Connect with us

Actual

10.000 de spectatori la SEAS. Cum s-a născut festivalul care răstoarnă preconcepția că cei de la malul mării nu au pasiune pentru cultură

Published

on

Directorul Teatrului de Stat Constanța (TSC), Erwin Șimșensohn, a susținut astăzi o conferință de presă în scopul prezentării unui bilanț al evenimentului de mare anvergură, care tocmai s-a încheiat, Sesiunea Estivală a Artelor Spectacolului – SEAS 2022. Darea sa de seamă este și un exercițiu de transparență, cu privire la cheltuieli.

Înainte de a discuta de bani, trebuie să spunem că SEAS s-a născut dintr-o serie de împrejurări care merită consemnate.

Potrivit relatării sale, Erwin Șimșensohn a preluat conducerea Teatrului de Stat Constanța, în anul 2019 (și aici completăm noi: după o experință vastă de regizor, dar și una administrativă în care a ajuns până la postura de secretar de stat în Ministerul Culturii). La acel moment, teatrul constănțean derula un festival micuț, dar de bună calitate, sub denumirea ”Miturile Cetății”, inițiat de fosta directoare Dana Dumitrescu. În 2020, din cauza pandemiei, acest eveniment nu a mai putut continua în coordonatele sale inițiale. Singura ieșire din situația neplăcută în care se afla TSC deopotrivă cu toate teatrele din România a fost aceea a organizării de spectacole în aer liber. Și așa s-a născut o primă versiune a stagiunii estivale actuale, sub acronimul BeSafe (Best Summer Art Fest), care împăca artele spectacolului cu restricțiile impuse de autorități.

Teatrul de Vară Soveja a slujit ca scenă principală, după ce angajații TSC l-au igienizat, l-au zugrăvit și l-au readus în funcțiune după ani de nefolosire în care crescuseră copaci printre banchete. La urmă au curs aplauze.

În 2021, s-au dus restricțiile dure de pandemie. Însă s-a dus și teatrul de vară Soveja… din administrarea TSC. Practic, instituției de cultură i-a fost retras dreptul de a mai utiliza acest imobil. Iar din acest principal motiv, BeSafe nu a mai putut continua. Colac peste pupăză, în perioada următoare Teatrul de Stat avea să rămână, temporar, și fără scena sa principală, de la fostul Teatru Fantasio din inima Constanței. Acest imobil a intrat în renovare cu fonduri europene. Lucru bun, dar actorii constănțeni nu au mai avut unde să joace! Erwin Șimșensohn spune că a încercat să găsească găzduire la Teatrul de Stat Oleg Danowsky (sala din parc, de lângă Colegiul Mircea cel Bătrân), însă a fost refuzat în mod necolegial. Share-uirea spațiilor culturale în astfel de momente nefavorabile, dar trecătoare, se practică în alte locuri din țară. Însă la noi nu s-a vrut.

Această situație neplăcută a concurat însă la apariția noului festival de teatru de importanță națională. Între timp, sala Soveja a reintrat în administrarea TSC. Iar autoritatea județeană a alocat un buget corespunzător.

Potrivit lui Erwin Șimșensohn, SEAS a însemnat două luni de spectacole. Și nu doar de teatru, căci au mai fost și spectacole de jazz, de folclor, de statui vivante, de pantomimă, de improshow. Însă teatrul a fost, desigur, pe primul loc. Iar trupele care au jucat pe scenele în aer liber de la Soveja și Parcul Arheologic au venit de la București, Timișoara, Cluj, Craiova, Oradea, Arad, Sibiu, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Ploiești, Botoșani, Piatra Neamț, Brăila, Galați, Iași sau Chișinău.  Desigur, și actorii TSC au evoluat la festivalul SEAS, cu mai multe spectacole, aflate în topul popularității.

Potrivit reprezentantului TSC, festivalul a costat 1.190.000 de lei. Onorariile celor peste 600 de invitați (artiști și tehnicieni ai unor teatre importante din toată țara) s-au ridicat la 600.000 de lei, în vreme ce cheltuielile pentru cazarea acestora s-au ridicat la 300.000 de lei. Închirierea echipamentelor necesare desfășurării spectacolelor a costat 90.000 de lei. Pe lângă aceste costuri de bază, s-au mai cheltuit 60.000 de lei cu colaboratorii, 60.000 de lei cu promovarea, 55.000 de lei pentru servicii de pază, 50.000 de lei pentru tipărituri și 20.000 de lei pentru taxe cuvenite UCMR în contul drepturilor de autor.

Doar câteva spectacole au fost organizate cu intrare liberă, pentru că cele mai multe au fost contracost, cu bilet de intrare. Mai exact, 8.000 de spectatori au plătit ca să vadă teatru de calitate, la Constanța. Iar banii strânși au fost 280.000 de lei, ceea ce însemnă peste 57.000 de euro. Și mai înseamnă aproximativ 20% din bugetul alocat evenimentului.

În total, incluzând și spectacolele cu intrare liberă, festivalul a strâns 10.000 de spectatori. Foarte interesant este faptul că cei mai mulți dintre spectatori, în jur de 90% după aproximarea directorului TSC, au fost constănțeni ”avizi de cultură” – ceea ce, trebuie să recunoaștem, ne cam răstoarnă preconcepțiile despre apetența scăzută pentru cultură a celor de la malul mării.

”Ne-a iubit Dumnezeu” – a mai spus directorul TSC, explicând că, în ciuda prognozelor meteo și a vremii ploioase, pe timpul spectacolelor în aer liber a fost cer senin. Un singur spectacol a fost reprogramat din cauza condițiilor meteo. Iar până și în acest incident a fost ceva noroc, deoarece era vorba de un spectacol cu actori veniți de la București… nu de la Timișoara sau Oradea. Și reprogramarea a fost mult mai facilă.

Câte ceva din spiritul SEAS puteți vedea și în clipul de mai jos, realizat de Ordinea.Ro:

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.