Connect with us

Justitie

(Video): Elena Udrea și Alina Bica au fost reținute în Costa Rica!

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Elena Udrea și Alina Bica au fost reținute de Interpol în Costa Rica, în zona Sabana Oeste. Cele două, căutate pentru a ispăși pedepse pronunțate de justiția din România, au fost ridicate de pe stradă, a anunțat Digi24, citând un anunț publicat de Autoritatea de Investigaţii Judiciare din Costa Rica.  Cele două femei au fost plasate în custodie judiciară în San Jose.


Elena Udrea a fost reţinută miercuri, în jurul orei locale 10:00  (19:00, ora României), iar Alina Bica, patru ore mai târziu. Ambele au fost ridicate de pe stradă.
Agenții au arestat două femei străine, la solicitarea autorităților române

În cazul unei persoane, reținerea s-a făcut în baza acuzațiilor de luare de mită și abuz de putere, în timp ce în cazul celei de-a doua persoane pentru infracțiunile de luare de mită și corupție.

Agenții anchetei judiciare, prezentate în Biroul Central Național – INTERPOL Costa Rica, în colaborare cu oficiali ai Direcției de Informații și Securitate Națională (DIS), după o perioadă de supraveghere și monitorizare, au oprit miercuri două femei din România, în vârstă de 44 de ani, la solicitarea autorităților române.

Una dintre femei numită Udrea, a fost dată în urmărire de pentru infracțiuni de luare de mită și abuz de putere, emise de INTERPOL București.

Cealaltă femeie reținută este numită Bica și era căutată pentru infracțiunile de luare de mită și corupție.

Ambele femei au fost plasate în custodia Curții Penale din San José

Presa locală a scris că, din cauza cererilor de azil depuse de Elena Udrea şi Alina Bica, cele două nu pot fi extrădate imediat. Tribunalul ar putea să aprobe măsuri preventive, până când autoritatea pentru migraţie va decide dacă le acordă sau nu statut de azilant.

Elena Udrea, care ar fi dat naștere, recent, unei fetițe în Costa Rica, a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

Curtea de Apel Bucureşti tocmai a decis, luni, instituirea sechestrului pe toate bunurile mobile şi imobile deţinute de fostul ministru Elena Udrea, până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro, în vederea confiscării speciale. Decizia a fost luată de magistraţi într-un alt dosar, cel în care Elena Udrea a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, alături de jurnalistul Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă.

În ceea ce o privește pe Alina Bica, fosta şefă a DIICOT a cerut încă din ianuarie statut de refugiat politic în Costa Rica,  după cum anunţa avocatul său, la ICCJ, la unul din termenele în procesul ANRP.

Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de închisoare cu executare într-un dosar în care era acuzată de favorizarea făptuitorului, a fost dată oficial în urmărire generală de Poliţia Română în luna iunie.

Comments

comments

Justitie

Preşedintele Klaus Iohannis a RESPINS numirea Adinei Florea la șefia DNA

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Preşedintele Klaus Iohannis a respins miercuri numirea Adinei Florea la conducerea DNA. De asemenea, şeful statului a respins alte patru numiri pentru funcţii de conducere în Parchetul ICCJ şi la DIICOT. În toate cele cinci cazuri, preşedintele a considerat că nu sunt întrunite condiţiile de legalitate.

“În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004”, explică Preşedinţia.

Propunerile respinse au fost înaintate în octombrie de ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader.

Propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere.

În luna octombrie a.c., ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, a transmis Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, următoarele propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere:
– doamna Adina Florea, pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;
– doamna Florena-Esther Sterschi, pentru funcția de procuror șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Elena Giorgiana Hosu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
– doamna Iuliana Nedelcu, pentru funcția de procuror-șef adjunct al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– doamna Antonia-Eleonora Constantin, pentru funcția de procuror-șef al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Mutarea surpriză făcută de procurorul constănțean Adina Florea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Propusă la șefia DNA de ministrul justiției Tudorel Toader, dar avizată negativ de CSM, Adina Florea a candidat și pentru un post de procuror de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vineri, 19 octombrie 2018, Florea a fost audiată de CSM și a fost declarată admisă. „Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea la ieșirea de la CSM, citată de cotidianul Adevărul. Florea a precizat că dacă va fi numită la conducerea DNA de către președintele României va ocupa această funcție.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările aduse legii au fost promulgate de președintele României pe 20 iulie 2018. Pe lângă înființarea unei structuri specializate pe investigarea infracțiunilor magistraților, forma promulgată de președinte introduce și alte elemente de noutate:

  • Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii. Reglementarea anterioară includea și procurorii în înfăptuirea justiției.
  • Configurarea sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. Pe vechea reglementare, procurorii aveau rezervate pupitre speciale, în timp ce avocații nu.
  • Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazurile complexe, termenul poate fi prorogat cu încă două perioade similare de 30 de zile. Pe vechea reglementare nu exista un termen fixat pentru redactare. Din acest motiv, existau situații în care redactarea și comunicarea hotărârilor dura chiar și un an de zile.
  • Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, cu implicarea societății civile, iar raportul devine public. Reglementarea anterioară nu prevedea publicarea rezultatelor auditului și nici implicarea societății civile.
  • Lucrătorii, informatorii sau colaboratorii, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații nu mai pot fi ofițeri sau agenți de poliție judiciară. În varianta anterioară, legea nu cuprindea astfel de reglementări.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că în justiția de la Constanța există grave probleme în privința motivării întârziate și făcute în bătaie de joc a unor hotărâri judecătorești, dar și la repartizarea aleatorie a cauzelor către completurile de judecată. Deși aceste fapte par simple scăpări, uneori ascund în spate raporturi de corupție. Amintim în acest sens povestea foarte cunoscută a proceselor de retrocedare a terenurilor de pe malul mării, de la Năvodari. În speța respectivă, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost fraudat printr-o șmecherie. Astfel, persoanele care inițiaseră procesele de revendicare au depus acțiunile lor în mai multe exemplare identice. După ce una din acțiunile clonate ajungea la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, celelalte dosare identice erau închise pe baza litispedenței sau prin cereri de renunțare la judecată. În acest fel, ”justițiabilii” își alegeau singuri completul de judecată. Procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat dosarul retrocedărilor de la Năvodari, a descoperit că situația nu se datora unei simple scăpări, ci unor fapte de corupție în care era implicată judecătoarea Jianu, aceasta fiind mituită cu un teren de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Primul dosar penal al lui Nicolae Matei a fost deschis chiar de Adina Florea, care i-a pus averea sub sechestru, ulterior declinând cauza la DNA, întrucât prejudiciul depășea valoarea de un milion de euro.

În mod cert, se impune ceva curățenie în justiția de la malul mării, căci prea multe sunt situațiile în care mori cu dreptatea în mână.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, 6 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru trafic de influență

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a decis, joi, Tribunalul București. Potrivit documentelor, decizia magistraților nu este definitivă și poate fi contestată. De asemenea, magistrații au decis confiscarea sumei de 12.513.894 lei de la Blejnar şi menţinerea sechestrului pe averea acestuia până la concurenţa acestei sume.

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

“Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip ‘fantomă’ controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, arată DNA.

Procurorii spun că, din această sumă de bani, lui Blejnar i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.

sursa: agerpres.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: