Connect with us

Politica

450.000 de români au semnat pentru campania “Fără penali” inițiată de USR

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Campania USR “Fără penali în funcţii publice” a adunat până în prezent 450.000 de semnături, din totalul de 500.000 necesare pentru revizuirea Constituţiei în acest sens, a anunţat preşedintele Uniunii, Dan Barna. Acesta a spus că, în următoarele două săptămâni, o caravană formată din parlamentari USR va pleca prin ţară pentru a aduna semnături din judeţele unde nu s-a atins pragul minim de 20.000 de semnături.

“În momentul de faţă suntem la 450.000 de semnături, ceea ce este un lucru extraordinar, şi spun asta pentru că “fără penali” a devenit un adevărat fenomen social. Este proiecat în concerte, este strigat în concerte, este strigat pe stadioane, este strigat la Turul Franţei. Practic, întreaga societate românească a preluat acest mesaj şi acest mesaj este mai mult decât cele două cuvinte “fără penali”, este un mesaj pe care România decentă îl transmite clasei politice”, a declarat Dan Barna, la sediul central al USR citat news.ro.

El a anunţat că pragul minim de semnături a fost aproape atins în unele judeţe şi depăşit în altele, urmând că în alte 12 judeţe să ajungă în următoarele două săptămâni.

“În acest moment suntem în nouă judeţe aproape de prag sau l-am depăşit. Pragul în Bucureşti, Constanţa, Sibiu, Braşov, Cluj şi în Timiş. Celelalte judeţe care sunt foarte aproape sunt Arad, Bihor şi Iasi. Mai sunt 12 judeţe unde în această ultimă lună de campanie trebuie să ajungem la pragul de 20.000 de semnături. Aceste 12 judeţe care sunt ţinta caravanei sunt următoarele: Tulcea, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vaslui, Prahova, Argeş, Dolj, Hunedoara, Alba şi Mureş”, a mai anunţat acesta potrivit aceleiași surse.

Potrivit lui Barna, caravana va fi formată din două echipe – una se va deplasa pe traseul Tulcea, Galaţi, Bacău, Vaslui, Neamţ, iar cealaltă pe traseul Ploieşti, Piteşti, Craiova, Hundoara, Alba, Mureş şi oraşele de pe Valea Prahovei. Parlamentarii vor sta câte trei zile în fiecare dintre cele 12 judeţe şi vor aduna semnături alături de voluntari.

Obiectivul USR este ca până la finalul anului 2018 să înainteze Parlamentului un proiect de revizuire a Constituţiei prin care să se interzică persoanelor condamnate penal la pedeapsa închisorii să candideze la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, dacă au săvârşit infracţiuni în mod intenţionat.

Pentru ca proiectul de lege să ajungă în Parlament sunt necesare cel puţin 500.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot din cel puţin jumătate din judeţele tării, iar USR s-a angajat să sprijine acest demers prin intermediul filialelor sale teritoriale.

Duminică, liderul USR, Dan Barna, declara că până în prezent au fost strânse aproximativ 340.000 de semnături din cele 500.000 necesare.

Au dat scena pe piața publică. Mai mulți actori se implică în campania “Fără penali” a USR

Comments

comments

Politica

Constănţeanca Sevil Shhaideh a fost eliberată din funcţia de consilier de stat

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul zilei de ieri, premierul Ludovic Orban a schimbat-o pe Sevil Shhaideh din funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial.

Sevil Shhaideh a fost prima propunere de premier pe care Liviu Dragnea a făcut-o în 2016, imediat după câștigarea alegerilor parlamentare.

Shhaideh a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis, iar Liviu Dragnea a înaintat propunerea lui Sorin Grindeanu, cel care a condus primul guvern PSD din șirul celor trei.

Shhaideh a condus Ministerul Dezvoltării, în Cabinetul Grindeanu, pe care l-a părăsit după apariția dosarului ”Belina” în care a fost cercetată și trimisă în judecată de procurorii DNA. Shhaideh a fost recuperată ulterior de premierul Mihai Tudose, cel care i-a urmat lui Sorin Grindeanu după moțiunea de cenzură depusă și votată în unanimitate chiar de PSD.

Sevil Shhaideh fusese numită în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului ministru în luna octombrie a anului trecut.

Este de precizat că ea a fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în perioada mai – iunie 2015, anterior deţinând funcţia de secretar de stat la aceeaşi instituţie.

În Capitală a plecat din Consiliul Judeţean Constanţa, unde ocupa funcţia de director al Direcţiei Generale de Proiecte.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Ședință de Guvern. DEMITERI de PREFECȚI, pe ordinea de zi!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Guvernul Orban se reuneşte, vineri, în şedinţă, având mai multe proiecte pe ordinea de zi. Printre acestea se numără un Memorandum privind Secţia specială de investigare a infracţiunilor din Justiţie şi decizia de asumare a răspunderii pentru abrogarea OUG 51/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane, prin care transportului rutier de persoane interjudeţean este eliminat din sfera serviciilor publice. De asemenea, se discută un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, dar şi eliberarea din funcţie a unor prefecţi.

Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de vineri, care va începe la ora 17.00, un proiect de lege privind abilitarea Executivului de a emite ordonanțe. Cabinetul Orban și-ar putea asuma răspunderea pe abrogarea OUG care bloca transportul județean gratuit pentru elevi, a anunțat Raluca Turcan, conform Mediafax.

Executivul va decide, la ședința de vineri, asupra asumării răspunderii pentru abrogarea ordonanței de urgență 51/2019 emisă de PSD care scoate transportul public județean din sfera serviciilor publice, a anunțat vicepremierul Raluca Turcan.

„Elevii care fac naveta la școală trebuie să aibă la dispoziție transport public, ca să circule în siguranță, nu să-și riște viața făcând autostopul. Nu putem să cerem performanță copiilor, dacă nu le oferim siguranță și condiții decente în care să învețe”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

De asemenea, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul va adopta vineri un proiect pentru a intra în calendarul de angajare a răspunderii privind modificarea Legilor Justiției și a OUG 114.

Șeful Executivului a precizat că OUG 114 este în curs de elaborare. Chestionat dacă săptămâna viitoare va exista o asumare a răspunderii, pe Justiție, premierul a răspuns că „cel puțin pe Justiție”.

Pe ordinea de zi a ședinței de vineri este înscris un memorandum cu tema „Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ – n.r.) şi propuneri”, realizat de ministrul Justiției Cătălin Predoiu.

Guvernul Orban și-ar putea asuma, la începutul anului viitor, răspunderea pentru desființarea SIIJ, au spus surse politice, pentru MEDIAFAX. Executivul așteaptă finalizarea alegerile în cadrul CSM și va lua o decizie după 10 decembrie în legătură cu Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție, au explicat sursele menționate.

În ce domenii va fi abilitat Executivul să emită ordonanțe

Potrivit unui comunicat de presă al Exectivului, proiectul de lege abilitează Guvernul ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2019, şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2020, să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, după cum urmează:

Astfel, în domeniul finanțelor publice Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea regimului insolvenței pentru instituțiile de credit și firmele de investiții;

2. reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România;

3. modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare; 4. modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare;

6. modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

7. abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 275/2017;

8. reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

9. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, precum și aprobarea aderării şi plăţii unor cotizații la organisme internaţionale;

10.modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare;

11.modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, republicată”, potrivit proiectului de act normativ afișat pe site-ul Guvernului.

În domeniul economiei, energiei și mediului de afaceri Executivul poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2003 privind promovarea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2. reglementări privind conversia în acţiuni a obligaţiilor fiscale ale unor operatori economici din industria de apărare care funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;

3. măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare;

4. modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

6. consolidarea poziției de acționar a statului și modificarea unor acte normative;

7. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

8. modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

9. modificarea și completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare” conform sursei citate.

În zona lucrărilor publice, dezvoltare și administrație Cabinetul Orban poate emite ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul “Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2016, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, aprobată prin Legea nr. 163/2012, cu modificările și completările ulterioare;

4. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările și completările ulterioare;

5. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare;

6. organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021;

7. efectuarea recensământului general agricol din România runda 2020;

8. modificarea și completarea Legii nr. 351/2018 privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate”.

La capitolul afaceri interne pot fi emise ordonanțe pentru:

„1. modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetăţenilor români;

2. modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Privitor la transporturi, infrastructură și comunicații vor putea fi adoptate ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea Anexelor nr. 1 și 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare;

2. modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

3. modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului naval”, arată sursa menționată.

În domeniu culturii Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe pentru:

„1. modificarea și completarea unor acte normative în vederea protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural mobil, arheologic și a monumentelor istorice;

2. modificarea unor acte normative în scopul asigurării bunei funcționări a instituțiilor publice de cultură”.

La capitolul fonduri europene Executivul va putea emite ordonanțe pentru „instituirea unor măsuri în domeniul fondurilor europene şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.

Nu în ultimul rând, Executivul e abilitate să adopte ordonanțe pentru „prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege”, potrivit proiectului de lege.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Făgădău pierde votul de aur din Consiliul Local. Al treilea om al lui Chițac, out din CLM

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Liberalii constănțeni au depus la Instituția Prefectului Județului Constanța documentația completă pentru emiterea ordinului de încetare a mandatului de consilier local al lui Victor Constantin, după ce contestația acestuia împotriva deciziei de excludere din partid a fost respinsă definitiv de Comisia de Onoare și Arbitraj a PNL – structura națională. Potrivit unor surse din PNL Constanța, în momentul de față sunt întrunite toate condițiile tehnice pentru emiterea ordinului de prefect. Locul lui Constantin în Consiliul Local ar urma să fie luat de avocatul Bogdan Barață.

Victor Constantin a fost ales consilier local municipal în anul 2016. El a fost promovat de fostul președinte al organizației municipale PNL Constanța, Vergil Chițac, fiind, potrivit unor surse, prieten intim cu fiul acestuia. Victor Constantin este fiul cunoscutei lichidatoare judiciare Fănica Constantin, care deține firma Fair&Full Insolvency Consulting SRL.

După îndepărtarea lui Chițac de la conducerea organizației municipale PNL, în organizație s-a creat o falie între ”oamenii partidului” și ”oamenii lui Chițac”. În ultima categorie intrau consilierii locali municipali Romeo Rezeanu, Horia Căliminte și Victor Constantin. Primii doi au fost excluși din PNL în anul 2017, pe baza imputației că ar fi încălcat în mod repetat statutul etic al partidului. După ce organizația județeană a PNL-ului a informat Instituția Prefectului în privința deciziilor de excludere, prefectul pe atunci în funcție, Adrian Nicolaescu, a emis ordine de încetare a mandatelor de aleși locali ale celor doi. Rezeanu și Căliminte au contestat atât decizia internă de excludere la Comisia de Onoare și Arbitraj a partidului, cât și ordinul prefectului, la instanță. Mai mult, aceștia au obținut hotărâri de suspendare provizorie a executării ordinului de prefect, reușind să revină pentru o perioadă în Consiliul Local Municipal. În cele din urmă, cei doi au pierdut atât la Comisia de Onoare și Arbitraj, cât și în procesele principale deduse instanțelor de judecată. Ca urmare, au părăsit scaunele de consilieri locali.

În privința lui Victor Constantin, PNL Constanța a luat decizia internă de excludere din partid în luna aprilie 2019, pe motivul neimplicării acestuia în activitățile filialei. Constantin a contestat decizia la Comisia de Onoare și Arbitraj. Acest demers a fost respins definitiv la sfârșitul lunii noiembrie a.c.. În toată această perioadă, Victor Constantin și-a exercitat atribuțiile de consilier local municipal, votând de multe ori cot la cot cu PSD-ul. Votul său a fost unul de aur, reușind să asigure majoritatea calificată, de două treimi, pentru adoptarea unor proiecte inițiate de primarul Decebal Făgădău. Ultima ispravă notabilă în acest sens a fost votul de aur acordat de Victor Constantin la adoptarea unui PUZ pentru un teren retrocedat din zona Faleză Nord. Proiectul a fost criticat de cinci asociații de proprietari din zona Faleză Nord, însă toate argumentele lor expuse în ședința de Consiliu nu au reușit să-i schimbe opțiunea lui Victor Constantin. În clipul de mai jos puteți vedea momentele esențiale ale circului din CLM, de la ședința de adoptare a PUZ-ului controversat:

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: