Connect with us

Exclusiv

HALUCINANT. Cum a câştigat Ionel Haşotti un recurs împotriva unei hotărâri irevocabile

Adrian Cârlescu

Publicat

la

După ce au obţinut, în anul 2008, o hotărâre judecătorească irevocabilă de retrocedare a carierei de la Sibioara, pe baza minciunii că la faţa locului nu se găsea nicio exploatare minieră activă, septuagenarele Elena Mitrofan şi Margareta Muscalu, clientele avocatului Ionel Haşotti, au încercat să intre în posesia suprafeţei câştigate. Până s-au urnit în acest sens, începuse, cu frig şi zăpezi, anul 2009. Pe scaunul de la Primăria Lumina nu se mai afla Ion Roman, primarul căruia o amnezie epocală îi ştersese din memorie orice amintire despre faptul că o parte din moştenirea lui Niculae Tudorancea fusese deja parţial restituită şi care omisese timp de trei ani să spună că terenul este afectat unei exploataţii miniere, exceptată prin lege de la retrocedare. Pe scaun era un nou primar, necombinat pe linie de partid cu familia Haşotti, pe numele său Dumitru Chiru. Notificat să facă punerea pensionarelor în posesie, în baza Deciziei Civile 925/2008 a Tribunalului Constanţa, noul primar a realizat pe loc grozăvia situaţiei. Căci toată suflarea din comună, inclusiv el, ştia că pe teren se află cariera activă a firmei Somaco şi groapa de gunoi comunală. Cum să pui în posesie pe cineva pe aceste amplasamente exceptate, deopotrivă, de la restituirea în natură, în toate legile din domeniul fondului funciar adoptate de-a lungul vremii în România? O asemenea nebunie nu se mai văzuse nicăieri în ţară.

Somaco începe un proces de fond funciar

Dumitru ChiruÎn acele condiţii, Dumitru Chiru (foto) a trimis firmei Somaco Construct SRL (pe care o vom numi, în cele ce urmează, Somaco, pentru a scurta prezentarea) o adresă, cerându-i să-şi exprime un punct de vedere. Aşa a aflat patronul Somaco de faptul că pensionarele lui Haşotti se judecaseră cu fostul primar ca să-i tragă terenul de sub picioare. Aşa aflase că Prefectura Constanţa, condusă la data litigiului de un onorabil subordonat politic al senatorului Puiu Haşotti, uitase şi ea să depună vreo întâmpinare, să declare vreun recurs, să participe măcar la o amărâtă de înfăţişare în faţa onoratei instanţe. Mobilizându-se, juriştii firmei Somaco au deschis un proces, în materia fondului funciar, la Judecătoria Constanţa, cerând instanţei să constate dreptul firmei de proprietate şi de folosinţă asupra unor porţiuni din amplasamentul pe care se dispusese retrocedarea. Procesul s-a judecat în contradictoriu cu septuagenarele, comisiile de fond funciar de la Lumina şi de la Prefectură şi Consiliul Local Lumina care încheiase cu firma Somaco, înainte ca aceasta să fie cumpărată de Grigore Comănescu, contractul de asociere 2422 din 2 iulie 2003. În baza acelui contract, Grigore Comănescu investise mai multe milioane de euro pentru crearea infrastructurii de exploatare, fiindu-i garantat de toţi auditorii juridici, tehnici şi contabili că investiţia e sigură!

Un expert judiciar constată grave suprapuneri de terenuri

Ca să lămurească aspectele din acest proces de fond funciar, instanţa Judecătoriei Constanţa a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, desemnând cu această sarcină pe specialistul Mihail Dănuţ Diaconescu. Acesta din urmă şi-a început misiunea cerând coordonatele cadastrale de la OCPI Constanţa. Aşa cum era firesc şi aşa ar fi trebuit să procedeze şi expertul adus de la Brăila de pensionarele lui Haşotti şi de primarul subordonat politic fratelui său, în procesul din 2006-2008 în care se dispusese, ilegal, retrocedarea. Reamintim că expertul de la Brăila, Tudorel Vizireanu, se limitase, în procesul retrocedării, să copieze o hartă din 1894, care înfăţişa un patrulater alb… şi liber de sarcini. Ce cadastru, ce planuri de situaţie, ce coordonate? Expertul brăilean ştia fără niciun reper să deseneze patrulatere pe hârtie. Dar noul expert, cerând coordonatele cadastrale, a ajuns să coloreze tot felul de „colţuri” şi „peninsule” de proprietăţi private care intrau în patrulaterul alb stabilit pentru retrocedare. Era o dovadă irefutabilă că retrocedarea dispusă pentru bătrânele reprezentate convenţional de Ionel Haşotti încălca grosolan dreptul de proprietate al unor terţi. Patrulaterul alb se suprapunea peste drumuri publice, peste o groapă de gunoi tot publică şi peste mai multe proprietăţi private. În cazul particular al firmei Somaco, expertul constatase că acesteia i se încălca dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 5.518 mp (drept derivat din contractul de vânzare-cumpărare nr. 1021/29.05.2003). De asemenea, i se încălca dreptul legal de folosinţă asupra unei suprafeţe de 36.325 mp (drept derivat din Contractul de asociere în participaţiune încheiat cu Primăria Lumina sub nr. 2422/02.07.2003).

Haşotti s-a folosit de proces, ca să ceară daune de 5.000 de lei pe zi

Haşotti a depus la dosar, în numele clientelor sale, o plângere reconvenţională, solicitând să se constate caducitatea contractului de asociere în participaţiune încheiat în 2003 de Comuna Lumina cu firma Somaco. Asta, ca să nu se mai reţină ce avea să demonstreze expertul, anume că se încalcă un drept de folosinţă al firmei Somaco. Apoi a mai pretins şi daune cominatorii de 5.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere în ceea ce priveşte eliberarea terenului de clădiri, facilităţi de producţie şi utilaje, de către Somaco. Dar chiar în cuprinsul acestei cereri subzista dovada că terenul nu putea fi restituit în natură, nefiind liber de sarcini. Căci, pensionarele lui Haşotti câştigaseră procesul din 2006-2008 minţind că pe teren nu se află nicio exploatare minieră, iar acum, în procesul din 2009, recunoşteau că se află, de fapt, utilaje, clădiri, depozite şi drumuri, cerând daune substanţiale pentru neeliberarea terenului. Dar nici nu făceau vreo dovadă că terenul fusese ocupat cu utilaje şi clădiri după pronunţarea Deciziei Civile 925/2008, cea care constatase că în patrulaterul desenat după ureche de expertul de la Brăila se aflau doar suprafeţe libere.

Cum a câştigat Somaco o hotărâre irevocabilă

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/12/Hotararea-irevocabila-Cosac-Carbune.pdf”]

Analizând toate probele din dosarul de fond funciar, Judecătoria Constanţa a admis în totalitate acţiunea iniţiată de Somaco Construct SRL, prin Sentinţa 16835/25.06.2010. Comisia Judeţeană, care fusese una dintre pârâte, a declarat recurs, pe motivul că nu ar fi avut calitate procesuală pasivă. Totodată, Ionel Haşotti a declarat, în numele clientelor sale, apel. Dar căile de atac erau diferite. Din acest motiv, Tribunalul Constanţa s-a pronunţat pe 17 iunie 2011, prin Încheiere de şedinţă, calificând calea de atac drept recurs. La capătul litigiului, instanţa a pronunţat o hotărâre judecătorească IREVOCABILĂ, pe 30 septembrie 2011. Prin aceasta, a admis recursul Comisiei Judeţene, constatând că aceasta nu are calitate procesuală pasivă. Totodată, a respins recursul Elenei Mitrofan şi al Margaretei Muscalu, clientele lui Haşotti. Repetăm, era o hotărâre IREVOCABILĂ, care confirma dreptul de proprietate şi dreptul de folosinţă al firmei Somaco asupra carierei de la Sibioara.

Cum a fost revocată hotărârea irevocabilă

Cu toate acestea, Ionel Haşotti a atacat hotărârea irevocabilă cu recurs, la Curtea de Apel Constanţa. Între timp, mai exact pe 8 noiembrie 2011, Margareta Muscalu trecuse în lumea celor drepţi, părăsind această lume strâmbă în care obţinuse hotărâri judecătoreşti cu încălcarea legii. În locul defunctei, drepturile litigioase fuseseră preluate de copii ei, Constantin şi Valeriu.

Recurs la hotararea irevocabila

A fost un proces cu scântei, ca să ne exprimăm plastic, sau cu incidente procedurale, ca să folosim şi echivalentul academic. S-au formulat cereri de recuzare, o judecătoare (Daniela Petrovici) a făcut cerere de abţinere, în cauză s-au perindat două complete diferite şi au fost stabilite două taxe de timbru cu valori diferite, pentru aceiaşi recurenţi. Pe portal apare şi acum evidenţa că hotărârea faţă de care se declarase recurs era irevocabilă. Dar acest aspect nu i-a împiedicat pe judecători să revoce hotărârea irevocabilă, pe calea ordinară a recursului. A fost o premieră judiciară naţională, căci aşa ceva nu s-a mai văzut nicăieri. Au mai fost casate hotătâri irevocabile, pe calea extraordinară a contestaţiei în anulare, dar niciodată pe calea ordinară străbătută de Ionel Haşotti. Dacă până în acest moment amnezia epocală făcuse regula, dintr-o dată în scenă intrase miopia. O miopie cruntă, care i-a împiedicat pe judecători să vadă că pe hotărârea atacată în recurs scria „irevocabilă”. Judecători au fost Vangheliţa Tase, Gabriel Lefter (initmidat prin cerere de recuzare) şi Mihaela Ganea. În locul preşedintei de complet, Vangheliţa Tase, care-şi luase concediul de odihnă, hotărârea prin care s-a admis recursul împotriva mai vechii hotărâri irevocabile a fost semnată chiar de preşedintele Curţii de Apel Constanţa, Nicolae Stanciu.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/12/Curtea-admite-recursul-la-recurs-maxima-lui-Hasotti.pdf”]

 

Contractul Somaco nu este opozabil, pentru că Primăria Lumina n-a vorbit de el

După admiterea recursului faţă de hotărârea irevocabilă, s-a început un nou ciclu procesual la Tribunalul Constanţa, cu un obiect diferit: „constatare nulitate act juridic”. Dar reclamanta Somaco Construct SRL nu ceruse aşa ceva. În schimb, ceruse Ionel Haşotti pentru clientele sale, în plângerea reconvenţională, cu privire la contractul de asociere în participaţiune din 2003, acela din care se născuse dreptul de folosinţă legală al companiei Somaco asupra unei suprafeţe din patrulaterul stabilit pentru retrocedare în anul 2008. „Acest contract nu le este opozabil [clienţilor lui Ionel Haşotti] întrucât la momentul consfinţirii dreptului lor de proprietate prin decizia civilă nr. 925 din 2 octombrie 2008 nu era intabulat şi nici nu a fost adus la cunoştinţa acelei instanţe de Comisia locală de fond funciar Lumina jud. Constanţa.” – aprecia noul complet de la Tribunalul Constanţa (format din judecătoarele Chirăţica Enache şi Cristina Ghernaja), în sentinţa prin care a respins acţiunea Somaco şi a admis în parte plângerea reconvenţională formulată de Haşotti. Cine n-a intabulat şi cine n-a adus la cunoştinţa instanţei? Desigur: Primăria Lumina. Aşadar, această culpă a Primăriei Lumina devenea motiv pentru respingerea acţiunii Somaco. Dar de ce să răspundă Somaco pentru că fostul primar din Lumina uitase să intabuleze şi uitase să spună instanţei de existenţa contractului? De ce să răspundă Somaco pentru că fostul primar se înţelesese cu moştenitoarele lui Haşotti să aducă un expert de la Brăila, care a întors-o exact ca la Brăila? Instanţa n-a dat niciun răspuns, pentru că nici nu şi-a pus întrebările astea de bun simţ. O.K., s-a stabilit că acel contract de asociere nu este opozabil moştenitoarelor, dar cum rămânea cu celelalte suprapuneri, haşurate de expertul Diaconescu în planul de situaţie al expertizei, în baza coordonatelor cadastrale de la OCPI? Ei bine, a rămas ca-n gară! Chirăţica şi Ghernaja n-au mai văzut şi celalte suprapuneri. Căci, aşa cum spuneam, dacă în procesul din 2006-2008 cheia a fost AMNEZIA, în acest proces început în 2009, cheia a fost MIOPIA. Ce dacă Somaco pierdea astfel şi cei 5.518 mp pe care-i avea în proprietate, cu contract de vânzare-cumpărare! Ce dacă şi alţi proprietari privaţi îşi pierdeau terenurile? La urmă, Tribunalul Constanţa a dispus ca firma Somaco să-şi dezafecteze clădirile, să-şi ridice agregatele şi echipamentele industiale şi să sisteze operaţiunile de exploatare sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 50 de lei pe zi de întârziere. Dar ce exploatare, ce construcţii şi ce echipamente industriale puteau fi pe un teren retrocedat ca liber de sarcini? Liber, adică fără construcţii, fără echipamente industriale, fără exploatare minieră autorizată de, onor, statul român! Păi, ori suntem golani, ori nu mai suntem?

Instanţa de la Galaţi nu auzea bine

Scandalizată de întorsătură, Somaco a făcut recurs. Şi dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanţa, la completul care admisese recursul împotriva hotărârii irevocabile. În acele condiţii, compania minieră a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să strămute dosarul. Şi aşa, actul final al procesului început în 2009 a fost dat în compentenţa Curţii de Apel Galaţi. Aşa s-a întâmplat ca, în aceeaşi zi de 11 septembrie 2013, Ionel Haşotti să pledeze în două procese diferite, în faţa aceluiaşi complet de judecată. Căci se judeca şi pentru moştenitorii de la Sibioara, dar şi pentru compania italiană Fincogero, cea care a obţinut, în alte dosare, o executare silită, eşalonată, de aproximativ 15 milioane de euro împotriva Primăriei Constanţa. La Galaţi, n-au mai fost motive de amnezie sau de miopie, ci de auz. Instanţa nu prea auzea ce spuneau avocaţii companiei Somaco. Iată, ca dovadă, câteva bucăţi relevante din stenograma şedinţei:

Preşedinte – da, mai aveţi alte cereri?

Av. Zeleş A. – doamna preşedintă, dacă îmi permiteţi doresc să depun un document…

Preşedinte – spuneţi despre ce este vorba…

Av. Zeleş A. – … (neinteligibil)

Preşedinte – depuneţi-l, vedem noi dacă este relevant sau nu.

Av. Zeleş A. – … neinteligibil.”

Haşotti minte cu neruşinare că Somaco ar exporta capital off-shore

În schimb, ce a spus Ionel Haşotti s-a auzit cu prisosinţă: „1440 de lei pe lună pentru exploatarea a 5 hectare, atâta exploatează dumnealor din terenul nostru, din cariera de piatră (ptiu, drace, deci pe teren se găsea o carieră!!! – n.r.). Nu sunt daune punitive, că nu suntem în sistemul de drept american, sunt daune, au valoare de înlocuire dar în raport de circumstanţele cauzei, eu cred că suma pe care am cerut-o noi era extrem de rezonabilă (5.000 de lei/zi – n.r.). E o carieră de piatră semnificativă, Somaco este o societate comercială care funcţionează pe bază de profit substanţial, este al treilea mare exportator de capital Off Shore din România în Cipru, puteţi verifica pe site-urile de specialitate, şi exploatarea timp de cinci ani de zile fără nici un fel de reţinere aş spune prădalnic pentru că aşa rezultă din dosarul cauzei, ne îndreptăţesc la aceste daune.”. Am verificat şi noi susţinerea avocatului Haşotti. Pe site-urile de specialitate se găseşte numele unui domn Gabriel Comănescu, dar nu Grigore Comănescu, patronul Somaco Construct SRL. La mijloc este doar o coincidenţă privind numele comun de familie, fără să fie nici măcar o legătură de rudenie. În niciuna din firmele lui Grigore Comănescu nu se găseşte vreun off-shore, din Cipru sau dintr-ul alt paradis fiscal. Instanţa a auzit această minciună descalificantă şi probabil că l-a crezut pe Haşotti fără să mai verifice pe site-urile de specialitate.

Demolaţi clădirile de pe terenul retrocedat ca liber de sarcini!

Mostenitorii-2

După alte aprecieri despre cariera aflată pe terenul pe care-l câştigase în 2008 spunând cu guriţa lui, la termenul de judecată din 25 septembrie 2008, că „Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” (dovezi erau gârlă, dar nu şi în dosar, unde se îngrijise fostul primar Roman să nu fie), Haşotti şi-a încheiat apoteotic pledoaria: „Ce să facă petenţii? Două pensionare împotriva a şase prefecţi care s-au succedat din 2009 şi care probabil că vor trebui să răspundă şi penal până la urmă. A nu ştiu câţi subprefecţi cu atribuţii pe linie de fond funciar, primarilor respectivi şi a unui număr de 30 de membri ai comisiilor locale şi judeţene. Aveţi corespondenţa la dosarul cauzei, o să observaţi, şi închei, din corespondenţă cum suntem îndrumaţi încet, încet ca să acceptăm o altă soluţie, nu acceptăm o altă soluţie pentru că ar însemna să nesocotim hotărârea judecătorească irevocabilă, şi am precizat foarte clar că în final solicităm să ni se recunoască toate drepturile izvorâte din hotărârea judecătorească irevocabilă. Cheltuielile le-am depus, vă mulţumesc.”. Prin Decizia Civilă 459/R/23 septembrie 2013, Curtea de Apel Galaţi a respins recursul companiei Somaco şi a majorat daunele cominatorii cerute de clienţii avocatului Haşotti la 500 de lei pe zi de întârziere, în privinţa demolării clădirilor şi mutării echipamentelor industriale de pe terenul retrocedat. Teren retrocedat pe motiv că ar fi fost liber şi de clădiri, şi de echipamente industriale, şi de vreo exploatare minieră. Compania Somaco a desfiinţat această hotărâre pe calea unei contestaţii în anulare, însă un alt complet al Curţii de Apel Galaţi avea să-i dea dreptate lui Haşotii, pentru totdeauna.

La final trebuie să subliniem calităţile de excepţie ale marelui Haşotti. Căci cine, în ţara asta, a mai reuşit să-i fie admis un recurs împotriva unei hotărâri irevocabile? Ia încercaţi, stimaţi justiţiabili, să declaraţi recurs la o hotărâre pe care scrie „IREVOCABILĂ”. Ştiţi ce vi se va spune: e o hotărâre intrată în puterea autorităţii de lucru judecat, recursul este inadmisibil. Mai uşor întorci mortul de la groapă, decât să obţii o asemenea minune dumnezeiască de a casa, în recurs, o hotărâre irevocabilă.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Făgădău i-a notificat pe fotbaliștii de la Metalul să-și ia gazonul și să plece

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul Decebal Făgădău a notificat clubul sportiv Metalul Constanța să demoleze gardul stadionului de fotbal din Badea Cârțan și să elibereze terenul de bunuri mobile precum covorul de gazon, gradenele și tabela de marcaj. Notificarea a fost transmisă la sfârșitul săptămânii trecute, prin intermediul controversatului executor judecătoresc Vasile Deacu. Făgădău a acordat un termen de 72 de ore pentru îndeplinirea cerințelor sale, în caz contrar sugerând că Primăria ar putea proceda la demolarea gardului fără hotărâre judecătorească și fără autorizație de desființare, în următoarele 15 zile. Situația este permisă de lege, în cazul construcțiilor neautorizate de pe domeniul public sau privat al localităților. Însă aplicarea ei reprezintă un simplu subterfugiu, în contextul în care Primăria nu are aprobări exprese pentru desființarea bazei sportive.  

Amplasamentul inițial al Sălii Polivalente: în parcarea de TIR-uri

Demolarea stadionului Metalul are legătură cu proiectul Sălii Polivalente. Acesta a fost început încă din anul 2014 de fostul primar Radu Mazăre, cu aprobare de la fostul ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea. În versiunea inițială, sala trebuia să fie construită pe un lot de teren de 32.545 de metri pătrați, ocupat în cea mai mare parte de o parcare de TIR-uri, amenajată în inima complexului sportiv Badea Cârțan, peste fostele terenuri de tenis ale orașului. Accesul la sala polivalentă era proiectat pe strada Stadionului, exact pe unde se intră în parcarea de TIR-uri.  

Extras din Hotărârea de Consiliu Local din 2014, cu primul amplasament aprobat pentru Sala Polivalentă.

Planul de situație din 2014, care atestă că amplasamentul inițial era în parcarea de TIR-uri de pe Aleea Stadionului (LOT 1). Stadionul Metalul nu era inclus în această lotizare. Stadioanele RATC și Cleopatra erau incluse în lotizare, dar nu erau afectate de proiectul sălii polivalente.

Au sucit proiectul, ca să demoleze trei stadioane

Tot în vremea lui Mazăre, suprafața de teren alocată proiectului a fost majorată la 60.000 de metri pătrați, iar pe ultima sută de metri la 78.000 de metri pătrați. În amplasamentul extins au fost incluse și stadioanele de fotbal Metalul și RATC, precum și stadionul de rugby Constructorul Cleopatra. Mai mult, în anii scurși, Primăria a schimbat amplasamentul efectiv al construcției, de pe parcarea de TIR-uri, pe cele trei stadioane.

Filozofia aplicată a fost să se demoleze stadioanele, ca să se construiască sala polivalentă, deși pentru aceasta era loc destul atât în parcarea de TIR-uri, cât și  pe terenurile virane, total nefolosite, din vecinătate. Logica demolării stadioanelor nu a fost niciodată expusă public. Iar unde se oprește logica, încep abuzurile. În plus, desființarea bazelor sportive nu se poate face decât cu aprobări speciale, care nu au fost obținute în cazul de față.

Desființarea bazelor sportive, doar cu hotărâre de Guvern

Astfel, potrivit articolului 79 din Legea 69/2000 a educației fizice și sportului, desființarea bazelor sportive nu se poate face decât prin Hotărâre de Guvern. Însă până în prezent, Guvernul României nu a adoptat o astfel de hotărâre prin care să aprobe în mod expres desființarea stadioanelor Metalul, RATC și Constructorul Cleopatra. Mai grav, Guvernul nici nu a fost informat de intenția de desființare a bazelor sportive. Practic, Primăria Constanța a ascuns această informație, sperând că va reuși să ocolească legea, prin demolări justificate fie pe baza urgenței de a salva vieți omenești, fie pe disciplina în construcții.  

PSD-istul care și-a rezolvat problema la partid

Planul lui Făgădău merge ca uns în privința stadionului RATC unde nu a comentat nimeni situația, mai ales că această regie autonomă a dispărut după ce activitatea de transport public de persoane a fost reorganizată pe CT Bus, iar activitatea sportivă s-a stins de la sine.

În privința stadionului de rugby Constructorul Cleopatra au fost discuții aprinse, dar de culise. Clubul este condus de un PSD-ist cu notorietate. Deși construcțiile de la acest stadion au fost incluse într-o autorizație de demolare, există informația că PSD-istul a găsit înțelegere ca să rămână, în cele din urmă, neafectat de proiectul sălii polivalente.

În privința stadionului de fotbal Metalul Constanța au fost comentarii, proteste și chiar procese în instanță, iar din acest motiv administrația Făgădău a fost nevoită să apeleze la tot felul de artificii pentru a rade baza sportivă de pe fața pământului, în lipsa hotărârii exprese de Guvern. Notificarea la care ne-am referit mai sus este a doua etapă din această manevră.

O expropriere… pe moca

Manevra a început, în prima etapă, cu o decizie de expropriere semnată de primarul Decebal Făgădău pe 13 septembrie 2019. Prin acest document, clubul a fost expropriat de vestiare și de tribuna pentru spectatori. Celelalte bunuri nu au fost incluse în procedură. Opinăm că Primăria a aplicat o strategie pe bucăți, deoarece exproprierea întregii baze sportive ar fi bătut la ochi. Chiar și așa, după ce a emis dispoziția de expropriere, primarul Constanței a refuzat să achite despăgubirea. Ca să scape de această obligație, Făgădău a formulat o plângere penală împotriva asociației, contestând în acest mod actele de proprietate asupra bunurilor. Însă fără plată, nu există expropriere. Constituția spune că această procedură se face prin dreaptă și PREALABILĂ despăgubire, iar Legea 255/2010 spune că decizia de expropriere operează doar după consemnarea sumelor aferente despăgubirii. Neplătind, nu contează din ce motive, Primăria nu a finalizat de fapt procedura de expropriere, după cum afirmă reprezentații clubului sportiv Metalul. 

Cum s-a transformat Făgădău în salvator de vieți, pentru a demola clădirile de la Metalul

O lună mai târziu, mai exact pe 18 octombrie 2019, primarul a semnat o autorizație de desființare a celor două construcții, în regim de urgență. Urgența a fost motivată pe baza unui raport de expertiză care atesta starea de ruină și de pericol public a clădirilor.

Ce face un primar destoinic atunci când află dintr-o expertiză că niște clădiri stau să se prăbușească? Normal că înlătură starea de pericol, ca să nu moară cineva acolo. În astfel de situații, primarii trebuie să salveze vieți, chiar dacă în acest scop sunt obligați să dărâme stadioane. Iar în acest fel se poate desființa o bază sportivă fără o hotărâre expresă de Guvern.  

Numai că, la Metalul, nu exista o stare reală de pericol. Clădirile sunt perfect funcționale. Raportul de expertiză pe care s-a bazat Făgădău a fost întocmit de un expert care are și calitatea de inculpat într-un dosar penal. Procurorii DNA l-au acuzat pe acesta de atestarea falsă a unor situații la un proiect european din comuna Limanu. Președintele clubului Metalul, Valentin Șurghie, spune că expertul nu a fost niciodată la stadion pentru a face o evaluare. Concluziile sale au fost scoase din burtă. La rândul său, expertul a declarat pentru Ordinea.Ro că el nu a făcut expertiza de capul său, ci după dorința expresă a beneficiarului. Mai multe detalii despre acest subiect puteți afla AICI.

Încă o dovadă de premeditare

Pe de altă parte, raportul de expertiză atesta o stare de pericol și la fostul bazin de înot din Badea Cârțan. Iar în această privință, expertul chiar avea dreptate. Vorbim de un bazin descoperit, plin de buruieni și mizerii. Dacă cineva cade în bazin, își pune viața în pericol. Aici, demolarea chiar este urgentă și a fost autorizată la pachet cu demolarea de la Metalul. Numai că, ce să vezi, Primăria nu a demolat nimic, ceea ce arată că nu a fost de fapt interesată să înlăture acest pericol real. Bazinul cu adevărat periculos a fost introdus în autorizația lui Făgădău la vrăjeală, pentru ca primarul să pară salvator de vieți, iar nu demolator de stadioane.

A doua etapă: demolarea gardurilor

Dar nici clădirile de la Metalul nu au fost demolate până în momentul de față, deși au trecut mai bine de 7 luni de la emiterea autorizației în regim de urgență. Clădirile nu pot fi rase de pe fața pământului, deoarece buldozerele nu au acces în incinta bazei sportive, fiind împiedicate de gardurile stadionului. Vorbim în acest caz de bunuri imobile care nici nu au fost expropriate, și nici nu fac obiectul autorizației de demolare. De asemenea, un alt impediment ar fi acela că s-ar afecta gazonul, sistemul de drenaj, gradenele și aleile care de asemenea nu au fost nici expropriate, și nici incluse în autorizația de desființare.

Notificarea

Soluția lui Făgădău la această problemă se prefigurează în notificarea transmisă la sfârșitul săptămânii trecute, prin care a somat clubul de fotbal să demoleze gardul în 72 de ore și să ridice bunurile așa-zis mobile.

Din capul locului trebuie să spunem că notificarea conține aprecieri cel puțin bizare și total străine de adevăr. În primul rând, gazonul nu este un covor pe care să-l faci sul și să-l pui în spinare. Suprafața de joc de la Metalul este formată dintr-un sistem de drenaj (construit din straturi de roci filtrante), nivelat la suprafață cu pământ fertil, peste care s-a plantat gazon. Nu vorbim de o iarbă care crește pe maidan și nici de rulouri întinse pe o suprafață, ci de o construcție permanentă care nu poate fi mutată dintr-un loc în altul. Apoi, nici gradenele nu sunt bunuri mobile. Sunt niște trepte din beton armat. De asemenea, tabela electronică de marcaj nu stă pe un dulap, ci pe o structură tot din beton armat, care este, la rândul ei, o construcție fixă și permanentă.

Făgădău joacă sceneta disciplinei în construcții

În al doilea rând, primarul Constanței insistă asupra faptului că gardul stadionului ar fi ilegal. Mai mult, la rubrica de dispoziții aplicabile, notificarea cuprinde extrase din Legea 50/1991 care se referă la desființarea pe cale administrativă, fără autorizație și fără hotărâre judecătorească, a construcțiilor ridicate ilegal pe domeniul public sau privat al UAT-urilor. Însă, stadionul cu toate accesoriile lui a fost construit perfect legal, în urmă cu 35 de ani. Chiar vă imaginați că pe vremea comuniștilor putea construi cineva fără aprobare? Planurile există, chiar dacă Făgădău ar putea pretinde că nu le-ar mai găsi în arhiva Primăriei.  Inclusiv noi le-am filmat anul trecut, prezentându-le opiniei publice. 

Evident că disciplina în construcții este un simplu subterfugiu. Făgădău face ordine în construcții, la fel cum înainte pozase în salvator de vieți. În realitate, scopul său este acela de a demola stadionul pentru proiectul sălii polivalente, deși nu are acest drept legal fără aprobarea Guvernului. Reamintim că bazele sportive nu pot fi desființate decât prin hotărâre de Guvern. Iar hotărârea nu există. Această condiție din lege protejează sportivii. Practic, primăriile pot desființa o bază sportivă, doar dacă amenajează în prealabil o altă bază sportivă de același fel, pentru relocarea activității . Nu poți să-i lași sportivi pe drumuri. Le faci alt stadion și abia apoi îl demolezi pe cel vechi.

Totuși, există o excepție special creată pentru proiectele de investiții DESTINATE educației fizice și sporturilor. Vorbim de un articol adăugat la lege, printr-o ordonanță de urgență adoptată pe 18 decembrie 2014, în ajunul tăierii porcului. Este vorba de OUG nr. 83, ATENȚIE: ”privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice”. Actul normativ are 50 de articole. 49 de articole se referă la ce scrie în titulatura Ordonanței, adică la venituri și cheltuieli. Însă tot aici, după o logică de tip mafiot (pe care o vom detalia pe larg într-un articol viitor), a fost vârât un singur articol prin care se modifică Legea Sporturilor. În acest fel, a fost creată o excepție la regula generală prezentată mai sus. 

”(11) Prin excepție de la alin. (1), desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se poate face numai prin hotărâre a Guvernului, cu condiția ca autoritățile administrației publice să aprobe în prealabil, în condițiile legii, documentațiile tehnico-economice aferente unor obiective de investiții destinate educației fizice și sportului, care vor fi construite pe același amplasament.”. 

Excepția anulează o parte din esența regulii generale. În primul rând, e prea laxă și poate fi interpretată în fel și chip. De exemplu, s-ar putea interpreta că excepția permite ca o Primărie să demoleze un stadion de fotbal pentru a construi pe acel loc o sală de fitness, un club de dans sportiv sau un centru de sah (și table?) pentru sportivii mai pensionari. Apoi, ar putea suscita și pretenția demolării stadioanelor pentru construirea de săli polivalente, ca să ajungem la o situație similară cu aceea prezentată în articolul de față.  Însă la o Polivalentă se mai țin și concerte, adunări publice, seminarii sau câte o nuntă tradițională. Ori nimic din toate acestea nu are vreo legătură cu Legea Sportului. 

Pe de altă parte, chiar și așa laxă, legea modificată în ajunul tăirii porcului nu profită deloc administrației Făgădău. După cum puteți observa, chiar și în acest articol adăugat la lege se menționează expres o parte din esența regulii generale, anume că desființarea bazelor sportive se poate face NUMAI prin hotărâre de Guvern. Ceea ce, reamintim, nu există în cazul de față. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un expert trimis în judecată de DNA l-a ajutat pe Făgădău să autorizeze demolarea stadionului Metalul pe motiv de pericol public

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Sala Polivalentă de 5000 de locuri din Badea Cârțan are în spate posibile fapte de natură penală. Amplasamentul acestui obiectiv încă este ocupat, în parte, de două stadioane de fotbal, cu vestiare și tribune. Pentru a ”elibera” zona, primarul Constanței, Decebal Făgădău, a emis un certificat de urbanism și o autorizație de desființare în regim de urgență. În cele două documente semnate de Făgădău, sunt evocate articole din legislația specifică referitoare la starea de pericol, la avarii și accidente tehnice care necesită o intervenție de primă urgență în scopul evitării: pierderilor de vieți omenești, a rănirii grave a personalului sau a distrugerii unor bunuri materiale, culturale și artistice de mare valoare. În realitate, nimeni nu risca să moară la stadionul Metalul. Cu toate acestea, primarul a semnat documentele în regim de urgență, bizuindu-se pe o expertiză tehnică, făcut din pix și cu încălcarea vădită a regulilor profesionale, în care se atesta o stare de pericol.

Însă expertul care și-a pus semnătura pe această mistificare ordinară a fost ales de Primăria Constanței. Și nu vorbim despre orice expert, ci de unul care are și calitatea de inculpat într-un dosar penal, fiind trimis în judecată de procurorii DNA, pe motiv că ar fi ajutat, prin declarații false, inexacte sau incomplete, la fraudarea unor fonduri europene în comuna Limanu. Taman pe ăsta l-au găsit!

Înaintea lui Făgădău, actele au mai fost semnate și de arhitectul-șef al Constanței, Mihai Radu Vânturache. Deși avea cunoștințele minime necesare pentru a observa neconformitatea expertizei, Vânturache a motivat, într-o notă scrisă, că nu îi incumbă atributul de verificare, neputând interveni peste diligențele expertului. Cu alte cuvinte, expertul a semnat, expertul să răspundă. Contactat de redacția Ordinea.Ro, expertul a declarat că a întocmit raportul pe baza doleanțelor Primăriei. ”Eu n-am făcut expertiza de capul meu. (…) Dacă omul, proprietarul și nu știu ce, asta a cerut… Ca la croitor. Vrei să-ți croiască o pereche de pantaloni, îi spui ce culoare trebuie să aibă, lungimea cracilor și așa mai departe.”. Halucinant!

Un proiect început de actualii pușcăriași Mazăre și Dragnea

Proiectul Sălii Polivalente a început în anul 2014, când fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a semnat un protocol cu ministrul de atunci al Dezvoltării, Liviu Dragnea. Potrivit documentelor, sala trebuia construită pe un teren viran de 30.000 de metri pătrați, în vecinătatea stadionului de rugby al fostului complex sportiv Badea Cârțan. Obiectivul trebuia să aibă accesul auto din strada Stadionului. Întâmplător, la ceva timp după semnarea protocolului, Mazăre și Dragnea au început să aibă problemele penale care i-au făcut pe amândoi să meargă, în cele din urmă, la pușcărie. Pe fondul acestei evoluții, proiectul sălii s-a împotmolit în faza de proiectare.

Făgădău schimbă amplasamentul. Stadionul Metalul, hărăzit să ajungă parcare

În 2016, fostul viceprimar al lui Mazăre, Decebal Făgădău, a ajuns primar al Constanței. Printre altele, el a promis că va construi Sala Polivalentă din Badea Cârțan. La inițiativa sa, în etape succesive, municipalitatea a mărit suprafața de teren alocată proiectului Sălii Polivalente, de la 30.ooo de metri pătrați până la 78.000 de metri pătrați.

Ca să ajungă la această suprafață imensă, Făgădău a inclus în amplasamentul destinat Sălii Polivalente și terenurile ocupate de bazele sportive RATC și Metalul. Vorbim aici de două stadioane de fotbal amenajate în anii 80. Cel puțin clubul Metalul avea o activitate sportivă intensă, pregătind sute de fotbaliști, juniori. Echipele clubului, pe grupe de vârstă, participau în competiții oficiale cu rezultate absolut remarcabile. Puștii de la Metalu au reușit chiar să-i bată pe puștii de la FCSB, iar în campionatul județean de juniori s-au bătut ani de zile, umăr la umăr, cu Academia lui Gică Hagi pentru primele două locuri. La echipa națională de fotbal a României joacă acum și un fotbalist care și-a început activitatea la clubul Metalul.

Însă lui Făgădău nu i-a păsat de aceste rezultate absolut remarcabile. Doar nu era să se împiedice el de speranțele unor puști!

După ce a mărit suprafața alocată Sălii Polivalente, primarul Constanței a schimbat și poziția, și orientarea obiectivului, în așa fel încât accesul auto să nu se mai facă din strada Stadionului, ci din străduța Ștefăniță Vodă. Practic, intrarea în Sala Polivalentă se va face exact prin actualul stadion Metalul, iar suprafața de joc a copiilor legitimați la acest club va fi transformată în parcare auto.

Prima tentativă de demolare

Toate aceste planuri s-au făcut extrem de discret, fără nicio dezbatere publică. Abia pe 9 noiembrie 2018, Primăria Constanța a lansat o consultare cu firmele de specialitate în vederea determinării valorii estimate pentru execuția de ”Lucrări de demolare a unor active amplasate pe amplasamentul obiectivului de investiții Sală sport Polivalentă 5000 locuri zona Badea Cârțan inclusiv proiectarea”. Documentul există și acum pe site-ul Primăriei (vezi AICI).

Din cuprinsul acestuia, se observă că planul inițial al Primăriei a fost acela de a demola 28 de repere existente pe teren, în zona învecinată cu Euromaterna, strada Ștefăniță Vodă, Aleea Afinei și parcarea de tiruri construită, naiba știe cum, în inima fostului complex sportiv Badea Cârțan. După vecinătăți, deducem că demolarea se referea exact la stadioanele RATC și Metalul, precum și la suprafețele din jurul acestora. Printre repere se aflau clădiri (fără a se menționa expres funcțiunea de vestiare), terenuri de sport de 2.000 de metri pătrați, bănci cu scaune și suport beton (în fapt, tribune), alei de acces, trepte, garduri metalice, garduri vii de tip buxus, arbuști, fundații, ziduri de sprijin etc.

Prin această procedură de consultare, Primăria dorea să obțină: expertiza tehnică a construcțiilor, avizele solicitate printr-un certificat de urbanism emis în aceeași zi de 9 noiembrie 2018, documentația tehnică pentru demolare, proiect tehnic și execuția propriu-zisă a lucrărilor de demolare.

Demolarea trebuia aprobată prin Hotărâre de Guvern

De inițiativa prezentată mai sus s-a ales praful. S-a întâmplat așa, deoarece avizele pentru demolarea unor baze sportive nu pot fi obținute oricum. Articolul 79 din Legea 69/2000 a educației fizice și sportului, adoptat în forma inițială, spune, negru pe alb, că desființarea bazelor sportive ”se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Tineretului și Sporturilor și cu garanția construirii altor baze sportive similare”. Însă legea a devenit și mai drastică, după o modificare potrivit căreia desființarea bazelor sportive sau schimbarea destinației acestora se pot face ”numai prin hotărâre a Guvernului şi cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate.”.

Extrase din Legea Sporturilor (forma inițială) și din legea de completare din anul 2004.

Deci nu merge oricum. Dacă o autoritate locală vrea să demoleze un stadion, trebuie să construiască la schimb alt stadion. Or în Constanța nu s-au construit alte două stadioane, ca să se poată aproba desființarea bazelor sportive din Badea Cârțan. Așadar, aprobarea pentru demolare nu se putea lua în condiții legale.

În plus, la mijloc erau mai multe probleme juridice. Deși scriptic întregul teren de 78.000 de metri pătrați este proprietatea Municipiului Constanța, amenajările sportive ale celor două cluburi le dădeau acestora un drept de folosință asupra terenurilor pe care le ocupau. Înțelegând această problemă, în 2019 administrația Făgădău s-a socotit să scape de această ocupare legală a terenurilor, expropriind, parțial, bunurile celor două cluburi. Sunt multe nereguli în această procedură, precum și litigii pe rol, însă asupra acestora vom detalia într-un articol viitor.

Făgădău fentează legea

Chiar și așa, în dicuție rămânea în continuare aprobarea demolării, imposibil de obținut în condițiile existente. Ca să fenteze legea, administrația Făgădău a premeditat demolarea clădirilor fără avize, permisă în scopul salvării de vieți omenești. Ca dovadă, administrația locală a chemat un expert tehnic să evalueze rezistența mecanică și stabilitatea la seisme a construcțiilor de pe întregul teren de 7,8 hectare. În comandă au fost incluse 15 clădiri, printre care bazinul de înot lăsat în paragină, un post trafo nefuncțional, mai multe ruine, dar și vestiarele și tribunele perfect funcționale de la Metalul.

Expertiza a fost finalizată în octombrie 2019, fiind semnată de expertul tehnic Eugen Barbu din Constanța.

Un expert inculpat pentru falsuri

O alegere mai bună nici că se putea. Barbu era (și încă este) inculpat în dosarul de judecată, penal, 6089/118/2015, alături de fostul primar din Limanu, Nicolae Iustin Udrea, și de alte persoane. Procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru că, în calitate de diriginte de șantier, ar fi ajutat la fraudarea unor fonduri europene, prin declarații false, inexacte sau incomplete. Deși a fost condamnat pe fond la o pedeapsă cu suspendare, sentința a fost anulată de Curtea de Apel, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare, înapoi la Tribunalul Constanța, într-un nou ciclu procesual. O soluție nu a fost pronunțată nici în momentul de față, astfel încât Barbu se bucură de prezumția de nevinovăție.

Cum trebuie să arate o expretiză profi

Dacă vreți să vedeți cum trebuie să arate o expertiză tehnică în materie de rezistența construcțiilor la seisme ar fi suficient să dați o căutare pe Google. Trebuie să știți din capul locului că rezistența materialelor se măsoară cu aparate specifice, precum sclerometrul cu recul, betonoscopul cu ultrasunete sau pahometrul cu inducție electromagnetică. Tipul de beton este determinat prin teste de laborator. De asemenea, expertizele profesioniste se raportează la un studiu geotehnic, iar în absența acestuia specialiștii examinează toate fisurile de pe soclul fundațiilor. Rezistența materialelor este o disciplină exactă, cu formule de calcul, prin care se determină o pleiadă de criterii. Fiecare criteriu poate fi îndeplinit, neîndeplinit moderat sau neîndeplinit major, cu punctaje foarte detaliate.

Expertul lui Făgădău s-a prins dintr-o privire că totul trebuie demolat

Nimic din toate acestea nu se regăsește în expertiza plătită de Primăria lui Făgădău. Eugen Barbu a arătat că baza documentară a expertizei sale a constat în investigarea vizuală a construcțiilor în întregime și a elementelor structurale și nestructurale, precum și în consultarea documentației puse la dispoziție de Primărie.

După ce a investigat vizual, expertul a propus:

”În urma vizualizării și cercetărilor făcute în teren, construcțiile în cauză se află într-o stare avansată de uzură. Practic, acestea au devenit o ruină și prezintă pericol public ca urmare a unor pocese de degradare determinate de factori distructivi și antropici, inclusiv a instalațiilor acestora. Întrucât lucrările de consolidare sunt foarte costisitoare este mai potrivit demolarea clădirilor și propunerea unei noi investiții pe amplasament, proiectată la normele și standardele în vigoare în prezent în România”.

De asemenea, Eugen Barbu a mai scris o frază în care a arătat că în ”funcție de valoarea indicatorului R1, clasa de risc seismic este I”. Dar valoarea indicatorului R1 nu este calculată și menționată nicăieri.

Raportul de expertiză poate fi consultat AICI. De asemenea, planșele foto ale raportului pot fi consultate AICI.

Metalul: ”Expertul nu a văzut clădirile. Nici nu a fost la noi”

Valentin Șurghie, președintele ACS Metalul Constanța, afirmă că expertul tehnic nu a fost niciodată să vadă clădirile de la Metalul. De altfel, în planșele fotografice anexate raportului vizual nu există nicio imagine cu vestiarele de la Metalul, nici măcar din exterior, sau cu tribuna pentru spectatori. Construcțiile de aici sunt perfect funcționale, așa cum atestă alți experți sau cum puteți vedea din clipul de mai jos:

În mod cert, rezistența materialelor trebuia măsurată cu aparate specifice. Numai cineva care nu a văzut cum arată vestiarele de la Metalul putea scrie inepții bazate pe nimic, precum stare de uzură avansată, ruină sau pericol public.

Vânturache se spală pe mâini

Pe 7 mai 2020, arhitectul-șef al Constanței, Mihai Radu Vânturache, a întocmit o notă adresată Compartimentului Juridic Contencios din cadrul Primăriei Constanța. Intuim că acest compartiment solicitase relații în contextul în care Asociația Club Sportiv Metalul Constanța a atacat în instanță autorizația de demolare emisă în regim de urgență. În nota sa, Vânturache explică în mod extrem de aplicat că dosarul de autorizare înregistrat la Primăria Constanța pe 16 octombrie 2018 s-a finalizat pe 18 octombrie 2019, adică în două zile, prin emiterea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de desființare, fără aprobări și avize de la nimeni. De asemenea, acesta explică temeiurile legale referitoare la intervenția de maximă urgență în caz de avarii, accidente tehnice și stare de pericol în scopul salvării de vieți omenești. De unde știa arhitectul Constanței că stau oamenii să moară pe stadionul Metalul? Ei bine, de la expertul trimis în judecată de DNA pentru declarații false, inexacte sau incomplete, în cazul Limanu.

Mai mult, Vânturache simte nevoia să se spele de tot pe mâini.

”Subliniem că structura de specialitate din cadrul Direcției Urbanism și nici în cadrul aparatului de lucru al primarului nu îi incumbă și atributul de verificare a autenticității actelor emise de personal autorizat conform normelor legale în vigoare, drept pentru care nu putem interveni peste diligențele acestora”.

Ce însemană să faci pe prostul

Fraza l-a emoționat așa de tare pe Vânturache, încât a cam stâlcit limba română. Dar ați înțeles bine, nici el, nici oamenii din aparatul de lucru al primarului nu au nicio răspundere. Ei sunt curați, plini de candoare și în naivitatea lor s-au bazat că expertul de 71 de ani a văzut bine în investigațiile sale vizuale. În ciuda acestor scuze penibile, Vânturache avea cunoștințele minime necesare pentru a realiza că raportul din fața sa nu este conform. În primul rând, putea număra pe degete fotografiile din anexă, dacă nu și-ar fi dat seama la ochi că nu sunt toate obiectivele acolo. În al doilea rând, putea cere valoarea lui R1 pentru fiecare construcție în parte. Dar e mai simplu să faci pe prostul și să dai vina exclusiv pe un tataie de 71 de ani, care deja are probleme penale.

Download (PDF, 2.51MB)

Explicațiile halucinante ale expertului… vizual

I-am solicitat un punct de vedere expertului Eugen Barbu. Acesta neagă acuzațiile că nu ar fi inspectat construcțiile de la stadionul Metalul. Pe parcursul câtorva minute, Barbu s-a trădat că opinia sa personală diferă, de fapt, de opinia pe care a exprimat-o în raport. El spune că s-a simțit oripilat de ideea celor de la Primărie de a demola construcțiile din Badea Cârțan. Însă s-a justificat că a făcut documentul după doleanța beneficiarului, ilustrând relația sa cu autoritatea în similitudine cu relația unui croitor cu un client care atunci când vrea să i se croiască o pereche de pantaloni, știe culoarea materialului și lungimea cracilor. Și, iaca, așa a fost croit raportul de expertiză, după gustul beneficiarului. Deși mai aveam multe întrebări pentru expert, în fața insistențelor noastre acesta a început subit să țipe, după care a închis apelul.

Mai jos puteți citi integral declarația pe care ne-a dat-o Eugen Barbu:

Reporter: Domnii de la ACS Metalul Constanța spun că dumneavoastră nu ați făcut expertiza pe teren, la ei, și că nu ați fost acolo. Și mă simt obligat să vă cer un punct de vedere…
Eugen Barbu: Da, sunt în necunoștință de cauză.

Reporter: Adică ați fost acolo, totuși?
Eugen Barbu: Da, bineînțeles, cum vă faceți imaginea că pot să facă afirmații așa de tâmpite, la o expertiză și de amploarea ăsteia și la așa obiective, să nu te duci să vezi despre ce e vorba. Una la mână. Doi la mână, eu n-am făcut-o de capul meu. S-a făcut în baza unei comenzi de la Primăria Constanța și în baza unui contract, în care se menționau doleanțele beneficiarului. Eu personal am fost cumva deranjat, oripilat că doreau să se desființeze acolo și ceea ce se dorea să se pună în loc mi s-a părut…

Reporter: Da, înțeleg. Ei au vrut de la început să demoleze, când v-au angajat pe dumneavoastră.
Eugen Barbu: Probabil! Adică, vorbim de… era de dimensiuni olimpice. Să-l dai jos, în loc să-l pui să-l exploatezi vara. Niște terenuri de sport în care copiii se puteau duce să facă mișcare, să așa, să le desființezi, să le dai jos! Clădire de fiare, parcă mai era una sau grupuri sanitare – nu mai țin minte, a trecut ceva vreme.

Reporter: Au fost, cred că, vreo 15 clădiri. 15 clădiri au fost.
Eugen Barbu: Dacă omul, proprietarul și nu știu ce, asta a cerut…. Ca la croitor, vrei să-ți croiască o pereche de pantaloni, îi spui ce culoare trebuie să aibă, lungimea cracilor și așa mai departe. Și… că asta face croitorul. Deci implicarea mea este prestator de serviciu, cu contract de prestare de servicii, la solicitarea beneficiarului. Deci orice problemă pe care o are asociația pe care o reprezentați și nu știu ce, vorbiți vă rog cu Primăria.

Reporter: Nu, eu nu reprezint asociația. Eu sunt jurnalist. Dumnealor spun că dumneavoastră nu ați făcut expertiza pe teren, la ei, că nu ați fost acolo.
Eugen Barbu: Mănâncă.

Reporter: Poftim?
Eugen Barbu: Este o minciună. Este o afirmație… ca să mă păstrez în limitele politeții.

Reporter: Da, așa zic ei.
Eugen Barbu (țipând): Da* nu mă interesează ce zic ei. Ei au punctul lor de vedere, eu am punctul meu de vedere. V-am explicat. Am terminat, da? Mulțumesc, la revedere!”.

În clipul de mai jos, filmat cu un an în urmă, puteți vedea câteva aspecte extrem de relevante despre oportunitatea amplasării parcării Sălii Polivalente pe stadionul Metalul:

De asemenea, puteți vedea protestul micilor fotbaliști de la Metalul, din perioada în care Valentin Șurghie, președintele Clubului Sportiv, a aflat că stadionul va fi demolat. În clip puteți vedea și galeria extrem de inimoasă a Clubului Metalul, formată din părinții copiilor care jucau fotbal pe acest stadion:

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Abuzurile lui Făgădău pentru SĂLIȚA Polivalentă

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O asociație sportivă din Constanța îl acuză pe primarul Decebal Făgădău de abuzuri comise în legătură cu proiectul Sălii Polivalente din zona Badea Cârțan. Într-un comunicat de presă, Asociația Club Sportiv Metalul Constanța, prin președintele ei Valentin Șurghie (foto deschidere), spune că proiectul Sălii Polivalente a fost inițiat încă din anul 2014, pe baza unui protocol semnat de Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, și de Liviu Dragnea, fostul ministru al Dezvoltării. În varianta inițială, sala de 5000 de locuri trebuia să se construiască pe un teren de 30.000 de metri pătrați, în apropierea stadionului de rubgy, cu acces de pe strada Stadionului. Decebal Făgădău a schimbat acest amplasament, propunând exproprierea și demolarea stadioanelor de fotbal, perfect funcționale, deținute în zonă de RATC și de Clubul Sportiv Metalul, astfel încât accesul la viitoarea sală polivalentă să se facă din strada Ștefăniță Vodă.

În comunicat se atrage atenția că procedura de expropriere a stadionului Metalul nu a fost finalizată, iar autorizația de demolare a vestiarelor și tribunei pentru spectatori a fost emisă în regim de urgență, fără aviz din partea Ministerului Tineretului și Sporturilor, dar mai ales fără a exista în mod real o situație de urgență.

Ambele acuzații sunt extrem de grave.

Expropriere sau haiducie

”În procedura de expropriere inițiată de dl. Făgădău față de ACS Metalul Constanța, au fost incluse doar vestiarele și tribuna stadionului Metalul. În mod inexplicabil, dl. Făgădău a omis celelalte bunuri ale clubului: gardul stadionului, aleile, gradenele și spatiile bancilor de rezerve, tabela electronică de scor, porțile de fotbal, covorul de gazon și sistemul de drenaj, terenurile de antrenament pentru copii începători dotate cu gazon sintetic, gardul de protecție al tribunei. Probabil că domnia sa a considerat că poate lua aceste bunuri în mod haiducește, fără dreapta și prealabila despăgubire prevăzute de Constituție și de lege.” – se arată în comunicat.

Făgădău a inventat o plângere penală, ca să exproprieze pe moca

”Dar nici dreapta și prealabila despăgubire pentru vestiare și tribune nu a fost achitată către ACS Metalul Constanța, din 2019 și până în prezent. Ca să nu achite sumele stabilite in HCL-ul inițiat chiar de el, dl. Făgădău a depus o plângere penală la Parchet, în care a susținut că ACS Metalul Constanța nu ar avea un drept de proprietate asupra construcțiilor expropriate.” – se arată în comunicat.

Președintele clubului Metalul combate denunțul penal al primarului Făgădău cu următoarele argumente:

”În primul rând, dacă nu am avea un drept de proprietate, întreaga procedură de expropriere ar fi lovită de nulitate. Pentru că nu poți încheia acte de expropriere pe seama unei persoane lipsite de calitatea de proprietar. Așa ceva ar fi cu totul ilegal și abuziv. În al doilea rând, avem toate drepturile legale asupra construcțiilor și asupra stadionului pe care îl exploatăm din anul 2005, drepturi pe care le-am dobândit de la fostul CONPREF (Somaco SA ) care le-a edificat în perioada comunistă, ca bunuri proprii, cu toate aprobările de la stat. În al treilea rând, dl. Făgădău poate scrie oricâte delațiuni, dar nu poate rescrie legea fundamentală, care spune că exproprierea operează abia după plata despăgubirii. În consecință, în absența plății despăgubirii, procedura de expropriere nu a fost finalizată si este NULA DE DREPT.”.

Autorizația de demolare are la bază un mare FALS

Și acuzațiile nu se opresc aici. În comunicat se afirmă că autorizația de demolare a vestiarelor și a tribunei stadionului Metalul a fost emisă în octombrie 2019, în regim de urgență. Acest regim se aplică în urma unei catastrofe sau atunci când există un pericol iminent de prăbușire a construcțiilor. Fiind o situație urgentă, demolarea se poate autoriza fără avizele uzuale din partea altor autorități. Însă președintele clubului Metalul spune că nu există și nu a existat niciodată o astfel de situație de urgență. Clădirile sunt perfect funcționale, nu există un risc de prăbușire și nu a avut loc nicio catastrofă.

”Teza urgenței este falsă. Dl. Făgădău avea obligația legală să solicite avize de la mai multe autorități, printre care și Ministerul Tineretului și Sporturilor, forul nostru pe linie sportivă. Niciodată Ministerul nu ar fi emis aviz pentru autorizația de demolare în afara unui plan de relocare a activității sportive. Nimeni nu ar fi semnat senin un astfel de document care ar fi condus la situația ca sute de sportivi legitimați să rămână fără terenul pe care se antrenau și desfășurau activități competiționale, dar și fără soluții alternative. Opinăm că din acest motiv, știind că nu va obține niciodată avizul Ministerului Tineretului și Sporturilor, dl. Făgădău a inventat situația cu totul falsă a urgenței, pentru că doar în caz de urgență autorizațiile pot fi emise fără avize de specialitate.” – se arată în comunicat.

O demolare din elicopter

Situația devine cu totul caraghioasă în privința punerii în aplicare a autorizației de demolare. Am arătat mai sus că primarul Făgădău a omis să exproprieze gardul stadionului, aleile, covorul de gazon cu sistem de drenaj și celelalte bunuri. Ca să poată demola vestiarele și tribuna, constructorul ar trebui să dezafecteze gardul și celelalte bunuri sau să își aducă utilajele cu elicopterul. Desigur, ultima variantă este caraghioasă, de unde rezultă că doar dezafectarea gardului ar putea permite accesul utilajelor pentru demolarea autorizată. Președintele clubului Metalul atrage însă atenția că dezafectarea bunurilor (gardul și celelalte) care nu au fost expropriate și pentru care nu există autorizație de demolare ar intra sub incidența Codului Penal, ca fapte de distrugere și tulburare de posesie.

În finalul comunicatului, clubul Metalul solicită intervenția autorităților pentru îndreptarea acestor abuzuri și pentru salvarea bazei sportive.

Trebuie să mai spunem că Sala Polivalentă de la Constanța va avea o capacitate de numai 5.000 de locuri, situație care exclude posibilitatea organizării unor competiții de anvergură. Din acest motiv, mai mulți critici ai proiectului au numit-o ”Sălița Polivalentă”.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: