Connect with us

Actual

A trecut un cincinal și podul de la Agigea tot nu e refăcut! Vezi cine a spus asta

Maria Ionescu

Publicat

la

Lucrările la podul de la Agigea trenează de ceva vreme. Este inutil să spun că toată vara s-a circulat în condiții infernale pe aici, din cauza lucrărilor sau, mai exact, a neefectuării de lucrări exact acolo unde era nevoie mai mare. Din informațiile pe care le avem, în ultima vreme nu s-a prea lucrat acolo din cauza neachitării plăților către antreprenorul Bilfinger Berger Baugesellschaft. Potrivit rapoartelor oficiale, contractul cu această firmă a fost semnat în anul 2010, dar lucrările propriu-zise au demarat de-abia în 2011. Acestea ar urma să fie finalizate în primăvara anului viitor. Probabil vor fi, dacă lucrările se vor desfășura după un grafic accentuat. Reamintesc faptul că stadiul fizic al lucrărilor este de 70,08%, iar dacă vor fi suficienți agnajați și vremea va ține cu constructorul, este posibil să avem parte de minuni în toamna anului viitor!

Timp de trei luni, podul va fi închis

Reluarea lucrărilor de punere în siguranţă a “Podului de la Agigea, pe DN 39, km 8+988” se va face începând cu data de 12 Septembrie 2016 prin înlocuirea ultimelor două hobane şi finalizarea lucrărilor de reabilitare. Pentru deblocarea proiectului, în urma negocierilor între Beneficiar şi Antreprenor, s-au stabilit următoarele: Antreprenorul a transmis Graficul de execuţie actualizat şi Planul de Management de Trafic ţinând cont de faptul că podul va fi închis total traficului pentru o perioadă de 3 luni; Antreprenorul va relua lucrările începând cu data de 12 Septembrie 2016 pentru a nu incomoda traficul estival; CNADNR va efectua plăţile aferente lucrărilor din Certificatele Interimare de Plată nr. 11, nr. 12 si nr. 13 până vineri 02 Septembrie 2016. Menţionăm că data de finalizare estimată şi asumată de către Antreprenor pentru finalizarea lucrărilor este Septembrie 2017 (în cazul în care podul va fi închis total traficului până la înlocuirea celor două hobane). Până la demararea lucrărilor de reabilitare din 12 Septembrie 2016 când podul va fi închis în totalitate, se vor prelungi restricţiile de circulaţie pe podul de la Agigea după cum urmează: – viteza maximă de circulaţie 50 km/h; – limitarea masei totale a vehiculelor la 5 tone; – circulaţie se desfăşoară pe două benzi (cu închiderea benzilor marginale). Rutele alternative de trafic până la închiderea totală din 12 Septembrie 2016 sunt: Nod rutier A4 (intersecție cu DN 39, Agigea) – A4 (intrare port Constanța Sud) – podul nou peste Canalul Dunăre – Marea Neagră – bretea acces la DN 39A – DN 39A intersecție cu DN 39 – DN 39 ( Eforie Nord – Mangalia).

Cum se va circula între Constanța și sudul litoralului

După închiderea podului, vor mai mari probleme legate de transportul a mii de oameni care fac naveta spre și dinspre sudul litoralului spre/dinspre Constanța. Aproape toți din cei cu care am stat de vorbă pe marginea acestui subiect s-au arătat mai mult decât mâhniți de durata extrem de mare a acestor lucrări care vor duce la închiderea podului. Întreaga lume cu care am vorbit l-a pomenit, într-un fel sau altul pe Ceaușescu și și-a manifestat regretul față de felul în care se lucra odinioară și cum se lucrează la ora actuală. Am discutat cu politicieni, cu oameni simpli sau cu cadre didactice pentru a ne forma o imagine cât mai apropiată de cea reală. Un cadru didactic al Liceului Carmen Sylva din Eforie ne-a declarat că încă nu se știe foarte clar cum se vor desfășura lucrurile. ”Avem profesori care fac naveta de la Constanța și știu că le va fi greu. Deocamdată este în regulă deoarece la școală vin doar cadrele didactice și încă nu s-a închis podul. După ce se va închide va începe și școala și … vom vedea ce va fi.”. Mult mai vehement a fost ex-primarul orașului Eforie, Ovidiu Brăiloiu. El s-a arătat contrariat de ”orbul găinilor” pe care îl au oficialii care ar trebui să se implice. ”Nu știu de ce nu se implică nimeni. Oare chiar nimeni nu vede ce se întâmplă? Mi se pare de noaptea minții. Ce se va întâmpla cu oamenii care fac naveta? Singura variantă rămâne podul nou de la Agigea dar până se vor obișnui oamenii cu acest nou traseu va mai trece o bucată de vreme.”, a declarat Brăiloiu. Nici primarul comunei Costinești, Traian Cristea, nu s-a arătat mai lejer în limbaj. ” Vom ocoli prin zona portului Constanța Sud și drumul se mai lungește cu vreo 2 km. N-o fi foc, o vom face și pe asta, dar mi se pare incredibil că se lucrează de atâția ani la acest pod și tot nu e gata. Păi ne întoarcem cu capul în jos. Ceaușescu l-a făcut în vreo doi ani, iar noi nu suntem în stare să-l reparăm în cinci sau șase ani. Am depășit un cincinal și tot nu e gata. Să fie oare gata anul viitor?”  Dacă va fi gata sau nu, asta rămâne de văzut. Depinde foarte mult de constructor și în aceeași măsură depinde și de CNADNR. Iar cum aici se preconizează a avea loc mari schimbări, totul sau aproape totul rămâne cu semnul întrebării.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Actual

Cifrele care stau în spatele programului IMM Invest. De ce vom avea o revenire economică în „V”

Claudiu Vuță

Publicat

la data de

Scris de

Niciodată în ultimii ani nu s-a discutat atât de aprins legat de economie și este lesne de înțeles de ce. Economia creștea pe baza majorării consumului, împrumuturile mergeau cu motoarele turate. Nimic nu părea a zdruncina teoria creșterii pe consum.

Dar la început de 2020, criza Covid-19 a lovit atât în sănătatea oamenilor, dar și în sănătatea economiei. Este cea mai importantă criză economică din ultimii o sută de ani.

Ce au făcut guvernele? Pentru a limita daunele economice, guverne precum cel al Statelor Unite au apelat la instrumentul denumit „Bonds” și s-au împrumutat cu aproximativ 7 trilioane de dolari. Pachete de susținere economică au fost implementate și de către Uniunea Europeană. România va beneficia, astfel, de un pachet de 80 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor, pachet format din granturi și credite, pentru următorii 7 ani.

Dar în timp ce de banii de la Uniunea Europeană, România va beneficia în baza unor proiecte, care nu pot fi implementate peste noapte, economia românească avea nevoie de stimulente pentru a nu sucomba.

Lipsa educației financiare va duce la crearea unei mase largi de cetățeni ușor manipulabili. Este necesar ca educația financiară să fie predată de la vârste fragede

Unul dintre programele ce au venit în sprijinul economiei este IMM Invest, un program care nu a oferit bani gratis, ci bani accesibili, pe care companiile i-au utilizat pentru a-și continua afacerile. Astfel, angajații nu și-au pierdut locurile de muncă, companiile au plătit taxe și impozite, au continuat să funcționeze și să susțină economia românească.

Din momentul în care programul IMM Invest a fost adoptat de către actualul guvern, am analizat atent modul în care acesta a evoluat. Plafonul inițial, de 15 miliarde de lei, a fost majorat la 20 de miliarde de lei. Privind cifrele, este clar că IMM Invest a venit în sprijinul mediului privat.

Afirm cu ce mai mare responsabilitate, fără susținerea mediului privat, România moare economic. Suntem în fața celei mai mari crize economice din istorie, iar susținerea mediului privat nu este doar o necesitate, este o obligație.

Programul este unul inovativ. A venit în sprijinul companiilor private, a acordat posibilitatea acestora de a-și finanța capitalul de lucru și cel investițional, dar în același timp a permis acestor companii a susține locurile de muncă.

Ce dobânzi plătește România pentru împrumuturile pe termen lung și cum se poziționează țara noastră față de celelalte țări din Uniunea Europeană?

Cifrele pentru IMM Invest, valabile la data de 15 septembrie 2020, arată conform celor de mai jos:

  • 68359 companii înscrise în program. Aceste companii susțin 838.000 de locuri de muncă
  • Credite aprobate de către bănci în valoare de peste 13 miliarde de lei (echivalentul a peste 2,6 miliarde euro)
  • 17.056 credite aprobate de către bănci

Precizez mai jos structura pe categorii de IMM-uri:

Iese în evidență echilibrul foarte bun între creditele acordate pentru a finanța capitalul de lucru (49% din totalul sumei creditelor acordate), dar și creditele pentru investiții (51% din totalul sumelor creditelor acordate).

Structura solicitărilor IMM Invest pe categorii de IMM-uri:

Programul IMM Invest susține peste 830 de mii de locuri de muncă, efectul de multiplicare în economie fiind de 7. Mai exact, fiecare leu pe care IMM Invest l-a injectat în economie, în vederea susținerii mediului privat, a dus la crearea a altor 7 lei.

Structura creditelor acordate IMM Invest pe categorii de de IMM-uri:

Execuția la 6 luni a FNGCIMM arată în felul următor: profit la 6 luni – 57 de milioane lei, cu 194% mai mult față de planificarea inițială, și cu 15% față de semestrul 1 al anului 2019.

În 2019, FNGCIMM a acordat pentru IMM-uri 2.992 garanții în valoare de 913 milioane lei. În doar 8 luni din 2020 au fost semnate 17.513 de garanții pentru finanțări pentru IMM-uri, ce totalizează 10,1 miliarde lei (de 6 ori mai multe decât anul trecut, valoarea fiind de 10 ori mai mare.

În 18 ani de existență 2002 – 2019, FNGCIMM a acordat pentru IMM-uri 74.387 garanții în valoare de 34,1 miliarde lei. Deci, 15% din numărul de garanții pentru IMM-uri, acordate de fond în 18 ani (din 2002 până în prezent) și 30% din valoarea lor pe aceeași perioadă, respectiv 18 ani, au fost acordate în doar 8 luni.

În data de 16 septembrie, Institutul Național de Statistică a publicat datele economice aferente primelor 7 luni din acest an.

Constanța, orașul distracțiilor de noapte sau un pol al dezvoltării economice?

În perioada 1.I-31.VII.2020, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut fâță de perioada 1.I-31.VII.2019, atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,7%, respectiv cu 2,5%.

În perioada 1.I-31.VII.2020 cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în termeni nominali, a crescut fâță de perioada 1.I-31.VII.2019,atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,9%, respectiv cu 2,5%.

În perioada 1.I-31.VII.2020, faţă de perioada 1.I-31.VII.2019, volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie brută, cu 18,1%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 20,0%

Revenirea economică va fi una în „V”. România a înregistrat o cădere economică de cca. 10,5%, în T2/2020 (atunci când economia a fost, practic, închisă), față de T2/2019 și minus 12,3% față de T1/2020. În S1/2020, economia s-a contractat cu 4,7%..

Comunicatul INS a scos în evidență evoluții interesante, atât cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor,  dar și cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, precum și volumul lucrărilor de construcții au cunoscut creșteri importante.

Când citiți cele afirmate mai sus, legat de revenirea economiei, aruncați o privire către IMM Invest.

Articol publicat și pe platforma Project-E, link-ul se poate accesa aici

Explicația pentru care unii oameni își cumpără SUV-uri, telefoane scumpe și își fac concediile în locuri exotice, deși „nu-și permit”

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

În timpul uraganului Sally, un comandant de navă român a salvat 4 marinari

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Duminică, 13 septembrie 2020, nava “COSCO Malaysia” la comanda căreia se afla comandantul de cursă lungă român Bogdan Rusu, a salvat 4 marinari aflați pe un velier în Golful Mexic.
Evenimentul a avut loc la aproximativ 68 de mile vest de Clearwater, în jurul orei 11 dimineața (local GMT),
în timpul furtunii tropicale Sally.
Cei 4 marinari ai velierului „Yes Dear” erau în mare pericol după ce nava lor a luat apă, iar US Coast Guard a abandonat salvarea cu un elicopter HH – 60 Jayhawk din cauza vremii nefavorabile.
Nava „COSCO Malaysia”, înregistrată în Hong Kong, sub conducerea comandantului Bogdan Rusu, a înfruntat uraganul și a lansat o acțiune de salvare a celor 4 marinari, debarcându-i apoi în siguranță în portul Tampa Bay.
US Coast Guard a mulțumit comandantului navei pentru curajul și efortul echipajului, prin președintele Grupului de Căutare și Salvare, Benjamin Strong, afirmând că “salvarea unei vieți pe mare este o provocare, salvarea a patru vieți într-o furtună tropicală este un lucru extraordinar”.
Bogdan Rusu, comandantul care și-a asumat riscul de a înfunta marea, pentru a-și salva semenii, merită propus pentru premiul “Bravery at Sea”, conferit de Secretariatul General al Organizației Maritime Internaționale ( IMO), pentru acte de bravură pe mare. Propunerile pentru acest premiu se fac anual către Secretariatul General al Organizației Maritime Internaționale ( IMO) până în luna aprilie a anului următor.
”Bogdan Rusu este membru al Asociației Comandanților de Navă din România, potrivit declarației
comanadantului Marius Țuțuianu, președinte al acesteia.”, a precizat Ovidiu Sorin Cupșa, Ambasador maritim IMO. 

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Portul Midia. Tigări de contrabandă ascunse în saci din plastic

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

Poliţiştii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Constanța au descoperit în Portul Midia, într-un autoturism condus de un cetăţean sirian, 500 pachete țigări de contrabandă.

În data de 18.09.2020, în jurul orei 02.00, polițiștii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Constanța, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au depistat în zona Porții de acces nr. 2 a Portului Midia, un autoturism înmatriculat în România, la volanul căruia se afla un cetățean sirian, în vârstă de 61 ani.

În urma controlului efectuat în portbagajul autoturismului, polițiștii de frontieră au descoperit doi saci din plastic de culoare neagră, ce conţineau 500 pachete ţigări de contrabandă, diferite mărci, care aveau aplicate timbrul pentru produse accizabile.

Cantitatea de țigări  fost ridicată în vederea continuării cercetărilor.

”În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 270, alin. 3 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal, la finalizare urmând a fi luate masurile legale ce se impun.”, precizează reprezentanții Biroului de presă al Gărzii de Coastă Constanța.

Foto: Ilustrativ

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: