentul la care era îndreptățită Zoea a fost mutat de la Kogălniceanu la Constanța.

În ambele procese, un rol decisiv l-a avut un raport întocmit de expertul Florin Dumitrescu. Acesta a atestat enormitatea că terenul primit de Zoea Rădulescu de la Comisia Locală din Kogălniceanu era același cu terenul din Constanța, de pe malul lacului Siutghiol, de vizavi de Carrefour. Fără abuzul lui Dumitrescu, nici măcar controversata Jianu nu ar fi avut cum să-și ambaleze propriul abuz.

Doi ani de închisoare cu suspendare

În 2016, Florin Dumitrescu a fost trimis în judecată de Parchetul Curții de Apel Constanța. Fapta sa, perfect similară cu aceea comisă de expertul din cazul retrocedării ilegale a carierei Sibioara, nu a fost încadrată la fals intelectual, cum s-a mușamalizat în cazul Sibioara, ci direct la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Pe 20 februarie 2019, Dumitrescu a fost condamnat, cam în bătaie de joc, la doi ani de închisoare cu suspendare. Înscrisul rezultat din infracțiune a fost anulat de instanță. La fel și efectele sale. Nemulțumit de pedeapsa extrem de blândă, expertul a declarat apel. Dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța, care a stabilit un prim termen în calea de atac pe 23 mai 2019. Cu ceva șanse, Dumitrescu ar putea să scape de condamnare. Așa cum spuneam, experții judiciari au Dumnezeul lor, care face minuni și-i ferește de răspunderea penală.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Procurorul care a rezolvat acest caz nu s-a atins de fosta judecătoare Eugenia Corina Jianu, neavând competențe după calitatea persoanei. Pe de altă parte, același procuror a instrumentat în aceeași perioadă și un dosar referitor la retrocedarea de la Sibioara, însă acolo nu a avut interesul să vadă fapta expertului. Diferența de conduită a procurorului în cele două cazuri este de tipul ”pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. E lăudabil că pentru necazul persoanei fizice Gigi Alexa s-a găsit soluția de a se desființa raportul fals și mincinos. Însă este strigător la cer că un alt raport, la fel de fals și mincinos, a fost trecut cu vederea în cazul carierei de la Sibioara. Or, la carieră, nu vorbim de o persoană fizică, ci de un grup de firme, Somaco Construct – Comprest Util, cu peste 500 de salariați, persoane fizice. Cu ăștia ce facem, domnilor procurori? Îi lăsăm pradă infractorilor cu gulere albe?

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: