Connect with us

Exclusiv

HALUCINANT. Cum a câştigat Ionel Haşotti un recurs împotriva unei hotărâri irevocabile

Adrian Cârlescu

Publicat

la

După ce au obţinut, în anul 2008, o hotărâre judecătorească irevocabilă de retrocedare a carierei de la Sibioara, pe baza minciunii că la faţa locului nu se găsea nicio exploatare minieră activă, septuagenarele Elena Mitrofan şi Margareta Muscalu, clientele avocatului Ionel Haşotti, au încercat să intre în posesia suprafeţei câştigate. Până s-au urnit în acest sens, începuse, cu frig şi zăpezi, anul 2009. Pe scaunul de la Primăria Lumina nu se mai afla Ion Roman, primarul căruia o amnezie epocală îi ştersese din memorie orice amintire despre faptul că o parte din moştenirea lui Niculae Tudorancea fusese deja parţial restituită şi care omisese timp de trei ani să spună că terenul este afectat unei exploataţii miniere, exceptată prin lege de la retrocedare. Pe scaun era un nou primar, necombinat pe linie de partid cu familia Haşotti, pe numele său Dumitru Chiru. Notificat să facă punerea pensionarelor în posesie, în baza Deciziei Civile 925/2008 a Tribunalului Constanţa, noul primar a realizat pe loc grozăvia situaţiei. Căci toată suflarea din comună, inclusiv el, ştia că pe teren se află cariera activă a firmei Somaco şi groapa de gunoi comunală. Cum să pui în posesie pe cineva pe aceste amplasamente exceptate, deopotrivă, de la restituirea în natură, în toate legile din domeniul fondului funciar adoptate de-a lungul vremii în România? O asemenea nebunie nu se mai văzuse nicăieri în ţară.

Somaco începe un proces de fond funciar

Dumitru ChiruÎn acele condiţii, Dumitru Chiru (foto) a trimis firmei Somaco Construct SRL (pe care o vom numi, în cele ce urmează, Somaco, pentru a scurta prezentarea) o adresă, cerându-i să-şi exprime un punct de vedere. Aşa a aflat patronul Somaco de faptul că pensionarele lui Haşotti se judecaseră cu fostul primar ca să-i tragă terenul de sub picioare. Aşa aflase că Prefectura Constanţa, condusă la data litigiului de un onorabil subordonat politic al senatorului Puiu Haşotti, uitase şi ea să depună vreo întâmpinare, să declare vreun recurs, să participe măcar la o amărâtă de înfăţişare în faţa onoratei instanţe. Mobilizându-se, juriştii firmei Somaco au deschis un proces, în materia fondului funciar, la Judecătoria Constanţa, cerând instanţei să constate dreptul firmei de proprietate şi de folosinţă asupra unor porţiuni din amplasamentul pe care se dispusese retrocedarea. Procesul s-a judecat în contradictoriu cu septuagenarele, comisiile de fond funciar de la Lumina şi de la Prefectură şi Consiliul Local Lumina care încheiase cu firma Somaco, înainte ca aceasta să fie cumpărată de Grigore Comănescu, contractul de asociere 2422 din 2 iulie 2003. În baza acelui contract, Grigore Comănescu investise mai multe milioane de euro pentru crearea infrastructurii de exploatare, fiindu-i garantat de toţi auditorii juridici, tehnici şi contabili că investiţia e sigură!

Un expert judiciar constată grave suprapuneri de terenuri

Ca să lămurească aspectele din acest proces de fond funciar, instanţa Judecătoriei Constanţa a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, desemnând cu această sarcină pe specialistul Mihail Dănuţ Diaconescu. Acesta din urmă şi-a început misiunea cerând coordonatele cadastrale de la OCPI Constanţa. Aşa cum era firesc şi aşa ar fi trebuit să procedeze şi expertul adus de la Brăila de pensionarele lui Haşotti şi de primarul subordonat politic fratelui său, în procesul din 2006-2008 în care se dispusese, ilegal, retrocedarea. Reamintim că expertul de la Brăila, Tudorel Vizireanu, se limitase, în procesul retrocedării, să copieze o hartă din 1894, care înfăţişa un patrulater alb… şi liber de sarcini. Ce cadastru, ce planuri de situaţie, ce coordonate? Expertul brăilean ştia fără niciun reper să deseneze patrulatere pe hârtie. Dar noul expert, cerând coordonatele cadastrale, a ajuns să coloreze tot felul de „colţuri” şi „peninsule” de proprietăţi private care intrau în patrulaterul alb stabilit pentru retrocedare. Era o dovadă irefutabilă că retrocedarea dispusă pentru bătrânele reprezentate convenţional de Ionel Haşotti încălca grosolan dreptul de proprietate al unor terţi. Patrulaterul alb se suprapunea peste drumuri publice, peste o groapă de gunoi tot publică şi peste mai multe proprietăţi private. În cazul particular al firmei Somaco, expertul constatase că acesteia i se încălca dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 5.518 mp (drept derivat din contractul de vânzare-cumpărare nr. 1021/29.05.2003). De asemenea, i se încălca dreptul legal de folosinţă asupra unei suprafeţe de 36.325 mp (drept derivat din Contractul de asociere în participaţiune încheiat cu Primăria Lumina sub nr. 2422/02.07.2003).

Haşotti s-a folosit de proces, ca să ceară daune de 5.000 de lei pe zi

Haşotti a depus la dosar, în numele clientelor sale, o plângere reconvenţională, solicitând să se constate caducitatea contractului de asociere în participaţiune încheiat în 2003 de Comuna Lumina cu firma Somaco. Asta, ca să nu se mai reţină ce avea să demonstreze expertul, anume că se încalcă un drept de folosinţă al firmei Somaco. Apoi a mai pretins şi daune cominatorii de 5.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere în ceea ce priveşte eliberarea terenului de clădiri, facilităţi de producţie şi utilaje, de către Somaco. Dar chiar în cuprinsul acestei cereri subzista dovada că terenul nu putea fi restituit în natură, nefiind liber de sarcini. Căci, pensionarele lui Haşotti câştigaseră procesul din 2006-2008 minţind că pe teren nu se află nicio exploatare minieră, iar acum, în procesul din 2009, recunoşteau că se află, de fapt, utilaje, clădiri, depozite şi drumuri, cerând daune substanţiale pentru neeliberarea terenului. Dar nici nu făceau vreo dovadă că terenul fusese ocupat cu utilaje şi clădiri după pronunţarea Deciziei Civile 925/2008, cea care constatase că în patrulaterul desenat după ureche de expertul de la Brăila se aflau doar suprafeţe libere.

Cum a câştigat Somaco o hotărâre irevocabilă

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/12/Hotararea-irevocabila-Cosac-Carbune.pdf”]

Analizând toate probele din dosarul de fond funciar, Judecătoria Constanţa a admis în totalitate acţiunea iniţiată de Somaco Construct SRL, prin Sentinţa 16835/25.06.2010. Comisia Judeţeană, care fusese una dintre pârâte, a declarat recurs, pe motivul că nu ar fi avut calitate procesuală pasivă. Totodată, Ionel Haşotti a declarat, în numele clientelor sale, apel. Dar căile de atac erau diferite. Din acest motiv, Tribunalul Constanţa s-a pronunţat pe 17 iunie 2011, prin Încheiere de şedinţă, calificând calea de atac drept recurs. La capătul litigiului, instanţa a pronunţat o hotărâre judecătorească IREVOCABILĂ, pe 30 septembrie 2011. Prin aceasta, a admis recursul Comisiei Judeţene, constatând că aceasta nu are calitate procesuală pasivă. Totodată, a respins recursul Elenei Mitrofan şi al Margaretei Muscalu, clientele lui Haşotti. Repetăm, era o hotărâre IREVOCABILĂ, care confirma dreptul de proprietate şi dreptul de folosinţă al firmei Somaco asupra carierei de la Sibioara.

Cum a fost revocată hotărârea irevocabilă

Cu toate acestea, Ionel Haşotti a atacat hotărârea irevocabilă cu recurs, la Curtea de Apel Constanţa. Între timp, mai exact pe 8 noiembrie 2011, Margareta Muscalu trecuse în lumea celor drepţi, părăsind această lume strâmbă în care obţinuse hotărâri judecătoreşti cu încălcarea legii. În locul defunctei, drepturile litigioase fuseseră preluate de copii ei, Constantin şi Valeriu.

Recurs la hotararea irevocabila

A fost un proces cu scântei, ca să ne exprimăm plastic, sau cu incidente procedurale, ca să folosim şi echivalentul academic. S-au formulat cereri de recuzare, o judecătoare (Daniela Petrovici) a făcut cerere de abţinere, în cauză s-au perindat două complete diferite şi au fost stabilite două taxe de timbru cu valori diferite, pentru aceiaşi recurenţi. Pe portal apare şi acum evidenţa că hotărârea faţă de care se declarase recurs era irevocabilă. Dar acest aspect nu i-a împiedicat pe judecători să revoce hotărârea irevocabilă, pe calea ordinară a recursului. A fost o premieră judiciară naţională, căci aşa ceva nu s-a mai văzut nicăieri. Au mai fost casate hotătâri irevocabile, pe calea extraordinară a contestaţiei în anulare, dar niciodată pe calea ordinară străbătută de Ionel Haşotti. Dacă până în acest moment amnezia epocală făcuse regula, dintr-o dată în scenă intrase miopia. O miopie cruntă, care i-a împiedicat pe judecători să vadă că pe hotărârea atacată în recurs scria „irevocabilă”. Judecători au fost Vangheliţa Tase, Gabriel Lefter (initmidat prin cerere de recuzare) şi Mihaela Ganea. În locul preşedintei de complet, Vangheliţa Tase, care-şi luase concediul de odihnă, hotărârea prin care s-a admis recursul împotriva mai vechii hotărâri irevocabile a fost semnată chiar de preşedintele Curţii de Apel Constanţa, Nicolae Stanciu.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/12/Curtea-admite-recursul-la-recurs-maxima-lui-Hasotti.pdf”]

 

Contractul Somaco nu este opozabil, pentru că Primăria Lumina n-a vorbit de el

După admiterea recursului faţă de hotărârea irevocabilă, s-a început un nou ciclu procesual la Tribunalul Constanţa, cu un obiect diferit: „constatare nulitate act juridic”. Dar reclamanta Somaco Construct SRL nu ceruse aşa ceva. În schimb, ceruse Ionel Haşotti pentru clientele sale, în plângerea reconvenţională, cu privire la contractul de asociere în participaţiune din 2003, acela din care se născuse dreptul de folosinţă legală al companiei Somaco asupra unei suprafeţe din patrulaterul stabilit pentru retrocedare în anul 2008. „Acest contract nu le este opozabil [clienţilor lui Ionel Haşotti] întrucât la momentul consfinţirii dreptului lor de proprietate prin decizia civilă nr. 925 din 2 octombrie 2008 nu era intabulat şi nici nu a fost adus la cunoştinţa acelei instanţe de Comisia locală de fond funciar Lumina jud. Constanţa.” – aprecia noul complet de la Tribunalul Constanţa (format din judecătoarele Chirăţica Enache şi Cristina Ghernaja), în sentinţa prin care a respins acţiunea Somaco şi a admis în parte plângerea reconvenţională formulată de Haşotti. Cine n-a intabulat şi cine n-a adus la cunoştinţa instanţei? Desigur: Primăria Lumina. Aşadar, această culpă a Primăriei Lumina devenea motiv pentru respingerea acţiunii Somaco. Dar de ce să răspundă Somaco pentru că fostul primar din Lumina uitase să intabuleze şi uitase să spună instanţei de existenţa contractului? De ce să răspundă Somaco pentru că fostul primar se înţelesese cu moştenitoarele lui Haşotti să aducă un expert de la Brăila, care a întors-o exact ca la Brăila? Instanţa n-a dat niciun răspuns, pentru că nici nu şi-a pus întrebările astea de bun simţ. O.K., s-a stabilit că acel contract de asociere nu este opozabil moştenitoarelor, dar cum rămânea cu celelalte suprapuneri, haşurate de expertul Diaconescu în planul de situaţie al expertizei, în baza coordonatelor cadastrale de la OCPI? Ei bine, a rămas ca-n gară! Chirăţica şi Ghernaja n-au mai văzut şi celalte suprapuneri. Căci, aşa cum spuneam, dacă în procesul din 2006-2008 cheia a fost AMNEZIA, în acest proces început în 2009, cheia a fost MIOPIA. Ce dacă Somaco pierdea astfel şi cei 5.518 mp pe care-i avea în proprietate, cu contract de vânzare-cumpărare! Ce dacă şi alţi proprietari privaţi îşi pierdeau terenurile? La urmă, Tribunalul Constanţa a dispus ca firma Somaco să-şi dezafecteze clădirile, să-şi ridice agregatele şi echipamentele industiale şi să sisteze operaţiunile de exploatare sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 50 de lei pe zi de întârziere. Dar ce exploatare, ce construcţii şi ce echipamente industriale puteau fi pe un teren retrocedat ca liber de sarcini? Liber, adică fără construcţii, fără echipamente industriale, fără exploatare minieră autorizată de, onor, statul român! Păi, ori suntem golani, ori nu mai suntem?

Instanţa de la Galaţi nu auzea bine

Scandalizată de întorsătură, Somaco a făcut recurs. Şi dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanţa, la completul care admisese recursul împotriva hotărârii irevocabile. În acele condiţii, compania minieră a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să strămute dosarul. Şi aşa, actul final al procesului început în 2009 a fost dat în compentenţa Curţii de Apel Galaţi. Aşa s-a întâmplat ca, în aceeaşi zi de 11 septembrie 2013, Ionel Haşotti să pledeze în două procese diferite, în faţa aceluiaşi complet de judecată. Căci se judeca şi pentru moştenitorii de la Sibioara, dar şi pentru compania italiană Fincogero, cea care a obţinut, în alte dosare, o executare silită, eşalonată, de aproximativ 15 milioane de euro împotriva Primăriei Constanţa. La Galaţi, n-au mai fost motive de amnezie sau de miopie, ci de auz. Instanţa nu prea auzea ce spuneau avocaţii companiei Somaco. Iată, ca dovadă, câteva bucăţi relevante din stenograma şedinţei:

Preşedinte – da, mai aveţi alte cereri?

Av. Zeleş A. – doamna preşedintă, dacă îmi permiteţi doresc să depun un document…

Preşedinte – spuneţi despre ce este vorba…

Av. Zeleş A. – … (neinteligibil)

Preşedinte – depuneţi-l, vedem noi dacă este relevant sau nu.

Av. Zeleş A. – … neinteligibil.”

Haşotti minte cu neruşinare că Somaco ar exporta capital off-shore

În schimb, ce a spus Ionel Haşotti s-a auzit cu prisosinţă: „1440 de lei pe lună pentru exploatarea a 5 hectare, atâta exploatează dumnealor din terenul nostru, din cariera de piatră (ptiu, drace, deci pe teren se găsea o carieră!!! – n.r.). Nu sunt daune punitive, că nu suntem în sistemul de drept american, sunt daune, au valoare de înlocuire dar în raport de circumstanţele cauzei, eu cred că suma pe care am cerut-o noi era extrem de rezonabilă (5.000 de lei/zi – n.r.). E o carieră de piatră semnificativă, Somaco este o societate comercială care funcţionează pe bază de profit substanţial, este al treilea mare exportator de capital Off Shore din România în Cipru, puteţi verifica pe site-urile de specialitate, şi exploatarea timp de cinci ani de zile fără nici un fel de reţinere aş spune prădalnic pentru că aşa rezultă din dosarul cauzei, ne îndreptăţesc la aceste daune.”. Am verificat şi noi susţinerea avocatului Haşotti. Pe site-urile de specialitate se găseşte numele unui domn Gabriel Comănescu, dar nu Grigore Comănescu, patronul Somaco Construct SRL. La mijloc este doar o coincidenţă privind numele comun de familie, fără să fie nici măcar o legătură de rudenie. În niciuna din firmele lui Grigore Comănescu nu se găseşte vreun off-shore, din Cipru sau dintr-ul alt paradis fiscal. Instanţa a auzit această minciună descalificantă şi probabil că l-a crezut pe Haşotti fără să mai verifice pe site-urile de specialitate.

Demolaţi clădirile de pe terenul retrocedat ca liber de sarcini!

Mostenitorii-2

După alte aprecieri despre cariera aflată pe terenul pe care-l câştigase în 2008 spunând cu guriţa lui, la termenul de judecată din 25 septembrie 2008, că „Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” (dovezi erau gârlă, dar nu şi în dosar, unde se îngrijise fostul primar Roman să nu fie), Haşotti şi-a încheiat apoteotic pledoaria: „Ce să facă petenţii? Două pensionare împotriva a şase prefecţi care s-au succedat din 2009 şi care probabil că vor trebui să răspundă şi penal până la urmă. A nu ştiu câţi subprefecţi cu atribuţii pe linie de fond funciar, primarilor respectivi şi a unui număr de 30 de membri ai comisiilor locale şi judeţene. Aveţi corespondenţa la dosarul cauzei, o să observaţi, şi închei, din corespondenţă cum suntem îndrumaţi încet, încet ca să acceptăm o altă soluţie, nu acceptăm o altă soluţie pentru că ar însemna să nesocotim hotărârea judecătorească irevocabilă, şi am precizat foarte clar că în final solicităm să ni se recunoască toate drepturile izvorâte din hotărârea judecătorească irevocabilă. Cheltuielile le-am depus, vă mulţumesc.”. Prin Decizia Civilă 459/R/23 septembrie 2013, Curtea de Apel Galaţi a respins recursul companiei Somaco şi a majorat daunele cominatorii cerute de clienţii avocatului Haşotti la 500 de lei pe zi de întârziere, în privinţa demolării clădirilor şi mutării echipamentelor industriale de pe terenul retrocedat. Teren retrocedat pe motiv că ar fi fost liber şi de clădiri, şi de echipamente industriale, şi de vreo exploatare minieră. Compania Somaco a desfiinţat această hotărâre pe calea unei contestaţii în anulare, însă un alt complet al Curţii de Apel Galaţi avea să-i dea dreptate lui Haşotii, pentru totdeauna.

La final trebuie să subliniem calităţile de excepţie ale marelui Haşotti. Căci cine, în ţara asta, a mai reuşit să-i fie admis un recurs împotriva unei hotărâri irevocabile? Ia încercaţi, stimaţi justiţiabili, să declaraţi recurs la o hotărâre pe care scrie „IREVOCABILĂ”. Ştiţi ce vi se va spune: e o hotărâre intrată în puterea autorităţii de lucru judecat, recursul este inadmisibil. Mai uşor întorci mortul de la groapă, decât să obţii o asemenea minune dumnezeiască de a casa, în recurs, o hotărâre irevocabilă.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: