Actual
Adevărul despre „cei 239.000 de români care au părăsit România într-un an”. Câteva observații dincolo de titlurile apocaliptice
În călduroasa zi de 29 august 2019, Institutul Național de Statistică a publicat raportul „Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2019 şi migraţia internaţională în anul 2018”.
Citind cele două pagini ale raportului am aflat următoarele:
- La 1 ianuarie 2019 populația rezidentă a fost de 19405 mii persoane, în scădere cu 125,5 mii persoane față de 1 ianuarie 2018;
- Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depășind numărul născuților vii cu 75279 persoane);
- Populația urbană, precum și cea de sex feminin sunt majoritare (53,9%, respectiv 51,2%);
- Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 118,8 persoane vărstnice la 100 tineri sub 15 ani), ecartul dintre populația vârstnică de 65 de ani și peste și populația tânără de 0-14 ani ajungând la 568 mii persoane (3598 mii față de 3030 mii persoane), în creștere față de 498 mii persoane la 1 ianuarie 2018;
- Raportul de dependență demografică a crescut de la 51,1 la 51,9 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte;
- Soldul migrației internaționale temporare de lungă durată a fost negativ (-57582 persoane).
Reprezentarea grafică a situației demografice a României, arată conform celor de mai jos:
Migrația internațională temporară de lungă durată pe sexe și grupe de vârstă, în anul 2018, este reprezentată în graficul următor:
Informațiile de mai sus sunt preluate din comunicatul Institului Național de Statistică.
Imediat după apariția acestui comunicat, presa a fost inundată de informații conform cărora din România au plecat 239 de mii de români. Pe paginile de Facebook ale diverșilor politicieni ce deplâng electoral soarta țării, au apărut tot felul de postări manipulatoare. Dar vai, România a mai pierdut un oraș de dimensiunea Galațiului ori Brașovului. Dar vai, ne mor bătrânii, copiii românilor emigrați nu se mai întorc în țară, după care aceste postări se termină trumfalist cu „dacă venim noi, reclădim, construim, facem pe dracu-n patru numai să ne vota…, pardon, să vă fie bine, măi, românilor“.
Stimabili politicieni, în 2018 au plecat 239 de mii de români, dar în România au intrat și 181 de mii de cetățeni, nu toți români, căci avem și vietamezi sau chinezi ori africani ce muncesc în spațiul carpato – danubiano – pontic. Cifra românilor reveniți în țară este de cca. 160 de mii.
Știți de ce contează ca în spațiul public cifrele să fie transmise și interpretate corect? Răspunsul este „pentru că aceste cifre vor rămâne în continuare în spațiul public și se vor rostogoli, vor ajunge la oameni în mod eronat“.
În urmă cu aproximativ o lună de zile a circulat, de asemenea, în presă informația că numărul românilor aflați în afara granițelor a depășit 10 milioane. Da! 10 milioane. Care a fost efectul în presă? Această informație s-a propagat, a fost preluată de canalele de televiziune, presa scrisă, însă nu am văzut pe mulți dintre profesioniștii din domeniu să spună „Vedeți că această cifră include nu doar cetățenii români, ci și pe cei ai Republicii Moldova sau pe cei ce trăiesc în Canada ori în Statele Unite“.
Situația este conform celor precizate în acest articol.
Nu ar fi mai simplu, când apar astfel de știri să vă consultați cu un sociolog?
Acum haideți să vorbim despre primul grafic, cel ce prezintă populația pe sexe și vârste la 1 ianuarie 2019. În mod optim, acesta ar trebui să arate ca o piramidă, adică la bază să avem un număr mare de tineri, iar spre vârful piramidei, să avem un număr inferior de bătrâni.
La noi este exact invers, iar piramida arată ca un brad. Pe viitor, dacă sporul natural va rămâne negativ, iar din țară vor continua să plecăm în număr tot mai mare, România va ajunge o țară de bătrâni și s-o spunem direct, de emigranți din zonele sărace ale planetei.
Această situație influențează în mod negativ atât piața muncii, cât și sistemul de pensii, sistem ce va deveni complet nefuncțional. Având o populație îmbătrânită și tot mai puțini tineri care să muncească în această țară, cu atât populația de peste 65 de ani va fi mai săracă și mai numeroasă.
Așa cum România a devenit exportatoare de forță de muncă spre țările Uniunii Europene, la rândul său va deveni importatoare de forță de muncă din alte zone.
Dacă tendința se menține și este foarte posibil să nu se schimbe prea curând, România va deveni o țară locuită de români tineri, indieni tineri, vietnamezi tineri, chinezi tineri, s.a.m.d. și români în vârstă.
Legat de modalitățile de impulsionare a activității economice se oferă tot timpul exemplul lipsei infrastructurii, care da, este o imensă problemă pe care mai toți politicienii au tratat-o electoral.
Imaginați-vă că în Moldova, pe lângă Dorohoi, Pașcani, Vaslui, Bărlad ori în partea de sud a țării, pe lângă Alexandria, Roșiorii de Vede, Caracal sau Motru ar fi construite autostrăzi, în acest fel așteptându-ne ca activitatea economică să înflorească, iar în acele zone să înceapă să se dezvolte. Am trecut deja de acel punct în care acele autostrăzi ar fi putut să fie construite, am pierdut 12 ani de la data aderării la Uniunea Europeană în care în afară de bârfe electorale am avut scandaluri. Da, acele autostrăzi sunt necesare, însă forța de muncă necesară celor ce urmează a realiza investiții este inexistentă. Sau va fi importată din alte țări.
Politicienilor ce tratează problema depopulării țării prin mesaje electorale le transmit să iasă din bula Facebook, cea în care se numără reacțiile followerș-ilor și să revină cu picioarele pe pământ. Românii, aștia care mai suntem pe aici, au nevoie de soluții, nu de poze și de texte lacrimogene.
