Connect with us

Societate

122 de ani de învăţământ profesional de marină, sărbătoriți la Mangalia

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Școala de Aplicație a Forțelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu” a marcat joi, 1 noiembrie, împlinirea a 122 de ani de la înființare printr-un simpozion aniversar, care a avut loc la sediul instituției din Mangalia.

Instituția a început să funcționeze la data de 1 noiembrie 1896 la Galaţi, sub conducerea maiorului Constantin Bălescu, un ofiţer apreciat de şefii săi ca fiind ”capabil, instruit, inteligent şi studios”. Înfiinţarea acestei şcoli a fost necesară pentru dezvoltarea cunoştinţelor sublocotenenţilor proveniţi din Şcoala de Ofiţeri de Artilerie şi Geniu. Prima serie de ofiţeri-elevi a început cursurile în toamna anului 1896.

Până în anul 1900, Şcoala de Aplicaţiune a Sublocotenenţilor de Marină a funcţionat la Galaţi, iar ofiţerii de marină, specializaţi în flotele străine, au fost primii profesori ai acestei şcoli. Anul şcolar începea la data de 1 noiembrie, durata cursurilor era de doi ani, iar materiile predate erau Manevre, Navigaţie şi hidrografie, Artilerie, Torpile şi electricitate, Construcţiuni navale şi Maşini marine.

După numeroase reorganizări și resubordonări, Școala de Aplicație a Forțelor Navale s-a mutat la Mangalia și are următoarele misiuni principale: pregătirea absolvenţilor Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” pentru încadrarea primei funcţii; perfecţionarea pregătirii profesionale a ofiţerilor şi a maiştrilor militari din Forţele Navale; formarea şi dezvoltarea profesională a soldaților profesioniști pentru Forțele Navale.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Societate

Guvernul Dăncilă scoate de la naftalină un proiect semnat de… Ceaușescu: croaziere de la Bucureşti până la Viena sau Delta Dunării

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat studiul de fundamentare pentru realizarea în Parteneriat Public Privat a mega – proiectului început de Nicolae Ceauşescu, prin care Bucureştiul urma să fie legat de Dunăre printr-o magistrală fluvială, scriu jurnaliștii de la economica.net. Canalul va fi proiectat şi construit în cinci ani şi va costa în total 6,71 miliarde de lei (1,44 miliarde de euro), fără TVA, conform documentului oficial. Când va fi finalizat, bucureştenii vor putea merge în croaziere până în Delta Dunării sau chiar până la Viena.

Proiectul Canalului Dunăre – Bucureşti, cunoscut ca “Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie”, face parte din lista proiectelor prin PPP promovate de către Guvernul Viorica Dăncilă.

Contractul va fi încheiat pe 25 de ani, din care primii 5 ani sunt destinați fazei de proiectare și execuție, iar următorii 20 de ani sunt pentru operare.

Valoarea totală a investiţiei este estimată la 1,44 miliarde de euro, din care 1,04 miliarde de euro pentru construcţia efectivă, se arată în studiul de fundamentare al proiectului.

Croaziere de la Bucureşti până la Viena sau Delta Dunării

Realizatorii studiului detaliază în cazul potenţialului turistic al Canalului Dunăre – Bucureşti că pot fi organizate croaziere din Capitală până în Delta Dunării sau chiar până la Viena.

Prin companii specializate și nave de pasageri de croazieră, următoarele activități pot fi organizate în sistem de linie sau ocazional, din primăvară până la sfârșitul toamnei:
– croaziere scurte pe râul Argeș, cu durata de câteva ore cu/fără ecluzare în program și acțiuni recreative,
– croaziere de o zi pe Argeș până la Dunăre, cu acces în Delta Neajlovului și vizitarea Parcului natural Comana,
– croaziere de 3-5 zile pe Dunăre și în Rezervația Biosferei Delta Dunării (Bucureşti – Oltenița/Tutrakan –
Călărași/Silistra – Cernavodă – Brăila – Galați – Tulcea – Rezervația Biosferei Delta Dunării),
– croaziere pe Argeș si Dunăre în amonte pe sectorul românesc cu durata de 3,5,7 zile până la Cazane,
– croaziere pe Dunăre până la Belgrad/ Budapesta/ Viena/Regensburg, cu durata de 7-14 -21 zile, cu programe specifice şi opriri.

Lucrările pentru amenajarea râului Argeş au fost începute în septembrie 1986, iar cele de pe Dâmboviţa în ianuarie 1988. Din cauza opririi finanţării, lucrările la obiectivul „Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie, irigaţii şi alte folosinţe” au fost sistate şi părăsite în luna ianuarie 1990.

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

Strada Cumpenei din municipiul Constanța intră în proces de reabilitare

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Primăria Municipiului Constanța, prin S.C. Confort Urban, lucrează, în aceste zile, la demontarea bordurilor vechi care vor fi înlocuite cu unele noi, pe strada Cumpenei, în zona intersecției dintre șoseaua Industrială cu bulevardul Aurel Vlaicu. De asemenea, trotuarele vor fi decopertate pentru a se turna covor asfaltic.

Pentru ca reabilitarea tramei stradale să se desfășoare în condiții optime, recomandăm locuitorilor orașului să nu își parcheze autoturismele în perimetrul în care se efectuează lucrări și să respecte semnificația indicatoarelor rutiere.

Comments

comments

Continuă să citești

Societate

SNMF: În 2019, vom fi martorii migraţiei crescute a medicilor de familie

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Bilanţul anului 2018 este, pentru medicii de familie, unul care dă cu minus. Medicii de familie care asigură interfaţa dintre pacienţi şi sistemul naţional de sănătate pot spune că au supravieţuit unui an în care asistenţa medicală primară pe care o reprezintă a fost neglijată, marginalizată şi subfinanţată.

Medicii de familie aşteaptă ca alocarea financiară în 2019 pentru segmentul de asistenţă medicală pe care îl acoperă să asigure deopotrivă sumele necesare pentru creşterile salariale impuse prin lege, posibilitatea investiţiilor în echipamente şi personal precum şi creşterea cheltuielilor ca urmare a inflaţiei. De asemenea, ei aşteaptă şi o reparaţie, cel puţin parţială, a inechităţii faţă de colegii lor din alte segmente ale sistemului naţional de sănătate.

Medicii de familie din România au funcţionat în 2018 cu un buget cu doar 17% mai mare decât în 2017, în condiţiile în care colegii din unităţile sanitare de stat (medicina şcolară, ambulatoriu integrat, spitale) au beneficiat de finanţări (salarii şi bugete) mărite cu până la 100%. Cu toate acestea, startul discuţiilor pentru bugetul alocat medicinei de familie pentru 2019 este unul pe care SNMF îl consideră eşuat. În previziunile bugetare actuale, bugetul alocat medicinei de familie vizează o creştere de sub 5 procente faţă de anul trecut.

În aceste condiţii şi coroborat cu celelalte solicitări nerezolvate de guvernanţi (debirocratizarea, protocoalele de prescriere etc), SNMF apreciază că se va înregistra un nou val de nemulţumire din partea profesioniştilor din segmentul de asistenţă medicală primară. Îngrijorător este, în acest context, faptul că agenţiile de recrutare a forţei de muncă din domeniul medical anticipează că în anul 2019 vom fi martorii unei migraţii crescute a medicilor de familie.

SNMF îşi exprimă public dorinţa de a asigura o stabilitate pentru medicii de familie, temelia fiecărui sistem public de sănătate, şi implicit un echilibru în asistenţa medicală primară.

”Pentru ca aşa ceva să poată fi pus în practică, medicii de familie au nevoie de recunoaşterea importanţei şi eficienţei muncii lor, de susţinerea beneficiarilor direcţi – pacienţii – şi de sprijinul decidenţilor – administratori ai sistemului medical şi decidenţi politici.”, a precizat Dina Mergeani, președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: