Exclusiv Slide

Ai lui Teodosie încearcă să pună mâna pe 960 de metri pătrați în Parcul Tăbăcărie

Iun 22, 2017 Adrian Cârlescu

Arhipiecopia Tomisului face demersuri pentru a pune mâna, cu acte în regulă, pe un teren de 960 de metri pătrați din Parcul Tăbăcărie.  În acest scop, parohia Sfântul Mina (subordonată Arhiepiscopiei) a transmis Consiliului Local Constanța o solicitare de adoptare a unei hotărâri prin care să i se atribuie, în folosință gratuită sau proprietate, terenul aferent bisericii maramureșene din Parcul Tăbăcărie. Primarul Constanței, Decebal Făgădău, a inițiat un proiect de hotărâre locală care dă satisfacție Parohiei Sfântul Mina, dar care revocă, pe balt, o altă hotărâre locală intrată deja în circuitul civil, în baza unei a treia hotărâri care a fost anulată deja de instanța de judecată. Această inginerie juridică a fost girată de directorul executiv patrimoniu, Radu Volcinschi, fost prefect și subprefect, implicat și în alt caz de anulare ilegală a unei hotărâri intrate în circuitul civil. O bună parte din terenul care se vrea atribuit gratuit Arhiepiscopiei nu deservește funcționarea bisericii, astfel încât ar putea fi utilizată în scopul unei noi construcții pe malul lacului, așa cum suspectează Asociația Așezămintelor Sfântului Mare Mucenic Mina, care se consideră prejudiciată de acest proiect.

”Tatăl meu (preotul Nicolae Picu – n.r.) este acum la Primărie și încearcă să le arate consilierilor locali documente constitutive de drepturi pentru Asociația noastră. Eu sunt acum în București, dar mâine voi veni și eu la Constanța. Ceea ce se încearcă acum în Consiliul Local este total ilegal. Dacă se va adopta o hotărâre cu acest conținut, o vom ataca în instanță”, a declarat pentru Ordinea.Ro Victor Picu, președintele Asociației Așezâmântul monahal Sfântul Mare Mucenic Mina.

Așezământul de la Tăbăcărie, care constă în centru social, biserică și construcții anexă, a fost ridicat de Asociația familiei Picu în perioada 1994-2000. În prealabil, Asociația a încheiat cu municipalitatea constănțeană Contractul de Concesiune 11738/16.06.1994. Ulterior, printr-un al doilea contract de concesiune, înregistrat sub nr. 97349 din 1 august 2005, Asociația a mai primit o palmă de teren, ajungând să aibă în folosință, cu totul, 1.561 mp. În anul 2012, invocând cele mai bune intenții, fostul primar Radu Mazăre a inițiat, iar consilierii locali au votat, Hotărârea nr. 25/30.01.2012, prin care s-a acordat Asociației, în folosință gratuită, suprafața exactă înscrisă în actele anterioare de concesiune – rămase și ele valide, nefiind desființate niciodată. Un  an mai târziu, bunul prieten al fostului primar Mazăre, respectiv Înaltul Teodosie, a început demersuri pentru a pune mâna pe clădirile edificate ca bunuri proprii de Asociația familiei Picu. Invocând dreptul Arhiepiscopiei de a se împroprietări asupra imobilelor prin sfințire, Teodosie l-a suspendat din slujire pe preotul Nicolae Picu, apoi l-a caterisit și a preluat biserica din Parcul Tăbăcărei, printr-o acțiune de forță a Jandarmeriei, cu autorizarea unui procuror. În succesiunea acestor fapte, Teodosie a întabulat la Cadastru dreptul de proprietate al Arhiepiscopiei asupra bisericii și a centrului social Arca. În acest context, la inițiativa aceluiași Radu Mazăre, Consiliul Local Constanța a adoptat o nouă hotărâre locală, respectiv 120/30.04.2013, care era în sine un nonsens, întrucât decidea că se va decide pe viitor soarta terenului de la Sfântul Mina. La momentul de față, această hotărâre locală este anulată de instanța de judecată, potrivit declarației lui Victor Picu. Și înregistrarea de carte funciară a Arhiepiscopiei a fost anulată, în virtutea faptului că cele două imobile aveau deja cărți funciare, în care era înscris dreptul de proprietate al Asociației familiei Picu.

După acest eșec, Parohia Sfântul Mina, înființată de Teodosie pentru administrarea lăcașului de cult de la Tăbăcărie, a deschis în nume propriu o acțiune judecătorească, prin care a solicitat să i se constate dreptul de proprietate asupra bisericii și a centrului social Arca, pe care l-a descris drept o simplă dependință administrativă. Parohia și-a bazat cererea pe un articol din Statutul BOR, care prevede că actul de sfințire reprezintă mod de dobândire a bunurilor imobiliare. Cu alte cuvinte, dacă preotul dă cu busuicocul sau cu trafaletul cu apă sfințită (după o practică a Prea Fericitului Daniel), clădirea respectivă, deși ridicată de alții, devine proprietate de cult. La momentul procesului, am combătut aceste inepții (vezi aici și aici), însă Tribunalul și Curtea de Apel Constanța au preferat să împace și capra și varza. Astfel, cele două instanțe constănțene, în mod bizar, au decis să dea biserica în proprietatea Parohiei, iar centrul social Arca să-l lase la proprietarul de drept, Asociația familiei Picu. Spunem bizar, deoarece prin Decizia 949 din 6 iunie a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție a României, într-o cauză similară, a stabilit că actul de sfințire nu reprezintă mod de dobândire a proprietății imobiliare (vezi aici). A fost cazul unei asociații din Suceava, căreia i s-a consfințit astfel, la Înalta Curte, dreptul de proprietate asupra unei mănăstiri, după ce și Arhiepiscopia locului încercase manevra cu busuiocul. Nemulțumit de soluție, Teodosie a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă hotărârea de la Constanța era deja definitivă și nu mai putea fi atacată pe o astfel de cale.

Cu luni bune înainte ca Înalta Curte să dea o astfel de soluție, dreaptă și rezonabilă, Parohia Sfântul Mina a depus la secretariatul Primăriei Constanța cererea de a i se atribui terenul de sub biserică. Clădirea bisericii, singura care a făcut obiectul procesului mai sus menționat, ocupă 400 de metri pătrați la sol. Însă oamenii bisericii au scris în misiva lor că au obținut în proprietate și anexele (clopotniță, poartă și troiță, lumânărar, altar de vară și o magazie), cerând în folosință și pământul de lângă acestea.

”Aceste clădiri nu au făcut obiectul hotărârii judecătorești. Ele aparțin Asociației și sunt întabulate în cartea funciară. Noi avem contracte de concesiune pentru tot terenul. Și mai avem hotărârea de Consiliu Local din anul 2012, care este în circuitul civil și produce efecte. Hotărârea de Consiliu din 2013 este menționată în documentația noului proiect, dar ea a fost anulată de o instanță de judecată.”, a mai declarat Victor Picu (foto).

Acesta suspectează că Arhipeiscopia Tomisului are în plan să folosească terenul liber pentru a ridica o nouă construcție pe malul lacului.

Directorul Primăriei care a semnat Raportul proiectului de hotărâre, fără a semnala că acesta nu poate fi adoptat până la anularea distinctă și motivată a HCL25/30.01.2012, a mai fost implicat în anularea ilegală a unei alte hotărâri intrate în circuitul civil. Radu Volcinschi, căci despre el este vorba, a întocmit în 2013, pe când era subprefectul lui Eugen Bola, un referat similar, prin care a propus anularea unei hotărâri a Comisiei Județene de Fond Funciar, în litigiul privind retrocedarea carierei de la Sibioara. În mod paradoxal, demersul său ilegal nu a fost sancționat de organele în drept. De aici și curajul recidivei.

Pentru a obține un punct de vedere al Parohiei Sfântul Mina, l-am contactat telefonic pe preotul paroh Claudiu Banu. L-am întrebat dacă anexele bisericești au făcut obiectul hotărârii judecătorești mai sus menționate. Motivând că nu este jurist, acesta a răspuns întrebării noastre cu o serie de întrebări retorice:

”Clopotnița cui poate să aparțină? Dar altarul de vară, lumânărarul, troița și celelalte? Pot aparține unei asociații laice sau bisericii? Noi am reparat aceste obiective. Doar ce m-au sunat meșterii că au terminat lucrarea. Fiind obiecte din lemn, erau degradate, iar noi am făcut operațiuni destul de costisitoare. Eu cred că intrăm într-un firesc: asociația laică are acel așezământ social, iar biserica pe ale ei. Nu cred că Primăria ne va da aprobare pentru alte construcții, deși am avea nevoie, dar folosim biserica și pe post de masă, de casă, de școală. Biserica a fost mereu prima școală. Oricum, n-am avut în intenție așa ceva (referitor la construirea unei noi clădiri – n.r.). Decât să tai un pom, mai bine mi-aș vedea de treabă sau aș planta 100 de alți pomi. Noi construim în altă parte, la Techirghiol, un centru pentru copii abandonați. În rest, ținem mult la spațiul verde și chiar am chemat o firmă profesionistă care a făcut un parc de flori diverse. Seara e un adevărat paradis” – ne-a declarat preotul paroh de la Sfântul Mina, Claudiu Banu.

Sursa foto deschidere: ClabooMedia, https://www.facebook.com/pg/parohiasfantulmina.mina/photos/?ref=page_internal.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments

comments

Adrian Cârlescu

About The Author

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.