Connect with us

Opinie

Lipsa locurilor de muncă, principala cauză pentru exodul românilor spre vestul Europei

Publicat

la

Sursa foto: https://huff.ro/stiri/cozi-la-vama-nadlac-sirul-masinilor-se-intinde-pe-mai-bine-de-7km-101267

Potrivit studiului “Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la cererea Ministerului Afacerilor Externe, în 2015/2016, în statele OCDE locuiau aproximativ 3,6 milioane de persoane născute în România. Din același raport reiese că diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume, raportat la numărul total al populației.

Caracteristicile emigrației românești

Emigrația românească a fost puternic controlată între 1950 și 1989. Vizele de ieșire au făcut dificilă ieșirea din țară pentru români, iar rata de emigrare era foarte scăzută. Revoluția din 1989 a dus la ridicarea restricțiilor și la o creștere emigrării, începând cu 1990. Principalele țări de destinație au fost Germania, Ungaria și Israel.

Cetățenii români au primit dreptul de circulație în țările UE în anul 2000, aderarea la Uniune având loc în 2007. Cu toate că anumite restricții, mai ales cele legate de accesul pe piața muncii, au rămas în vigoare până în 2014, românii au emigrat din ce în ce mai mult în alte țări din UE, cum ar fi Italia, Spania, Germania și Marea Britanie. Emigrația a devenit un fenomen social și economic major pentru România, populația țării noastre a scăzut de la 22,4 milioane în 2000 la 19,5 milioane în 2018, migrația fiind responsabilă pentru mai mult de 75% din acest declin.

Raportul ia ca puncte de referință anii 2001/2002, respectiv 2015/2016. În acest interval de timp diaspora românească a crescut cu 2,3 milioane, de la 1,1 milioane la 3,4 milioane. Peste 90% dintre românii ce au decis să emigreze au ales Europa. Românii au ales cu predilecție în Italia (peste 1 milion), Germania (aproximativ 700 de mii) și Spania (cca. 600 de mii).

Motivele emigrării sunt în principal economice

Un procent de 75% dintre emigranții români din întreaga Uniune Europeană au declarat că principalul motiv pentru care au părăsit țara este legat de găsirea unui loc de muncă. Un procent de 31% a indicat familia drept prinicipal motiv pentru părăsirea țării.

Acest tip de migrație a produs adevărate drame familiale. Familiile românilor plecați au fost rupte în două pentru că unul dintre membrii acesteia a fost nevoit să asigure traiul întregii familii muncind la peste 1500 – 2000 de km depărtare de casă.

Dacă imediat după aderarea la Uniunea Europeană au ales să plece din țară cei ce aveau o situație materială precară, pe parcurs ce restricțiile de pe piața muncii au fost ridicate, au ales să plece și foarte mulți specialiști, oameni cu studii superioare, cărora le-a fost ușor să obțină un loc de muncă bine plătit. Atât emigranții din primul val , cât și cei din cel de-al doilea, și-au reîntregit familiile, dar nu în țară, ci peste hotare.

Gradul de integrare al românilor în societățile gazdă este unul ridicat

Diaspora românească se caracterizează printr-o integrare  reuşită în societăţile gazdă, adoptând limba şi normele ţărilor de destinaţie.

În țara principală de destinație, Italia, emigranții români au cel mai scăzut nivel de educație, doar 7% dintre aceștia au studii superioare. Spre deosebire de Italia, în Spania numărul românilor cu studii superioare este de 17%. În general românii cu un grad ridicat de educație au ales să emigreze în Germania, Franța, Marea Britanie, Franta, dar și Canada sau Statele Unite. Aceste două țări au avut foarte puțini emigranți români slab educați: 10% în Statele Unite și 7% în Canada. Germania este principala țară de destinație pentru emigranții români cu studii superioare, unul din cinci români cu studii superioare alegând această țară.

Cum putem opri exodul spre vestul Europei

Cei mai mulți dintre cei ce aleg să plece provin din Moldova și județele din sudul României, aceste zone înregistrând întârzieri economice majore comparativ cu județele din Transilvania, unde fondurile europene și investițiile au contribuit la dezvoltarea întregii regiuni. Orașe precum Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Brașov. Sibiu, Arad sau Oradea reprezintă modele etalon pentru dezvoltare locală și regională, pe când cele din Moldova sau județele din sud sunt un contraexemplu pentru ceea ce reprezintă buna practică administrativă. Lucrurile sunt perfectibile, însă direcția aleasă de către edilii orașelor din Translivania este cea corectă.

Avântul economic luat de aceste orașe a creat și fluxuri migraționale interne. Dacă vizitați Timișoara veți vedea un număr mare de autoturisme cu numere de Gorj, Mehedinți sau Caraș Severin. Situația este identică în Sibiu, oraș în care putem găsi un număr mare de autoturisme înregistrate în Vâlcea. Românii ce locuiau în zone slab dezvoltate economic au decis să plece doar din județul în care locuiau, nu și din România. Au rămas aici pentru că au găsit locuri de muncă, având posibilitatea de a munci și întreține familiile fără a fi nevoiți să plece din țară.

Lucrurile sunt simple, patriotismul este despre economie, decidenții politici ar trebui să conștientizeze că România nu își mai poate permite politici economice și administrative amatoristice. Din raportul OCDE reiese că în străinătate avem 3,5 milioane de români. Nu au fost luați în calcul ultimii doi ani și jumătate. Cifra acestora este posibil să depășească 4 milioane.

Marea majoritate a românilor a ales să emigreze în Italia și Spania, două țări cu mentalitate, limbă și cutume asemănătoare cu România. Cei plecați au căutat nu doar locuri de muncă, ci și o cultură care să le aducă aminte de România.

Acest raport ar trebui nu doar să atragă atenția actualilor decidenți politici, în legătură cu grava problemă demografică a României, este momentul ca indiferent ce guvern vom avea în funcție, să fie create premisele economice pentru ca românii plecați în străinătate să aibă posibilitatea de a reveni în țară. Acest lucru nu este simplu de realizat, dar există exemple ce funcționează. Modelele promovate de către administrațiile din Cluj-Napoca sau Oradea sunt cele ce pot fi implementate și în alte regiuni ale României, în caz contrar țara noastră nu va putea opri exodul propriilor cetățeni spre vestul Europei.

Decidenții politici trebuie să realizeze că patriotismul nu se măsoară prin numărul afișelelor electorale lipite, pancarte sau slogane, patriotismul se evaluează prin succesul înregistrat de către politicile economice adoptate.

Comments

comments

Opinie

De ce ”scapă” vedetele care urcă la volan sub influența substanțelor psihoactive (droguri)

Publicat

la data de

Scris de

În urmă cu două zile, un cunoscut artist, cu numele de scenă Puya (Dragoș Gărdescu), a fost depistat la volan, conducând sub influența substanțelor psihoactive cunoscute generic ”drog”.
Nu este prima persoană publică, care se va afla în fața legii pentru această infracțiune, și amintim aici și pe Victor Slav, Fulgy și Margherita (copiii Clejanilor), Oreste Teodorescu, Adrian Mutu, Răzvan Ciobanu (care a decedat în urma unui accident în timp ce se afla la volan) si mulți alții, dar niciodată, în cazul lor, justiția nu a dat o condamnare cu executare, cu toate că legea permite acest lucru: Conform dispozițiilor art. 336 alin. 1 și 2 Cod penal, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

Constituind un pericol real si punând în pericol viața altor persoane, conducătorii auto aflați sub influența subsțantelor psihoactive au totuși o scăpare folosind un tertip legal:
În acest context, se reține orientarea exprimată de Curtea Constituțională a României, care a reținut în considerentele Deciziei nr. 138/2017 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal aceea că ″ legiuitorul a înțeles să incrimineze fapta în orice situație de conducere a unui vehicul ulterior consumului unor substanțe psihoactive, prin consum înțelegându-se introducerea în organismul uman a unui produs, indiferent dacă acesta a fost dizolvat, impregnat, dispersat sau diluat, în una dintre următoarele modalități: pe cale orală ori injectabilă, inhalare, fumat sau aplicarea externă pe corpul unei persoane, în orice alt mod, în așa fel încât produsul să ajungă în corpul unei persoane [art. 2 lit. f) din Legea nr. 194/2011, republicată]. Este indiferent faptul că starea conducătorului vehiculului care se află sub influența unor substanțe psihoactive este urmarea unui abuz – ceea ce presupune consumul plantelor, substanțelor și preparatelor ce conțin substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive în afara unei prescripții medicale – sau este urmarea uzului medical, care semnifică utilizarea pe bază de prescripție medicală licită a medicamentelor aflate sub controlul legislației naționale, întrucât destinatarii textului de lege criticat desfășoară o activitate cu risc permis, scop în care sunt supuși unor forme de școlarizare, așa încât este vorba de persoane avizate și diligente, care, pe durata deținerii permisului de conducere, au obligația de a rămâne la curent cu normele legale în materie.”

Pentru a dovedi, însă, gravitatea concretă a faptei, care să justifice aplicarea unei sancțiuni mai aspre sau alegerea unui alt regim de executare a pedepsei, trebuie stabilit dacă în concret fapta a prezentat un pericol mai mare prin raportare atât la valorile din buletinul de analiză toxicologică, dar și la alte elemente de fapt, cum ar fi starea inculpatului la momentul depistării în trafic (de exemplu conștient-neconștient, pupile dilatate, respirație greoaie, aptitudinea de a urma cu succes anumite teste simple de echilibru etc).

Deși Legea pedepsește fapta, stabilirea unei sancțiuni depinde de conjunctura și factorii ,,agravanți’’ care, de cele mai multe ori, sunt trecuți subiectiv în procesul verbal sau prezentați în fața justiției. Motive precum: deplasare pe distanța scurtă, în momentul controlului a colaborat cu organele de poliție, nu prezenta tulburări de comportament sau avea echilibru fac ca această faptă deosebit de gravă să nu aibă consecințe de natură penală asupra făptuitorului.

Urmează deschiderea sezonului estival, începând cu 1 mai, și facem un apel către toți conducătorii auto sau pietoni să sune la 112 în cazul în care observă în trafic conducători auto care dau semne de comportament suspect la volan, pentru a preveni tragediile ce pot avea loc din inconștiența acestor șoferi.

Drăgan George
Președinte, Asociația Tomis Antidrog Constanța

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

Liderul deputaților USR-PLUS: „Iohannis a dat mesaje de activist PNL“

Publicat

la data de

Scris de

Liderul deputaților USR-PLUS, Ionuț Moșteanu, a făcut astăzi declarații dure la adresa președintelui Klaus Iohannis. Moșteanu susține că șeful statului a avut posibilitatea de a rezolva criza politică încă de săptămână trecută, dar în schimb a ales să dea mesaje ”de activist PNL”.

”Din păcate, președintele nu dă mesaje pozitive. El avea posibilitatea de a rezolva criza politică încă de săptămâna trecută, când a fost demis fără motiv Stelian Ion. Din punctul meu de vedere, mesajele acelea au fost de activist PNL. Ar fi putut să își exercite rolul de mediator.”, a spus Ionuț Moșteanu.

Amintim că, în urmă cu două zile, șeful statului a postat un mesaj prin care Klaus Iohannis s-a poziționat în mod categoric de partea premierului Florin Cîțu în criza guvernamentală provocată prin demiterea fostului ministru al Justiției Stelian Ion. Iohannis încearcă să de o mână de ajutor lui Cîțu, care va da piept unei moțiuni de cenzură în Parlament. După cum era de așteptat, Iohannis atacă dur alianța condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș spunând că noua alianță creată în aceste zile între USR PLUS și AUR este un afront adus românilor care, la alegerile parlamentare de anul trecut, au decis prin votul lor drumul pe care trebuie să meargă țara noastră.

„Noua alianță creată în aceste zile între USR PLUS și AUR este un afront adus românilor care, la alegerile parlamentare de anul trecut, au decis prin votul lor drumul pe care trebuie să meargă țara noastră. Prin alianța cu un partid care nu respectă valorile occidentale, USR PLUS trădează voința cetățenilor care și-au pus speranțele într-o coaliție de centru-dreapta, care să dezvolte România. Este un semnal îngrijorător și extrem de grav că un partid care reclamă că are valori democratice și este reformist se aliază cu un partid cu viziuni antagonice față de valorile euro-atlantice ale României. Prin decizia de a semna și a depune o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, USR PLUS s-a discreditat iremediabil în fața românilor, a propriului electorat. Dinamitarea Coaliției și compromiterea iremediabilă a întregului pachet de reforme asumat prin programul de guvernare riscă să arunce România într-o profundă criză economică și socială. Dezvoltarea comunităților din România este absolut necesară și nu se poate încerca blocarea ei de către USR PLUS doar pentru un joc politic meschin. Solicit USR PLUS să cumpănească foarte bine implicațiile asocierii cu obiectivele promovate de AUR și să pună punct acestor gesturi politice iresponsabile, să își respecte electoratul și să se întoarcă la masa dialogului, pentru a găsi împreună cu partenerii din Coaliție o soluție viabilă și rațională de a debloca actuala situație.“, a spus Iohannis.

Comments

comments

Continuă să citești

Opinie

USR-PLUS și PNL au tranșat lupta pentru Prefectura Constanța

Publicat

la data de

Scris de

Lupta dintre USR-PLUS, PNL și UDMR pentru prefecturile din țară a fost tranșată ieri seară. În ceea ce privește Constanța, s-a decis ca postul de prefect să revină PNL, iar USR-PLUS să ia unul din cele două posturi de subprefect. Celălalt post va reveni minorităților. În aceste condiții, este clar că Aura Bozdoacă (susținută de PMP) va fi înlocuită.

Amintim că, funcțiile de prefect și subprefect au fost politizate prin încadrarea lor în posturi de demnitate publică și nu destinat înalților funcționari publici așa cum era până acum. Decizia a fost luată, recent, într-o ședință de Guvern, care a mai stabilit că persoanele numite în aceste funcții pot fi și membri de partid. O altă noutate adusă de Guvernul Cîțu este introducerea unei prevederi prin care la nivelul prefecturii va fi înființată funcția publică de secretar general. Acesta ar urma să asigure conducerea operativă a instituției prefectului, precum și stabilitatea funcționării acesteia, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcționale între compartimentele instituției. Pe lângă politizare funcției prefectului, Executivul a introdus în ordonanță o prevedere pe care nici PSD nu a reușit să o impună, și anume că parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: