Connect with us

Exclusiv

HALUCINANT. Cum a câştigat Ionel Haşotti un recurs împotriva unei hotărâri irevocabile

Adrian Cârlescu

Publicat

la

După ce au obţinut, în anul 2008, o hotărâre judecătorească irevocabilă de retrocedare a carierei de la Sibioara, pe baza minciunii că la faţa locului nu se găsea nicio exploatare minieră activă, septuagenarele Elena Mitrofan şi Margareta Muscalu, clientele avocatului Ionel Haşotti, au încercat să intre în posesia suprafeţei câştigate. Până s-au urnit în acest sens, începuse, cu frig şi zăpezi, anul 2009. Pe scaunul de la Primăria Lumina nu se mai afla Ion Roman, primarul căruia o amnezie epocală îi ştersese din memorie orice amintire despre faptul că o parte din moştenirea lui Niculae Tudorancea fusese deja parţial restituită şi care omisese timp de trei ani să spună că terenul este afectat unei exploataţii miniere, exceptată prin lege de la retrocedare. Pe scaun era un nou primar, necombinat pe linie de partid cu familia Haşotti, pe numele său Dumitru Chiru. Notificat să facă punerea pensionarelor în posesie, în baza Deciziei Civile 925/2008 a Tribunalului Constanţa, noul primar a realizat pe loc grozăvia situaţiei. Căci toată suflarea din comună, inclusiv el, ştia că pe teren se află cariera activă a firmei Somaco şi groapa de gunoi comunală. Cum să pui în posesie pe cineva pe aceste amplasamente exceptate, deopotrivă, de la restituirea în natură, în toate legile din domeniul fondului funciar adoptate de-a lungul vremii în România? O asemenea nebunie nu se mai văzuse nicăieri în ţară.

Somaco începe un proces de fond funciar

Dumitru ChiruÎn acele condiţii, Dumitru Chiru (foto) a trimis firmei Somaco Construct SRL (pe care o vom numi, în cele ce urmează, Somaco, pentru a scurta prezentarea) o adresă, cerându-i să-şi exprime un punct de vedere. Aşa a aflat patronul Somaco de faptul că pensionarele lui Haşotti se judecaseră cu fostul primar ca să-i tragă terenul de sub picioare. Aşa aflase că Prefectura Constanţa, condusă la data litigiului de un onorabil subordonat politic al senatorului Puiu Haşotti, uitase şi ea să depună vreo întâmpinare, să declare vreun recurs, să participe măcar la o amărâtă de înfăţişare în faţa onoratei instanţe. Mobilizându-se, juriştii firmei Somaco au deschis un proces, în materia fondului funciar, la Judecătoria Constanţa, cerând instanţei să constate dreptul firmei de proprietate şi de folosinţă asupra unor porţiuni din amplasamentul pe care se dispusese retrocedarea. Procesul s-a judecat în contradictoriu cu septuagenarele, comisiile de fond funciar de la Lumina şi de la Prefectură şi Consiliul Local Lumina care încheiase cu firma Somaco, înainte ca aceasta să fie cumpărată de Grigore Comănescu, contractul de asociere 2422 din 2 iulie 2003. În baza acelui contract, Grigore Comănescu investise mai multe milioane de euro pentru crearea infrastructurii de exploatare, fiindu-i garantat de toţi auditorii juridici, tehnici şi contabili că investiţia e sigură!

Un expert judiciar constată grave suprapuneri de terenuri

Ca să lămurească aspectele din acest proces de fond funciar, instanţa Judecătoriei Constanţa a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, desemnând cu această sarcină pe specialistul Mihail Dănuţ Diaconescu. Acesta din urmă şi-a început misiunea cerând coordonatele cadastrale de la OCPI Constanţa. Aşa cum era firesc şi aşa ar fi trebuit să procedeze şi expertul adus de la Brăila de pensionarele lui Haşotti şi de primarul subordonat politic fratelui său, în procesul din 2006-2008 în care se dispusese, ilegal, retrocedarea. Reamintim că expertul de la Brăila, Tudorel Vizireanu, se limitase, în procesul retrocedării, să copieze o hartă din 1894, care înfăţişa un patrulater alb… şi liber de sarcini. Ce cadastru, ce planuri de situaţie, ce coordonate? Expertul brăilean ştia fără niciun reper să deseneze patrulatere pe hârtie. Dar noul expert, cerând coordonatele cadastrale, a ajuns să coloreze tot felul de „colţuri” şi „peninsule” de proprietăţi private care intrau în patrulaterul alb stabilit pentru retrocedare. Era o dovadă irefutabilă că retrocedarea dispusă pentru bătrânele reprezentate convenţional de Ionel Haşotti încălca grosolan dreptul de proprietate al unor terţi. Patrulaterul alb se suprapunea peste drumuri publice, peste o groapă de gunoi tot publică şi peste mai multe proprietăţi private. În cazul particular al firmei Somaco, expertul constatase că acesteia i se încălca dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 5.518 mp (drept derivat din contractul de vânzare-cumpărare nr. 1021/29.05.2003). De asemenea, i se încălca dreptul legal de folosinţă asupra unei suprafeţe de 36.325 mp (drept derivat din Contractul de asociere în participaţiune încheiat cu Primăria Lumina sub nr. 2422/02.07.2003).

Haşotti s-a folosit de proces, ca să ceară daune de 5.000 de lei pe zi

Haşotti a depus la dosar, în numele clientelor sale, o plângere reconvenţională, solicitând să se constate caducitatea contractului de asociere în participaţiune încheiat în 2003 de Comuna Lumina cu firma Somaco. Asta, ca să nu se mai reţină ce avea să demonstreze expertul, anume că se încalcă un drept de folosinţă al firmei Somaco. Apoi a mai pretins şi daune cominatorii de 5.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere în ceea ce priveşte eliberarea terenului de clădiri, facilităţi de producţie şi utilaje, de către Somaco. Dar chiar în cuprinsul acestei cereri subzista dovada că terenul nu putea fi restituit în natură, nefiind liber de sarcini. Căci, pensionarele lui Haşotti câştigaseră procesul din 2006-2008 minţind că pe teren nu se află nicio exploatare minieră, iar acum, în procesul din 2009, recunoşteau că se află, de fapt, utilaje, clădiri, depozite şi drumuri, cerând daune substanţiale pentru neeliberarea terenului. Dar nici nu făceau vreo dovadă că terenul fusese ocupat cu utilaje şi clădiri după pronunţarea Deciziei Civile 925/2008, cea care constatase că în patrulaterul desenat după ureche de expertul de la Brăila se aflau doar suprafeţe libere.

Cum a câştigat Somaco o hotărâre irevocabilă

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/12/Hotararea-irevocabila-Cosac-Carbune.pdf”]

Analizând toate probele din dosarul de fond funciar, Judecătoria Constanţa a admis în totalitate acţiunea iniţiată de Somaco Construct SRL, prin Sentinţa 16835/25.06.2010. Comisia Judeţeană, care fusese una dintre pârâte, a declarat recurs, pe motivul că nu ar fi avut calitate procesuală pasivă. Totodată, Ionel Haşotti a declarat, în numele clientelor sale, apel. Dar căile de atac erau diferite. Din acest motiv, Tribunalul Constanţa s-a pronunţat pe 17 iunie 2011, prin Încheiere de şedinţă, calificând calea de atac drept recurs. La capătul litigiului, instanţa a pronunţat o hotărâre judecătorească IREVOCABILĂ, pe 30 septembrie 2011. Prin aceasta, a admis recursul Comisiei Judeţene, constatând că aceasta nu are calitate procesuală pasivă. Totodată, a respins recursul Elenei Mitrofan şi al Margaretei Muscalu, clientele lui Haşotti. Repetăm, era o hotărâre IREVOCABILĂ, care confirma dreptul de proprietate şi dreptul de folosinţă al firmei Somaco asupra carierei de la Sibioara.

Cum a fost revocată hotărârea irevocabilă

Cu toate acestea, Ionel Haşotti a atacat hotărârea irevocabilă cu recurs, la Curtea de Apel Constanţa. Între timp, mai exact pe 8 noiembrie 2011, Margareta Muscalu trecuse în lumea celor drepţi, părăsind această lume strâmbă în care obţinuse hotărâri judecătoreşti cu încălcarea legii. În locul defunctei, drepturile litigioase fuseseră preluate de copii ei, Constantin şi Valeriu.

Recurs la hotararea irevocabila

A fost un proces cu scântei, ca să ne exprimăm plastic, sau cu incidente procedurale, ca să folosim şi echivalentul academic. S-au formulat cereri de recuzare, o judecătoare (Daniela Petrovici) a făcut cerere de abţinere, în cauză s-au perindat două complete diferite şi au fost stabilite două taxe de timbru cu valori diferite, pentru aceiaşi recurenţi. Pe portal apare şi acum evidenţa că hotărârea faţă de care se declarase recurs era irevocabilă. Dar acest aspect nu i-a împiedicat pe judecători să revoce hotărârea irevocabilă, pe calea ordinară a recursului. A fost o premieră judiciară naţională, căci aşa ceva nu s-a mai văzut nicăieri. Au mai fost casate hotătâri irevocabile, pe calea extraordinară a contestaţiei în anulare, dar niciodată pe calea ordinară străbătută de Ionel Haşotti. Dacă până în acest moment amnezia epocală făcuse regula, dintr-o dată în scenă intrase miopia. O miopie cruntă, care i-a împiedicat pe judecători să vadă că pe hotărârea atacată în recurs scria „irevocabilă”. Judecători au fost Vangheliţa Tase, Gabriel Lefter (initmidat prin cerere de recuzare) şi Mihaela Ganea. În locul preşedintei de complet, Vangheliţa Tase, care-şi luase concediul de odihnă, hotărârea prin care s-a admis recursul împotriva mai vechii hotărâri irevocabile a fost semnată chiar de preşedintele Curţii de Apel Constanţa, Nicolae Stanciu.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/12/Curtea-admite-recursul-la-recurs-maxima-lui-Hasotti.pdf”]

 

Contractul Somaco nu este opozabil, pentru că Primăria Lumina n-a vorbit de el

După admiterea recursului faţă de hotărârea irevocabilă, s-a început un nou ciclu procesual la Tribunalul Constanţa, cu un obiect diferit: „constatare nulitate act juridic”. Dar reclamanta Somaco Construct SRL nu ceruse aşa ceva. În schimb, ceruse Ionel Haşotti pentru clientele sale, în plângerea reconvenţională, cu privire la contractul de asociere în participaţiune din 2003, acela din care se născuse dreptul de folosinţă legală al companiei Somaco asupra unei suprafeţe din patrulaterul stabilit pentru retrocedare în anul 2008. „Acest contract nu le este opozabil [clienţilor lui Ionel Haşotti] întrucât la momentul consfinţirii dreptului lor de proprietate prin decizia civilă nr. 925 din 2 octombrie 2008 nu era intabulat şi nici nu a fost adus la cunoştinţa acelei instanţe de Comisia locală de fond funciar Lumina jud. Constanţa.” – aprecia noul complet de la Tribunalul Constanţa (format din judecătoarele Chirăţica Enache şi Cristina Ghernaja), în sentinţa prin care a respins acţiunea Somaco şi a admis în parte plângerea reconvenţională formulată de Haşotti. Cine n-a intabulat şi cine n-a adus la cunoştinţa instanţei? Desigur: Primăria Lumina. Aşadar, această culpă a Primăriei Lumina devenea motiv pentru respingerea acţiunii Somaco. Dar de ce să răspundă Somaco pentru că fostul primar din Lumina uitase să intabuleze şi uitase să spună instanţei de existenţa contractului? De ce să răspundă Somaco pentru că fostul primar se înţelesese cu moştenitoarele lui Haşotti să aducă un expert de la Brăila, care a întors-o exact ca la Brăila? Instanţa n-a dat niciun răspuns, pentru că nici nu şi-a pus întrebările astea de bun simţ. O.K., s-a stabilit că acel contract de asociere nu este opozabil moştenitoarelor, dar cum rămânea cu celelalte suprapuneri, haşurate de expertul Diaconescu în planul de situaţie al expertizei, în baza coordonatelor cadastrale de la OCPI? Ei bine, a rămas ca-n gară! Chirăţica şi Ghernaja n-au mai văzut şi celalte suprapuneri. Căci, aşa cum spuneam, dacă în procesul din 2006-2008 cheia a fost AMNEZIA, în acest proces început în 2009, cheia a fost MIOPIA. Ce dacă Somaco pierdea astfel şi cei 5.518 mp pe care-i avea în proprietate, cu contract de vânzare-cumpărare! Ce dacă şi alţi proprietari privaţi îşi pierdeau terenurile? La urmă, Tribunalul Constanţa a dispus ca firma Somaco să-şi dezafecteze clădirile, să-şi ridice agregatele şi echipamentele industiale şi să sisteze operaţiunile de exploatare sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 50 de lei pe zi de întârziere. Dar ce exploatare, ce construcţii şi ce echipamente industriale puteau fi pe un teren retrocedat ca liber de sarcini? Liber, adică fără construcţii, fără echipamente industriale, fără exploatare minieră autorizată de, onor, statul român! Păi, ori suntem golani, ori nu mai suntem?

Instanţa de la Galaţi nu auzea bine

Scandalizată de întorsătură, Somaco a făcut recurs. Şi dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanţa, la completul care admisese recursul împotriva hotărârii irevocabile. În acele condiţii, compania minieră a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să strămute dosarul. Şi aşa, actul final al procesului început în 2009 a fost dat în compentenţa Curţii de Apel Galaţi. Aşa s-a întâmplat ca, în aceeaşi zi de 11 septembrie 2013, Ionel Haşotti să pledeze în două procese diferite, în faţa aceluiaşi complet de judecată. Căci se judeca şi pentru moştenitorii de la Sibioara, dar şi pentru compania italiană Fincogero, cea care a obţinut, în alte dosare, o executare silită, eşalonată, de aproximativ 15 milioane de euro împotriva Primăriei Constanţa. La Galaţi, n-au mai fost motive de amnezie sau de miopie, ci de auz. Instanţa nu prea auzea ce spuneau avocaţii companiei Somaco. Iată, ca dovadă, câteva bucăţi relevante din stenograma şedinţei:

Preşedinte – da, mai aveţi alte cereri?

Av. Zeleş A. – doamna preşedintă, dacă îmi permiteţi doresc să depun un document…

Preşedinte – spuneţi despre ce este vorba…

Av. Zeleş A. – … (neinteligibil)

Preşedinte – depuneţi-l, vedem noi dacă este relevant sau nu.

Av. Zeleş A. – … neinteligibil.”

Haşotti minte cu neruşinare că Somaco ar exporta capital off-shore

În schimb, ce a spus Ionel Haşotti s-a auzit cu prisosinţă: „1440 de lei pe lună pentru exploatarea a 5 hectare, atâta exploatează dumnealor din terenul nostru, din cariera de piatră (ptiu, drace, deci pe teren se găsea o carieră!!! – n.r.). Nu sunt daune punitive, că nu suntem în sistemul de drept american, sunt daune, au valoare de înlocuire dar în raport de circumstanţele cauzei, eu cred că suma pe care am cerut-o noi era extrem de rezonabilă (5.000 de lei/zi – n.r.). E o carieră de piatră semnificativă, Somaco este o societate comercială care funcţionează pe bază de profit substanţial, este al treilea mare exportator de capital Off Shore din România în Cipru, puteţi verifica pe site-urile de specialitate, şi exploatarea timp de cinci ani de zile fără nici un fel de reţinere aş spune prădalnic pentru că aşa rezultă din dosarul cauzei, ne îndreptăţesc la aceste daune.”. Am verificat şi noi susţinerea avocatului Haşotti. Pe site-urile de specialitate se găseşte numele unui domn Gabriel Comănescu, dar nu Grigore Comănescu, patronul Somaco Construct SRL. La mijloc este doar o coincidenţă privind numele comun de familie, fără să fie nici măcar o legătură de rudenie. În niciuna din firmele lui Grigore Comănescu nu se găseşte vreun off-shore, din Cipru sau dintr-ul alt paradis fiscal. Instanţa a auzit această minciună descalificantă şi probabil că l-a crezut pe Haşotti fără să mai verifice pe site-urile de specialitate.

Demolaţi clădirile de pe terenul retrocedat ca liber de sarcini!

Mostenitorii-2

După alte aprecieri despre cariera aflată pe terenul pe care-l câştigase în 2008 spunând cu guriţa lui, la termenul de judecată din 25 septembrie 2008, că „Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” (dovezi erau gârlă, dar nu şi în dosar, unde se îngrijise fostul primar Roman să nu fie), Haşotti şi-a încheiat apoteotic pledoaria: „Ce să facă petenţii? Două pensionare împotriva a şase prefecţi care s-au succedat din 2009 şi care probabil că vor trebui să răspundă şi penal până la urmă. A nu ştiu câţi subprefecţi cu atribuţii pe linie de fond funciar, primarilor respectivi şi a unui număr de 30 de membri ai comisiilor locale şi judeţene. Aveţi corespondenţa la dosarul cauzei, o să observaţi, şi închei, din corespondenţă cum suntem îndrumaţi încet, încet ca să acceptăm o altă soluţie, nu acceptăm o altă soluţie pentru că ar însemna să nesocotim hotărârea judecătorească irevocabilă, şi am precizat foarte clar că în final solicităm să ni se recunoască toate drepturile izvorâte din hotărârea judecătorească irevocabilă. Cheltuielile le-am depus, vă mulţumesc.”. Prin Decizia Civilă 459/R/23 septembrie 2013, Curtea de Apel Galaţi a respins recursul companiei Somaco şi a majorat daunele cominatorii cerute de clienţii avocatului Haşotti la 500 de lei pe zi de întârziere, în privinţa demolării clădirilor şi mutării echipamentelor industriale de pe terenul retrocedat. Teren retrocedat pe motiv că ar fi fost liber şi de clădiri, şi de echipamente industriale, şi de vreo exploatare minieră. Compania Somaco a desfiinţat această hotărâre pe calea unei contestaţii în anulare, însă un alt complet al Curţii de Apel Galaţi avea să-i dea dreptate lui Haşotii, pentru totdeauna.

La final trebuie să subliniem calităţile de excepţie ale marelui Haşotti. Căci cine, în ţara asta, a mai reuşit să-i fie admis un recurs împotriva unei hotărâri irevocabile? Ia încercaţi, stimaţi justiţiabili, să declaraţi recurs la o hotărâre pe care scrie „IREVOCABILĂ”. Ştiţi ce vi se va spune: e o hotărâre intrată în puterea autorităţii de lucru judecat, recursul este inadmisibil. Mai uşor întorci mortul de la groapă, decât să obţii o asemenea minune dumnezeiască de a casa, în recurs, o hotărâre irevocabilă.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Taxa de două milioane de euro a Primăriei Năvodari, desființată în penal

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Taxa fiscală de două milioane de euro instituită de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, în sarcina societății Somaco Construct SRL, a fost desființată definitiv de secția penală a Tribunalului Constanța. Societatea menționată, care exploatează complexul turistic Verona din Mamaia Nord, a amenajat malul lacului Siutghiol, cu pat de piatră spartă, nivelat la nivelul solului cu un strat uniform de nisip. Intervenția a avut loc în anul 2007, cu acordul Apelor Române. Cinci ani mai târziu, Primăria Năvodari a inclus terenul consolidat în proprietatea sa, deși acesta aparținea de drept statului român. Ulterior, autoritatea  a pretins că plaja splendidă din imagine nu este ceea ce vedeți cu ochii, ci un depozit de materiale de construcții pe domeniul public al localității. Pe baza acestei aprecieri false, Primăria a aplicat societății o taxă asimilată activităților comerciale desfășurate pe domeniul public. Prin urmare, Somaco Construct a fost impusă la plată cu două milioane de euro pentru activități de depozitare. Au urmat mai multe procese civile și penale. În 2017, Parchetul Curții de Apel Constanța a constatat definitiv că funcționarii Primăriei Năvodari se fac vinovați de fals intelectual. Aceștia nu au fost trimiși în judecată, datorită prescripției. Însă Parchetul a cerut instanței penale să desființeze înscrisul falsificat, în speță decizia de impunere fiscală de două milioane de euro din 14 august 2012.

Procesul a ajuns la final, iar magistrații au dispus, pe 21 octombrie 2019, desființarea înscrisului falsificat. Mai jos puteți citi comunicatul de presă transmis de Somaco Construct SRL în urma câștigării acestui proces penal:

”Tribunalul Constanța a desființat cea mai mare taxă fiscală emisă în România

O decizie de impunere fiscală a Primăriei Năvodari, în valoare de două milioane de euro, a fost desființată definitiv de instanța penală a Tribunalului Constanța. Hotărârea magistraților se referă la fapte penale săvârșite de mai mulți funcționari ai Primăriei Năvodari în anul 2012. Hotărârea este favorabilă companiei locale Somaco Construct SRL, față de care Primăria Năvodari a întreprins demersuri de executare începând cu anul 2015. Timp de aproape cinci ani, compania a avut sechestru pe conturile bancare și pe clădiri, fiind astfel nevoită să își restrângă activitatea și să nu mai participe la licitațiile publice.

Decizia de impunere fiscală în cuantum de două milioane de euro a fost emisă de Primăria Năvodari în data de 14 august 2012. Autoritatea locală a susținut că Somaco Construct SRL, care deține complexul turistic Verona de 4 stele, ar fi depozitat, în vecinătatea acestuia, pe malul lacului Siutghiol, materiale de construcții, în speță piatră și nisip. Primăria a aplicat o taxă specială asimilată faptelor de comerț pe domeniul public. Aceasta a fost calculată retroactiv, începând cu anul 2010, având cuantumul de două milioane de euro.

În anul 2012, compania locală a depus plângere penală pentru abuz în serviciu și fals intelectual, susținând că nu a depozitat niciodată materiale de construcții. Aceasta a realizat o lucrare de consolidare a malului surpat al Lacului Siutghiol, cu acordul Apelor Române. Materialele de construcții utilizate se află în infrastructura terenului, iar nu depozitate pe teren.

În anul 2017, Parchetul Curții de Apel Constanța a preluat dosarul penal și a făcut cercetări în cauză. Funcționarii Primăriei Năvodari implicați în emiterea deciziei de impunere fiscală au fost găsiți vinovați de fals intelectual. Aceștia nu au mai putut fi trimiși în judecată, pe fondul prescrierii răspunderii penale. Însă, unitatea de parchet a sesizat instanța penală în vederea desființării deciziei de impunere fiscală. Acest proces a debutat la începutul anului 2018, fiind soluționat definitiv pe 21 octombrie 2019. Instanța a desființat înscrisul falsificat.

”Ni s-a făcut dreptate după 7 ani de procese și plângeri penale. Grupul nostru de firme, în care activează aproximativ 600 de salariați, a traversat momente extrem de dificile. Din cauza litigiilor, activitatea întregului grup de firme a fost obstrucționată în privința participării la licitațiile publice și a accesului la creditare din partea băncilor. La un moment dat, Primăria Năvodari ne-a tas banii de salarii din conturi. Am văzut în această perioadă încercări repetate ale acestui grup politic și infracțional de a timora procurori și judecători. Știm că s-au făcut presiuni imense. După ce infracțiunea a fost constatată definitiv și Parchetul a cerut anularea deciziei falsificate, Primăria Năvodari ne-a calculat accesorii de încă două milioane de euro. Alții beneficiau de amnistii fiscale acordate de Primăria Năvodari, în timp ce nouă ni se calculau dobânzi și penalități la o taxă fictivă, unică prin cuantumul ei. Ne dorim ca ceea ce ni s-a întâmplat nouă, un grup de firme cu 600 de salariați, să nu se mai întâmple niciodată, pentru nimeni.” – declară Grigore Comănescu, antreprenorul care deține compania Somaco Construct SRL.”. 

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Instanța obligă DNA Constanța să ancheteze efectiv furtul terenurilor de stat de la Siutghiol

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În 2017, doi cunoscuți jurnaliști de investigație – Oreste Teodorescu și Paul Iurea – au sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la furtul terenurilor de stat de pe malul și din cuveta lacului Siutghiol. Sesizarea venea în urma unei emisiuni care s-a filmat pe malul lacului, la Năvodari, fiind difuzată la Nașul TV. În studioul improvizat în natură au mai participat atunci omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu, jurnalistul și scriitorul Florian Bichir, precum și sus-semnatul, Adrian Cârlescu, autorul articolului de față. Am discutat cu toții cazul năucitor al omului de afaceri Grigore Comănescu, proprietarul companiei Somaco Construct SRL, care s-a pomenit cu o taxă fiscală de două milioane de euro, la cinci ani după ce amenajase malul lacului Siutghiol, cu acordul Apelor Române, în dreptul complexului turistic de patru stele pe care l-a ridicat la Năvodari. Dezbaterea noastră s-a purtat în principal pe câteva aspecte din conduita fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei, și a funcționarilor implicați în această taxare, nu doar unică în lume prin cuantumul ei halucinant, ci și imbecilă. Ba chiar, am putea spune, de o imbecilitate șocantă.

Nu rezumăm aici întreaga discuție din emisiune. Dar spunem că, în locul lui Grigore Comănescu, victimă a unei astfel de taxări aberante putea fi oricine. De pildă, putea fi un șofer care s-ar fi decis să nu-i mai aștepte pe șpăgarii nesimțiți de la Primăriei să astupe groapa în care își rupea în fiecare zi amortizoarele mașinii. Și care, la cinci ani distanță după ce-a astupat-o pe banii lui, s-ar fi trezit că Primăria pretinde că nu a astupat groapa, ci a depozitat pietriș în ea, fiind scos dator cu o sumă halucinantă… pentru că depozitarea e productivă și face bani.

În cazul lui Grigore Comănescu nu vorbim de o groapă în șosea. Vorbim de malul lacului care se surpa. Societatea omului de afaceri tocmai cumpărase, în 2007, cu 1,8 milioane de euro, un teren de peste 8.000 de metri pătrați, pe care se aflau deja construite fundații pentru opt vile turistice. Urma să continue proiectul, cu ceva modificări. Însă apa din lac se infiltra în fundația vilelor, punând în pericol întreaga investiție. Ca să combată situația, a cerut Apelor Române, care administrau lacul și malurile sale, să intervină. Directorul instituției de stat a răspuns în scris că există un proiect de consolidare a malurilor, dar neavând fonduri a îndemnat investitorul să facă lucrarea pe banii lui. Ceea ce acesta a și făcut.

După cinci ani, Primăria Năvodari a intabulat terenurile consolidate de firma lui Grigore Comănescu, parte în domeniul public, parte în domeniul privat al localității. În domeniul public a ajuns o fâșie de teren, de 923 de metri pătrați, chiar la limita apei. Primăria a mințit că vrea să amenajeze o aleea de promenadă, având astfel justificarea să se declare proprietară asupra terenului. În realitate, aleea era o ficțiune totală, deoarece pleca din gardul unei proprietăți private și se oprea în gardul altei proprietăți private. Ca să urce pe alee, doritorii trebuiau să vină cu barca. Aceste detalii nu au contat. Nu le-a analizat nimeni. Cert e că, pe baza acestei minciuni ordinare, terenul a fost trecut în domeniul public al localității. Evident că aleea fără cap și fără coadă nu s-a făcut niciodată. Mai departe, terenurile de pe lângă drumul imaginar au fost și ele intabulate, de data aceasta în domeniul privat al Primăriei.

În mod normal, consolidarea făcută de Somaco era o pleașcă pentru Primărie, care pe munca și pe banii acestei firme își putea face mult mai ușor aleea de promenadă. Că avea pe ce să o facă: pe un teren consolidat cu piatră extrem de dură, de cea mai înaltă calitate, adusă de la cea mai bună carieră de granit din Dobrogea, cariera Sibioara. Doar că nu dorea să o facă. Tot ce doreau indivizii de la Primăriei era să-l stoarcă de bani pe omul de afaceri. Ca dovadă, în luna mai 2012, autoritatea locală a amendat societatea pentru construcție neautorizată, cu 40.000 de lei. Somaco a contestat în instanță, reușind să reducă amenda la 1.000 de lei.

Înfuriat de această îndrăzneală, fostul primar penal al localității (care avea să facă pușcărie pentru o mită, nu mult după această ispravă) a sucit-o ca la Ploiești, susținând dintr-o dată că societatea nu a construit o platformă de consolidare, cum susținuse și o amendase anterior, ci că ar fi depozitat piatră și nisip în locurile publice. Desigur, depozitarea e o activitate productivă, care se taxează la metru pătrat, pe zi de folosință. Că, vorba aceea, dacă vinzi piatră și nisip, faci niște bani și ai de unde. Pe baza acestei noi minciuni ordinare, funcționarii Primăriei au făcut un calcul pe ani de zile, oprindu-se la două milioane de euro.

Revenim la emisiunea din 2017. S-a mai discutat acolo despre procesul civil, prin care Somaco Construct a cerut desființarea deciziei de impunere fiscală, care nici măcar nu avea număr de înregistrare. Halal Primărie care face decizii de impunere fără să le înregistreze!  Societatea a câștigat procesul pe fond, la Curtea de Apel Constanța, dar a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție. Completul de la ÎCCJ a confundat raportul de expertiză judiciară, care spunea că niciodată nu s-a depozitat nimic pe teren, cu un așa-zis co-raport întocmit de un politruc de la PSD angajat de primarul din Năvodari să mintă în favoarea sa.

S-a mai discutat în emisiune de dosarul penal de la Parchetul Judecătoriei Constanța, cu multiple tentative de mușamalizare. Mai multe soluții de clasare date anapoda de procurori care fac de râs haina statului au fost desființate pe rând de instanțele de judecată. Ultimul dintre procurorii de caz a făcut cercetări efective, fiind obligat de instanță, și a constatat că niciodată nu s-au depozitat materiale de construcții, i-a audiat pe funcționari, a constat că aceștia au mințit, dar la urmă a dat o nouă clasare pe baza unor subterfugii rușinoase. De ce rușinoase? Pentru că și această ordonanță de clasare avea să fie desființată, la rândul ei, de judecătorul de cameră preliminară, în 2018. Dosarul există și acum, e în lucru, dar nu se întâmplă nimic în el.

Scandalizați de toate aceste potlogării de la Constanța, la scurt timp după emisiune, cei doi jurnaliști de investigație, Oreste Teodorescu și Paul Iurea, s-au dus la DNA. Instituția era condusă atunci de Laura Codruța Kovesi. În principal, cei doi au sesizat aspecte față de care niciodată până atunci nu s-au făcut verificări pe linie penală, în speță modalitatea de însușire a terenurilor de pe malul lacului Siutghiol de către Primăria Năvodari. Vorbim de terenuri care aparțin statului prin declarația Constituției, precum și prin legea organică a apelor. Dar Primăria Năvodari n-a furat de la stat doar terenurile folosite ca să mâzgălească taxa fiscală de două milioane de euro. Sunt multe alte suprafețe furate din lac, așa cum avea să constate Curtea de Conturi, la scurt timp după deschiderea dosarului penal de la DNA. De altfel, și Ordinea.Ro a atras atenția că Primăria Năvodari a intabulat un teren cu apă și stuf, de 2,5 hectare, din coada lacului Siutghiol. Mincinoșii ordinarii de la Primărie au mințit că bucata de lac ar fi o pădure, reușind astfel să obțină intabularea unui bun de stat. Și sunt multe exemple, pe care nu le mai amintim acum.

Dacă acest dosar cu un impact și o miză uriașă ar fi rămas la structura centrală a DNA, cu siguranță aspectele de fapt ar fi fost cercetate temeinic. Însă nu a rămas. Dosarul a fost repartizat la Constanța și a fost clasat pe 12 martie a.c.. Soluția de clasare a fost contestată de păgubiții din acest caz, în speță Administrația Națională Apele Române și Somaco Construct SRL. ANAR vrea înapoi toate terenurile furate de Primăria Năvodari de pe malul și din cuveta lacului. Celălalt păgubit, Somaco Construct SRL, are de ani de zile bunurile sub ipotecă legală, instituită de Primărie, pe baza ficțiunii de două milioane de euro. Plângerea lor împotriva soluției de neurmărire/ netrimitere în judecată a hoților de terenuri de stat a fost admisă de secția penală a Tribunalului Constanța pe 4 octombrie a.c.. Așa cum se arată pe portalul instanțelor de judecată, Tribunalul a dispus ”trimiterea cauzei procurorului, în vederea completării urmăririi penale și realizarea unei anchete efective”. Pam-Pam!

Istoria clasărilor cazului de la Năvodari este extrem de interesantă sub aspectul argumentelor invocate de procurori. Prima clasare s-a dat în contextul în care, Somaco Construct SRL a câștigat procesul de contencios fiscal pe fond, la Curtea de Apel Constanța. Motivat de acest aspect, primul procuror de caz a spus că problema este una civilă și nu se impune urmărirea penală a făptuitorilor. Această soluție a fost desființată de instanța de judecată, care a obligat unitatea de Parchet de pe lângă Judecătoria Constanța să continue cercetarea penală sub aspectul infracțiunii de fals intelectual împotriva funcționarilor de la Primărie. A doua clasare, pe motive similare, a fost desființată de prim-procurorul Parchetului Judecătoriei, care a constatat că procurorul de caz nu făcuse anchetă efectivă. Ca urmare, a fost schimbat procurorul de caz. Un nou magistrat a preluat cauza și a făcut cercetări efective, constatând că terenul nu fusese niciodată ocupat. Cu toate acestea, și el a dispus o soluție de clasare, pe motiv că, între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțase o soluție civilă în favoarea Primăriei Năvodari. 

Și acest argument, care nu diferea în esență de cel invocat la prima clasare, a fost desființat de o instanță penală, în 2018. Judecătorul de cameră preliminară a stabilit că o soluție civilă nu este cauză de impunitate. Soluția civilă, de contencios fiscal, s-a dat în baza unei analize cu privire la respectarea legii civile. Or, din acest motiv, instanța civilă nu a analizat și nici nu avea competența să o facă, dacă făptașii de la Primăria Năvodari au încălcat legea penală. În sfârșit, ultima clasare, dată de DNA Constanța, în dosarul furtului de terenuri, a fost motivată tot în sensul unui impediment pe care l-ar constitui hotărârea civilă la urmărirea penală a făptașilor. Ei bine, iată că instanța de la Tribunalul Constanța a înlăturat acest impediment, stabilind că unitatea de parchet trebuie să facă o anchetă efectivă. În toate aceste faze, Primăria Năvodari a susținut prin avocații ei că nu trebuie să se facă nicio anchetă penală, pentru că există o soluție civilă, pe care am arătat cum au câștigat-o. Însă, oricât de buni ar fi avocații Primăriei, și e clar că sunt printre cei mai buni, avem deja trei instanțe de judecată care au spus în mod definitiv că soluția din dosarul civil nu poate fi fluturată de făptași ca să scape de urmărirea penală.

Mai avem în această poveste constatări devastatoare ale Curții de Conturi, ale comisiei de abuzuri a Senatului, ale Ministerului de Finanțe, ale Administrației Naționale Apele Române și ale altor instituții ale statului. Toate acestea vorbesc despre faptul că Primăria s-a înstăpânit fraudulos pe bunurile statului. O parte din terenurile furate de la stat au ajuns deja pe mâini private. Nimeni nu va mai putea achiesa la mirajul stârnit de avocații Primăriei Năvodari, care cer cu disperare să nu se cerceteze faptele sub aspectul penal. Ba uite că se vor cerceta! Pentru că așa spun judecătorii care nu se lasă timorați de niște politicieni șmecheri, care nu vor să răspundă.

Artizanul acestor furturi de proporții în dauna statului este fostul primar din Năvodari, PSD-istul Nicolae Matei. Deși dat afară din partidul său în perioada în care a fost condamnat pentru că a încercat să mituiască un polițist ca să scape de niște dosare penale, Matei a fost reprimit în PSD și anul acesta chiar a fost uns într-un for de conducere județeană al formațiunii politice. El se bucură de o susținere la fel de vie, nu doar în plan politic, ci și la nivelul justiției locale, beneficiind de tergiversarea dosarelor penale.  Nu lipsit de relevanță este și faptul că Matei este coinculpat în dosarul retrocedărilor alături de o fostă judecătoare. În acest caz, rechizitoriul întocmit de DNA susține că fostul primar a mituit-o pe judecătoarea care avea să-i devină colegă de lot, în scopul obținerii unor hotărâri judecătorești prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși. Vă dați seama? Fosta judecătoare, care avea o funcție de conducere, un salariu uriaș și o poziție socială excepțională, și-a distrus cariera pentru o nenorocită de șpagă, de care, între noi fie vorba, chiar nu avea nevoie. 

După cum vedeți, zeița Justiției nu doarme. Am mai spus și cu alte ocazii: terenurile de stat sunt ale noastre, ale tuturor. Când niște unii de o lăcomie ieșită din comun fură terenurile de stat, ne fură pe fiecare dintre noi. Ghinionul lor este acela că există oameni care nu vor să se lase furați și mai ales magistrați corecți care nu se lasă intimidați de hoții din politică. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

”Primarul Colgate” din Hârșova vrea să le mănânce ficații și consilierilor locali

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai zâmbăreț primar din județul Constanța nu este nici cel mai pozitiv, nici cel mai corect din branșa sa. Ne referim aici la ”primarul Colgate” din Hârșova, Viorel Ionescu, și la prestația sa din cadrul ultimului episod al serialului de investigații ”Județe la stăpân” de la Pro Tv, difuzat duminică, 13 octombrie a.c.. Pro Tv l-a făcut cunoscut întregii țări, ca un edil incapabil să termine proiectele începute, care a făcut învârteli bizare cu banii publici, dar mai ales ca un personaj de un cinism cu totul remarcabil.

”Ăsta sunt eu, domnișoară!”. ”Vreau să le mănânc ficații”

”Vreau să le mănânc ficații” – a spus Viorel Ionescu la adresa membrilor echipei ProTv. Ionescu purta lavaliera televiziunii la cămașă. Cu toate acestea, el nu s-a prins că vorbele sale se înregistrează. Ca urmare, de fiecare dată când a dispărut din câmpul vizual al aparatului de filmat, a continuat să trăncănească și să dea de gol un caracter urât, mascat până acum în spetele unui zâmbet dulceag. ”Ăsta sunt eu, domnișoară!” – a punctat primarul în spatele ușii închise, după ce a povestit unei angajate ce mare chestie a făcut dumnealui filmându-i pe cei de la PRO TV care veniseră să îl filmeze pe el. Ionescu a dat publicității filmările sale, de care era așa de mândru. Nu știm ce impact au avut și cât au reușit să schimbe din percepția publicului. În schimb, emisiunea Pro Tv a fost deja văzută de milioane de telespectatori și internauți din România. Grație acesteia, avem dovada că primarul din Hârșova este genul care mănâncă ficații adversarilor cu zâmbetul pe buze.

Ficat de consilier

După ce Ionescu s-a dat de gol cu privire la cinismul comportamentului său, putem afirma că acesta le mănâncă ficații cu zâmbetul pe buze și consilierilor locali din orașul său. În cele ce urmează vom relata o serie de apucături bizare ale primarului în raport cu aleșii de la care trebuie să obțină aprobarea pentru proiectele sale. După cum știe toată lumea, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei, nu sunt subordonații primarului și nu se află la cheremul acestuia. Ei au joburile lor, din care își câștigă existența. Însă fiind aleși să îi reprezinte pe cetățeni și să ia decizii în numele lor, consilierii trebuie să participe la ședințele convocate de primar. Pentru asta primesc o indemnizație lunară.

În decurs de două săptămâni, primarul din Hârșova a convocat cinci ședințe ordinare și trei extraordinare. S-a întâmplat în zilele de 26, 28, 29 și 30 septembrie, apoi pe 2, pe 9, pe 10 și pe 11 octombrie. Ședința din 11 octombrie a rămas fără obiect, după ce singurul proiect înscris pe ordinea de zi a fost supus dezbaterii în ședința din 10 octombrie. Toate ședințele au fost programate pentru ora 11 dimineața. După cum spuneam mai sus, consilierii locali nu sunt angajații Primăriei. Ei au joburile lor, de la care nu pot lipsi, în miezul zilei, de câte ori are chef primarul să-i cheme la ședințe.

Primarul Viorel și Codul Viorica

Deși este limpede pentru orice om de bună-credință că aceste convocări în cascadă reprezintă o formă de hărțuire, comportamentul primarului nu poate fi calificat ca abuz în serviciu. El nu a încălcat nicio lege și nu riscă nimic. În mod paradoxal, acest comportament este cât se poate de legal și respectă litera, cam strâmbă, e drept, dar totuși în vigoare, a noului cod administrativ adoptat anul acesta, prin ordonanță de urgență, de guvernul Viorica Dăncilă. Acest cod bizar îl obligă pe primar să convoace cel puțin o ședință ordinară în fiecare lună de mandat, dar nu-i spune unde să se oprească. Practic, îi dă mână liberă să convoace ședințe ordinare de câte ori are chef și poate mâzgăli o oportunitate. De ce le mai zice ordinare, dacă pot fi convocate aleatoriu și câte or fi la număr, nu se știe. Codul lui Dăncilă nu prevede sancțiuni atunci când primarul uită să-i cheme pe consilieri la ordinară sau atunci când abuzează – în sensul de dicționar – de acest mecanism și îi cheamă prea des. Pe legea veche, 215/2001, ședințele ordinare se organizau o dată pe lună.

Tot după Codul lui Dăncilă, consilierii locali nu au voie să lipsească nemotivat de la ședințe, de orice tip ar fi ele, ordinare sau extraordinare. Absențele lor pot fi motivate doar când fac dovada, cu acte, că au fost internați în spital, că s-au aflat în concediu medical la domiciliu, că au fost plecați într-o deplasare în afara țării, că le-a murit soțul, soția sau o rudă de până la gradul II.  Ei nu pot lipsi motivat atunci când le moare o mătușă, un unchi sau un nepot de frate ori de soră. Concediul de odihnă nu poate motiva o absență; nici deplasarea în țară; nici faptul că angajatorul nu-i permite alesului să o taie de la muncă, în miezul zilei, când poate nu se găsește un înlocuitor.

Pe de altă parte, oricâte ședințe ar programa primarul, consilierul local primește aceeași indemnizație lunară. Dacă participă la mai multe ședințe, nu primește bani în plus, însă dacă absentează nemotivat riscă sancțiuni. Consilierii pot fi amendați cu 10% din indemnizație la două absențe nemotivate. Dacă sunt prea vocali, pot fi dați afară din ședință cu absență nemotivată. Cumva, ca în învățământul socialist. De asemenea, Codul prevede situații în care consilierii își pot pierde de drept mandatele, legat de absența de la ședințe sau de neadoptarea de hotărâri, pe o perioadă mai lungă de timp.

Consilierii PSD s-au înmuiat și au votat execuția bugetară

Speculând situația creată de noul cod administrativ și având de dus un război cu o majoritate care i-a devenit ostilă, primarul din Hârșova a început să convoace ședințe de consiliu, după pofta inimii sale. După limbajul său, le-a mâncat ficații consilierilor locali, care s-au trezit chemați de 8 ori, în două săptămâni, de fiecare dată de la ora 11. Presiunea de acest tip permisă de Codul lui Dăncilă a dat roade. Ca dovadă, după ce consilierii PSD și PNL au lipsit în bloc de la 3 ședințe extraordinare consecutive, s-au dus grămadă la ședința ordinară următoare. La 4 absențe nemotivate consecutive, pe o interpretare posibilă a legii, riscau deja să fie azvârliți afară din Consiliu. Pe 9 octombrie, la a șase ședință, consilierii PSD s-au înmuiat și au votat decisiv pentru aprobarea execuției bugetare pe trimestrul II. Vorbim aici de o situație care trebuia aprobată încă din luna iulie. Primarul nu s-a prezentat cu proiectul în fața Consiliului Local, în termenul legal. Respins de mai multe ori, în ședințele anterioare, proiectul a fost aprobat în cele din urmă.

Mai tare de ficat, un liberal a refuzat să semneze hotărârea

Președintele de ședință, Emil Paraschiv de la PNL, a refuzat să semneze hotărârea adoptată prin votul majoritar al consilierilor PSD și ALDE. Acesta a motivat în scris că prin hotărârea adoptată au fost aprobate două anexe care nu pot fi identificate. În fapt, Primăria le-a trimis consilierilor un singur fișier anexă, care cuprinde niște tabele de venituri și cheltuieli. Expunerea de motive a primarului era făcută în bătaie de joc, având singura motivație că se impune aprobarea contului de execuție… nu se știe din ce motive, că nu s-a detaliat nimic. Raportul de aprobare întocmit de direcția economică a Primăriei este un copy/paste la fel de jalnic. Legal ar fi fost ca proiectul să cuprindă date concrete, ușor de urmărit, așa cum se prezintă toate proiectele similare din alte localități. Am arătat într-un articol trecut că tabelele trimise de Ionescu nu arată gradul de realizare a veniturilor și cheltuielilor sau acela de a realizare a investițiilor. Cel puțin, în ultima privință, demonstrația din emisiunea Pro Tv, în care s-au prezentat nimicurile realizate din marile proiecte aflate la un pas de a fi pierdute, ar putea reprezenta o cauză a lipsei acestor raportări procentuale. Ce să raporteze primarul? Mai nimicul care se vede? Suntem curioși să vedem ce atitudine va avea Prefectul Județului Constanța față de această bătaie de joc.  

La a șaptea ședință, consilierii au cerut să voteze în avans și proiectul unic pentru care fusese convocată a opta ședință. Și au votat… cei cu ficații mâncați. Ne oprim aici. Într-un articol viitor vă spunem cum se judecă Primăria Hârșova împotriva Curții de Conturi, pentru ca Viorel Ionescu să nu achite din buzunarul său o deplasare în SUA și Canada. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: