Connect with us

Exclusiv

Bate vântul, creşte via! Fiul lui Emil Constantinescu face afaceri cu eoliene şi vin la Peştera

Adrian Cârlescu

Publicat

la

O societate pe acţiuni administrată de Dragoş Constantinescu, fiul fostului preşedinte al României din perioada 1996-2000, investeşte masiv în comuna Peştera din judeţul Constanţa. Firma, pe numele ei Domeniul Bogdan SA, a obţinut de curând o decizie din partea Agenţiei de Protecţie a Mediului Constanţa de a construi, fără aviz de mediu, un „lanţ integrat de vinificaţie”, în extravilanul comunei Peştera. Din documentul emis de APM aflăm că investitorul intenţionează să înfiinţeze o cramă, un depozit pentru colectarea strugurilor, anexe tehnice, un post de transformare a curentului electric, un sistem de gospodărire a apelor, cu staţie de epurare şi bazin de retenţie a apelor meteorice, drumuri de acces, platforme de rulare şi manevrare, parcaje, basculă-cântar, alei pietonale, împrejmuire, spaţii verzi, racorduri la drumurile de acces, branşamente şi utilităţi.

Un plan de afaceri din 2012, de 8 milioane de euro

Luca Maroni 3

Despre investiţia demarată acum prin demersurile lui Dragoş Constantinescu s-a făcut vorbire, în spaţiul public, încă din 22 noiembrie 2012. La data menţionată, un celebru jurnalist oenolog din Italia, pe numele său Luca Maroni (foto), participa la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus, de la Bucureşti, în calitate de invitat al Ambasadei Italiene şi al firmei Vinimondo, cea care organiza o degustare de vinuri pentru iubitorii de lectură. În cadrul conferinţei de presă, care a prefaţat evenimentul, Maroni a anunţat implicarea sa într-un proiect care vizează stabilirea unui record mondial în ceea ce priveşte producţia de vin prin metode biodinamice, din struguri cultivaţi, fără îngrăşăminte chimice, pe o suprafaţă de 155 de hectare… pe raza comunei Peştera din judeţul Constanţa. „Primul sortiment de vin [va fi] realizat în România pe domeniul Bogdan, în apropierea localităţii Peştera din judeţul Constanţa(…). Avem ambiţia să producem aici cel mai bun vin din lume, pentru că am găsit un teren foarte bun, mult entuziasm, dar şi parteneri interesaţi nu numai de partea financiară, care este sută la sută românească în acest proiect, ci şi de partea calitativă a lucrurilor”, declara Luca Maroni pentru Agerpress. Totodată, celebrul oenolog preciza că volumul investiţiei fusese stabilit la opt milioane de euro.

Emil Constantinescu: „Băiatul meu este directorul unei companii româneşti pentru energia solară”

Emil-Constantinescu-Ring

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, firma Domeniul Bogdan SA are un capital social vărsat de 1.440.000 de lei şi este deţinută, la vedere, de bucureşteanul Silviu-Bogdan Mihalcea-Călinescu (53,33% din acţiuni), de soţia acestuia, Amelia Cristina Mihalcea-Călinescu (45,76%), şi de braşoveanul Adrian Preda (0,9%). Administrator unic al societăţii este Dragoş Constantinescu. Tatăl administratorului unic, în speţă chiar fostul preşedinte Emil Constantinescu, declara în august 2015 pentru ziarului Ring: „Băiatul meu este directorul unei companii româneşti pentru energie solară.”. Fostul şef de stat a omis (că poate nici nu ştia) să spună că Dragoş este administrator, din 15 septembrie 2014, şi la Domeniul Bogdan SA, o afacere dezvoltată, aşa cum vom arăta mai jos, tot de „angajatorii” săi din domeniul solar, dar mai ales… eolian. Verificând afirmaţiile lui Emil Constantinescu, am constatat că numele lui Dragoş Constantinescu este menţionat pe site-ul www.rnvgroup.com aparţinând Renovatio Group, în calitate de „Project Manager at Renovatio Engineering”. De asemenea, Dragoş Constantinescu a susţinut o conferinţă de presă în această calitate, pe 11 august 2015, anunţând intenţia Renovatio Group de a construi, din fonduri proprii, în România, un număr de 1.400 de staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, ca parte dintr-o strategie integrată ce oferă, totodată, şi soluţii de leasing auto. Renovatio Solar SRL, firma care ar urma să deruleze acest proiect, deţine o fabrică de panouri fotovoltaice în Baia Mare, construită în anul 2010 în baza unei investiţii de zece milioane de euro. Însă întinderea afacerilor derulate de grupul de afaceri în care fiul fostului preşedinte joacă rolul de director este cu mult mai mare.

Parcul Eolian Peştera s-a construit tot pe moşia lui Mihalcea-Călinescu

Sotii Mihalcea Calinescu

Soţii Mihalcea-Călinescu

Pe site-ul său oficial, grupul Renovatio se laudă cu un portofoliu de patru parcuri solare operaţionale, în localităţi din judeţele Giurgiu şi Olt (inclusiv în Scorniceşti – oraşul natal al fostului preşedinte… Nicolae Ceauşescu). De asemnea, se laudă cu 7 parcuri eoliene operaţionale în Dobrogea şi Moldova: Baia I şi II de 17 MW, Peştera de 90 MW, Cernavodă I şi II de 138 MW, Sarichioi de 33 MW, Vutcani de 24 MW, Cobadin de 26 MW şi Albeşti de 28 MW. Toate parcurile, cu excepţia celui de la Baia, sunt operate în parteneriat cu unul din giganţii energiei eoliene de la nivel global, pe numele său „Energias de Portugal Renewables”. EDP-ul a cumpărat de la Renovatio Group 85% din părţile sociale ale firmelor româneşti Renovatio Power şi Cernavodă Power. În urma tranzacţiei, EDP a intrat şi în posesia proiectelor, autorizaţiilor şi contractelor de superficie sau de comodat pentru folosinţa terenurilor. În cazul parcului de la Peştera, terenurile pe care au fost montate turbinele eoliene aparţin omului de afaceri Silviu-Bogdan Mihalcea-Călinescu, cel care l-a făcut administrator pe Dragoş Constantinescu peste viitorul lanţ integrat de vie şi vinificaţie. Aşa cum reiese din Raportul la Studiul de Impact asupra Mediului pentru Parcul Eolian Peştera, întocmit în beneficiul SC Renovatio Power SRL, în anul 2008, de expertul de mediu Traian Petrescu din Constanţa, terenul afectat dezvoltării eoliene era de 1.200 de hectare. Întreaga suprafaţă îi aparţinea omului de afaceri Mihalcea-Călinescu, folosinţa ei fiind transmisă, gratuit, prin contract de comodat, firmei Renovatio Power SRL, înainte de perfectarea tranzacţiei cu EDP.

Pe Emil Constantinescu l-a învins Sistemul, dar fiul său defilează cu fiul unui fost general de Securitate

Stanga Dragos Ctinescu

Dragoş Constantinescu, în stânga fotografiei. Sursa: Facebook

Renovatio Group, în numele căruia susţine conferinţe de presă Dragoş Constantinescu, nu este doar o denumire simbolică. Sub titulatura „RG Renovatio Group Limited” funcţionează o firmă off-shore înregistrată în paradisul fiscal Cipru. Potrivit jurnaliştilor de la Jurnalul Naţional, care au investigat acest subiect în anul 2012 fără a menţiona vreo implicare a lui Dragoş Constantinescu, „RG Renovatio Group Limited” a fost înmatriculată în anul 2005, sub denumirea iniţială „Alykos Ventures Limited”. La înfiinţare, Alykos avea un capital social de 1.200 de lire cipriote, ceea ce însemna atunci aproximativ 2.000 de euro. Acţionari erau alte două off-shore-uri cipriote, respectiv „Paramac Limited”, patronată de Lucian Bădescu, şi „Plenexus Limited”, patronată de Silviu-Bogdan Mihalcea-Călinescu. În 2009, „Alykos Ventures Limited” şi-a schimbat denumirea, devenind astfel „RG Renovatio Group Limited”. Off-shore-ul ajunsese să deţină controlul în 11 firme româneşti specializate în energia eoliană, respectiv: Renovatio Trading SRL, Ice Blink Consulting SRL, Cernavoda Power SRL, Peştera Power SRL, Sibioara Wind Farm SRL, Săcele Wind Farm SRL, Veteran Power SRL, East Group SRL, Renovatio Power SRL şi Renovatio Solar SRL. În actele oficiale, aşa cum susţineau jurnaliştii în baza documentării efectuate la Registrul Comerţului din Cipru, beneficiarii întregului lanţ de afaceri erau Lucian Bădescu şi Silviu Bogdan Mihalcea-Călinescu. Pe al doilea beneficiar îl ştim: este afaceristul pe moşia căruia s-au înălţat turbinele şi a crescut via de la Peştera. Al doilea beneficiar este fiul fostului general SRI Dumitru Bădescu, care funcţionase anterior revoluţiei în sinistra Securitate. În anul 1994, fostul securist devenit sereist a fost înaintat la gradul de general, de către preşedintele de atunci al României, Ion Iliescu. Ani buni, Dumitru Bădescu a fost şeful UM 0146, structură cunoscută şi sub denumirea „Diviziunea B”, care continua munca informativă a fostei Direcţii a II-a din cadrul Departamentului Securităţii Statului de dinaninte de 1989. Atribuţiile Diviziunii B au fost descrise de autorul Cristescu Radu Constantin în cartea sa „Serviciile secrete din România şi scandalurile de corupţie”, publicată la Ploieşti în anul 2001: „Diviziunea B cuprinde în structura sa mai multe Divizii fiecare din acestea ocupându-se de un domeniu de activitate specific, din sectorul privat cât şi din sectorul de stat. Investitorii străini veniţi în România, transferurile de capital, sistemul financiar-bancar, Piaţa de Capital, reprezintă doar un segment al activităţilor Diviziunii B, dar cel mai important segment supravegheat de SRI prin Divizia B se referă la toate privatizările efectuate în perioada 1989-2001 de către statul Român.” (op.cit, pag 92).

Generalul SRI Bădescu, actor în muşamalizarea afacerii Ţigareta II, în care presa spunea că este implicat fiul lui Emil Constantinescu

tigaretassDumitru Bădescu a fost schimbat din această funcţie în aprilie 1999, dar nu pentru că nu ar fi supravegheat informativ nenorocitele de privatizări care au pus România pe butuci sub regimul lui Emil Constantinescu. Generalului i s-a imputat altceva, şi anume că ar fi încercat o intoxicare de presă în scandalul Ţigareta II, pentru a abate atenţia de la persoana lui Dragoş Constantinescu, pe atunci acuzat în presă de implicare în traficul de ţigări de pe aeroportul militar Otopeni. Ţapul ispăşitor din Afacerea Ţigareta II, căpitanul de aviaţie Valentin Vasilescu, avea să scrie, în 2012, că un subordonat al generalului Bădescu, în speţă colonelul Garagangea Ion, a întocmit un act de constatare sub numărul 00363932/28.04.1998, care a fost introdus în Dosarul penal în care se instrumenta cazul Ţigareta II, „cu scopul de a crea fictiv, un grup infracţional şi a produce arestarea unor oameni nevinovaţi. Documentul a fost dovedit de CEDO pe 22 iunie 2001, că este un fals intelectual, conform art. 291.” (Valentin Vasilescu, “Se sparge buboiul corupţiei şi minciunii în România”, Radio Vocea Rusiei, 25 noiembrie 2012.). Desigur, aşa cum intuiţi, dezvăluirile din presa anilor 1998-1999 privind implicarea lui Dragoş Constantinescu în Ţigareta II nu au fost niciodată confirmate; din punct de vedere juridic, nu există nicio legătură. Peste ani, însă, iată că Dragoş Constantinescu apare în legături, cel puţin profesionale, cu un grup de firme în spatele cărora se găseşte chiar fiul generalului destituit pentru încercarea de muşamalizare a anchetei. Celălalt sereist, Ion Garagangea, a ieşit din Sistemul care chipurile l-a învins pe Emil Constantinescu, aşa cum ne zicea fostul preşedinte în anul 2000, şi a intrat în afaceri cu petrol şi energie solară… la Giurgiu. Aşa cum afirmă tot Valentin Vasilescu, Garagangea a fost asociat în firma Power Live One SRL cu Lucian Bădescu, fiul fostului său şef de la SRI. Dar în firmă au mai evoluat, potrivit aceleiaşi surse, chiar Dragoş Constantinescu şi Marius Eduard Ciucu, cel din urmă fiind un partener de afaceri al lui Gabriel Ştefan, fiul primarului din Piatra Neamţ, cunoscutul Gheorghe Ştefan zis Pinalty. La acest moment, firma se numeşte Power L.I.V.E. One şi este deţinută de Ioana Claudia Finna şi de RG Renovatio Group Limited Cipru, off-shore-ul în numele căruia ţine conferinţe de presă chiar Dragoş Constantinescu.

Firma de eoliene de la Peştera a aparţinut la începuturi unui alt prieten al lui Dragoş Constantinescu

Cristi-Stratan-like-Dragos-

Revenind la afacerile eoliene de la Peştera, trebuie să mai spunem că istoricul firmei Renovatio Power SRL, vândută între timp către EDP, lămureşte şi mai bine raporturile de interese ale persoanelor de mai sus. Această firmă a fost înfiinţată în anul 2004, sub numele iniţial Cabo Invest SRL, de Cristian Stratan, un personaj despre care motorul Google nu ştie mai nimic. În schimb, ştie Facebook-ul, care ni-l arată prieten la cataramă cu Dragoş Constantinescu, cu fosta sa soţie Sana Constantinescu, cu sora sa Norina Constantinescu, cu soţii Mihalcea-Călinescu sau cu Răzvan Petrovici, al cărui ilustru tată a fost implicat în cea mai răsunătoare „afacere” petrecută sub regimul Constantinescu, respectiv Fondul Naţional de Investiţii. După ce Stratan a plimbat firma Cabo prin mai multe sedii din Bucureşti, în 2007 aceasta a fost preluată de Ioana Claudia Finna. Finna a schimbat numele firmei în Renovatio Power SRL, iar ulterior a vândut 85% din părţile sociale către off-shore-ul Alykos Ventures Limited din Cipru. Ulterior, aşa cum am arătat, Alykos şi-a schimbat numele în RG Renovatio Group Limited, acţionarii din umbră găsind inspirat numele inventat de Finna. Dar Dragoş Constantinescu, aşa cum spunea chiar tatăl său, este un simplu angajat. Un angajat care a făcut la Peştera, ca să vorbim doar de plaiurile noastre, un parc eolian, iar acum va face şi o linie integrată de vinificaţie care ar putea intra în cartea recordurilor, aşa cum spunea oenologul italian Luca Maroni. Încheiem cu un alt citat din interviul dat de Emil Constantinescu ziarului Ring, în august 2015: „Poporul ar trebui să accepte că poate să existe un preşedinte care să respecte legea şi să fie complet cinstit. Numai că, în România, un preşedinte care a respectat legea – este cazul meu – a fost considerat un preşedinte slab, iar unul care este cinstit şi nu adună averi pentru el, pentru familia, copiii şi pentru rudele lui, este un prost.”.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: