Connect with us

Exclusiv

Ai lui Teodosie încearcă să pună mâna pe 960 de metri pătrați în Parcul Tăbăcărie

Publicat

la

Arhipiecopia Tomisului face demersuri pentru a pune mâna, cu acte în regulă, pe un teren de 960 de metri pătrați din Parcul Tăbăcărie.  În acest scop, parohia Sfântul Mina (subordonată Arhiepiscopiei) a transmis Consiliului Local Constanța o solicitare de adoptare a unei hotărâri prin care să i se atribuie, în folosință gratuită sau proprietate, terenul aferent bisericii maramureșene din Parcul Tăbăcărie. Primarul Constanței, Decebal Făgădău, a inițiat un proiect de hotărâre locală care dă satisfacție Parohiei Sfântul Mina, dar care revocă, pe balt, o altă hotărâre locală intrată deja în circuitul civil, în baza unei a treia hotărâri care a fost anulată deja de instanța de judecată. Această inginerie juridică a fost girată de directorul executiv patrimoniu, Radu Volcinschi, fost prefect și subprefect, implicat și în alt caz de anulare ilegală a unei hotărâri intrate în circuitul civil. O bună parte din terenul care se vrea atribuit gratuit Arhiepiscopiei nu deservește funcționarea bisericii, astfel încât ar putea fi utilizată în scopul unei noi construcții pe malul lacului, așa cum suspectează Asociația Așezămintelor Sfântului Mare Mucenic Mina, care se consideră prejudiciată de acest proiect.

”Tatăl meu (preotul Nicolae Picu – n.r.) este acum la Primărie și încearcă să le arate consilierilor locali documente constitutive de drepturi pentru Asociația noastră. Eu sunt acum în București, dar mâine voi veni și eu la Constanța. Ceea ce se încearcă acum în Consiliul Local este total ilegal. Dacă se va adopta o hotărâre cu acest conținut, o vom ataca în instanță”, a declarat pentru Ordinea.Ro Victor Picu, președintele Asociației Așezâmântul monahal Sfântul Mare Mucenic Mina.

Așezământul de la Tăbăcărie, care constă în centru social, biserică și construcții anexă, a fost ridicat de Asociația familiei Picu în perioada 1994-2000. În prealabil, Asociația a încheiat cu municipalitatea constănțeană Contractul de Concesiune 11738/16.06.1994. Ulterior, printr-un al doilea contract de concesiune, înregistrat sub nr. 97349 din 1 august 2005, Asociația a mai primit o palmă de teren, ajungând să aibă în folosință, cu totul, 1.561 mp. În anul 2012, invocând cele mai bune intenții, fostul primar Radu Mazăre a inițiat, iar consilierii locali au votat, Hotărârea nr. 25/30.01.2012, prin care s-a acordat Asociației, în folosință gratuită, suprafața exactă înscrisă în actele anterioare de concesiune – rămase și ele valide, nefiind desființate niciodată. Un  an mai târziu, bunul prieten al fostului primar Mazăre, respectiv Înaltul Teodosie, a început demersuri pentru a pune mâna pe clădirile edificate ca bunuri proprii de Asociația familiei Picu. Invocând dreptul Arhiepiscopiei de a se împroprietări asupra imobilelor prin sfințire, Teodosie l-a suspendat din slujire pe preotul Nicolae Picu, apoi l-a caterisit și a preluat biserica din Parcul Tăbăcărei, printr-o acțiune de forță a Jandarmeriei, cu autorizarea unui procuror. În succesiunea acestor fapte, Teodosie a întabulat la Cadastru dreptul de proprietate al Arhiepiscopiei asupra bisericii și a centrului social Arca. În acest context, la inițiativa aceluiași Radu Mazăre, Consiliul Local Constanța a adoptat o nouă hotărâre locală, respectiv 120/30.04.2013, care era în sine un nonsens, întrucât decidea că se va decide pe viitor soarta terenului de la Sfântul Mina. La momentul de față, această hotărâre locală este anulată de instanța de judecată, potrivit declarației lui Victor Picu. Și înregistrarea de carte funciară a Arhiepiscopiei a fost anulată, în virtutea faptului că cele două imobile aveau deja cărți funciare, în care era înscris dreptul de proprietate al Asociației familiei Picu.

După acest eșec, Parohia Sfântul Mina, înființată de Teodosie pentru administrarea lăcașului de cult de la Tăbăcărie, a deschis în nume propriu o acțiune judecătorească, prin care a solicitat să i se constate dreptul de proprietate asupra bisericii și a centrului social Arca, pe care l-a descris drept o simplă dependință administrativă. Parohia și-a bazat cererea pe un articol din Statutul BOR, care prevede că actul de sfințire reprezintă mod de dobândire a bunurilor imobiliare. Cu alte cuvinte, dacă preotul dă cu busuicocul sau cu trafaletul cu apă sfințită (după o practică a Prea Fericitului Daniel), clădirea respectivă, deși ridicată de alții, devine proprietate de cult. La momentul procesului, am combătut aceste inepții (vezi aici și aici), însă Tribunalul și Curtea de Apel Constanța au preferat să împace și capra și varza. Astfel, cele două instanțe constănțene, în mod bizar, au decis să dea biserica în proprietatea Parohiei, iar centrul social Arca să-l lase la proprietarul de drept, Asociația familiei Picu. Spunem bizar, deoarece prin Decizia 949 din 6 iunie a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție a României, într-o cauză similară, a stabilit că actul de sfințire nu reprezintă mod de dobândire a proprietății imobiliare (vezi aici). A fost cazul unei asociații din Suceava, căreia i s-a consfințit astfel, la Înalta Curte, dreptul de proprietate asupra unei mănăstiri, după ce și Arhiepiscopia locului încercase manevra cu busuiocul. Nemulțumit de soluție, Teodosie a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă hotărârea de la Constanța era deja definitivă și nu mai putea fi atacată pe o astfel de cale.

Cu luni bune înainte ca Înalta Curte să dea o astfel de soluție, dreaptă și rezonabilă, Parohia Sfântul Mina a depus la secretariatul Primăriei Constanța cererea de a i se atribui terenul de sub biserică. Clădirea bisericii, singura care a făcut obiectul procesului mai sus menționat, ocupă 400 de metri pătrați la sol. Însă oamenii bisericii au scris în misiva lor că au obținut în proprietate și anexele (clopotniță, poartă și troiță, lumânărar, altar de vară și o magazie), cerând în folosință și pământul de lângă acestea.

”Aceste clădiri nu au făcut obiectul hotărârii judecătorești. Ele aparțin Asociației și sunt întabulate în cartea funciară. Noi avem contracte de concesiune pentru tot terenul. Și mai avem hotărârea de Consiliu Local din anul 2012, care este în circuitul civil și produce efecte. Hotărârea de Consiliu din 2013 este menționată în documentația noului proiect, dar ea a fost anulată de o instanță de judecată.”, a mai declarat Victor Picu (foto).

Acesta suspectează că Arhipeiscopia Tomisului are în plan să folosească terenul liber pentru a ridica o nouă construcție pe malul lacului.

Directorul Primăriei care a semnat Raportul proiectului de hotărâre, fără a semnala că acesta nu poate fi adoptat până la anularea distinctă și motivată a HCL25/30.01.2012, a mai fost implicat în anularea ilegală a unei alte hotărâri intrate în circuitul civil. Radu Volcinschi, căci despre el este vorba, a întocmit în 2013, pe când era subprefectul lui Eugen Bola, un referat similar, prin care a propus anularea unei hotărâri a Comisiei Județene de Fond Funciar, în litigiul privind retrocedarea carierei de la Sibioara. În mod paradoxal, demersul său ilegal nu a fost sancționat de organele în drept. De aici și curajul recidivei.

Pentru a obține un punct de vedere al Parohiei Sfântul Mina, l-am contactat telefonic pe preotul paroh Claudiu Banu. L-am întrebat dacă anexele bisericești au făcut obiectul hotărârii judecătorești mai sus menționate. Motivând că nu este jurist, acesta a răspuns întrebării noastre cu o serie de întrebări retorice:

”Clopotnița cui poate să aparțină? Dar altarul de vară, lumânărarul, troița și celelalte? Pot aparține unei asociații laice sau bisericii? Noi am reparat aceste obiective. Doar ce m-au sunat meșterii că au terminat lucrarea. Fiind obiecte din lemn, erau degradate, iar noi am făcut operațiuni destul de costisitoare. Eu cred că intrăm într-un firesc: asociația laică are acel așezământ social, iar biserica pe ale ei. Nu cred că Primăria ne va da aprobare pentru alte construcții, deși am avea nevoie, dar folosim biserica și pe post de masă, de casă, de școală. Biserica a fost mereu prima școală. Oricum, n-am avut în intenție așa ceva (referitor la construirea unei noi clădiri – n.r.). Decât să tai un pom, mai bine mi-aș vedea de treabă sau aș planta 100 de alți pomi. Noi construim în altă parte, la Techirghiol, un centru pentru copii abandonați. În rest, ținem mult la spațiul verde și chiar am chemat o firmă profesionistă care a făcut un parc de flori diverse. Seara e un adevărat paradis” – ne-a declarat preotul paroh de la Sfântul Mina, Claudiu Banu.

Sursa foto deschidere: ClabooMedia, https://www.facebook.com/pg/parohiasfantulmina.mina/photos/?ref=page_internal.

Comments

comments

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Încă un mit dărâmat: ANPA nu administrează lacurile Siutghiol și Tăbăcărie

Publicat

la data de

Scris de

Procesul în care Apele Române revendică ample suprafețe de teren de pe malul și din cuveta lacului Siutghiol de la orașul Năvodari, care le-a inclus pe nedrept în patrimoniul său pe vremea fostului primar Matei, a ajuns la o nouă amânare. Cercetarea judecătorească va fi reluată în luna noiembrie 2021, însă nu de către magistratul care s-a ocupat până acum de caz, dată fiind promovarea acestuia la Curtea de Apel Constanța. În completul de judecată va fi repartizat un alt judecător, însă acesta va trebui să păstreze probatoriul administrat până în prezent. Iar probele de până acum fac lumină și răstoarnă o informație care a pătruns în mod eronat în conștiința publicului.

Ne referim aici la informația conform căreia lacul Siutghiol, dar și alte lacuri dobrogene, precum Tașaul, Tăbăcărie sau Oltina, ar fi intrat în administrarea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, în conformitate cu o decizie, din anul 2016, a Curții de Apel București, confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 12 iunie 2020. Ideea că lacurile au trecut la ANPA a fost anunțată pentru prima dată în spațiul public de fostul director al ABADL Constanța, actualul deputat liberal Bogdan Bola, la scut timp după pronunțarea ÎCCJ. Bola s-a arătat stupefiat – și pe bună dreptate – că UAT-urile Constanța, Ovidiu și Năvodari, care aveau la acel moment administrarea lacului Siutghiol prin efectul Legii 42/2010, nici măcar nu fuseseră citate în proces. Opinia publică a înțeles atunci că s-a făcut o nedreptate, reținând că lacurile au ajuns definitiv și fără cale de întoarcere la ANPA. 

La câteva luni după această decizie a ÎCCJ, Curtea Constituțională a României a declarat Legea 42/2010 neconstituțională în ansamblul său, constatând că toate lacurile naturale fuseseră date anterior în administrarea Apelor Române prin Legea Apelor 107/1996. Or situațiile reglementate prin legi organice (precum Legea Apelor) nu pot fi schimbate prin legi ordinare (precum Legea 42).

În mod normal, clarificările aduse de CCR nu lăsau loc de interpretare. Însă, cu toate acestea, au fost voci care au spus în continuare că dreptul de administrare a fost conferit pescarilor de la ANPA, prin hotărâre judecătorească și nici măcar CCR nu mai poate schimba acest fapt. În această categorie s-a plasat primarul Constanței, Vergil Chițac, în contextul inițiativei de a obține transferul lacului Tăbăcărie, din domeniul public de stat, în domeniul public de interes local.

Despre documentația întocmită de administrația Chițac pentru preluarea lacului Tăbăcărie și similitudinile ei cu demersul prin care Liviu Dragnea a aranjat preluarea insulei Belina și a brațului Pavel am scris AICI.

Chițac a semnat comunicate și a dat declarații conform cărora ar fi obținut sprijinul fostului ministru al Agriculturii, Adrian Oros, ca lacul să fie luat de la ANPA pentru a fi integrat în patrimoniul municipiului Constanța. În realitate, lacul nu era la ANPA, după cum vom arăta mai jos.

În sfârșit, o altă voce – cu mai multă greutate – care a susținut că lacurile naturale de la noi au ajuns în custodia ANPA a fost cea a avocatului Ionel Hașotti. Într-o suită de procese, casa Hașotti a cerut ca ANPA să fie cea obligată să încheie un contract de concesiune cu unul dintre clienții săi pentru o felie de 15 hectare din lacul Siutghiol, pe care acest client a făcut investiții. Bucata de lac fusese arendată de clientul lui Hașotti, de la fosta Companie Națională de Administrare a Fondului Piscicol, ca ”teren agricol” din bazinul acvatic al lacului dobrogean. Însă, de drept, lacurile naturale nu sunt terenuri agricole, ci terenuri acoperite permanent de ape, conform definiției din Legea fondului funciar, fiind date în administrarea Apelor Române prin Legea Apelor. În ultima ipoteză, care este și cea legală, investițiile (amenajările) făcute pe lacurile naturale intră de drept în proprietatea publică de stat, fără a conferi un drept de concesiune investitorului. De aici și interesul casei de avocatură de a susține că lacul Siutghiol și celelalte au intrat în administrarea ANPA, care ar avea prerogative să concesioneze terenuri agricole cu amenajări piscicole.  

Despre cum a ajuns bucata de lac în arenda clienților casei Hașotti am scris  AICI

E limpede că cei care au susținut că ANPA a devenit administratorul lacurilor naturale din județul Constanța au interesele lor. Dar în dosarul de la Tribunalul Constanța, despre care relatăm în acest articol, s-au adus dovezi care răstoarnă total această percepție.

Trebuie să spunem că decizia judecătorească a Curții de Apel București, din 2016, s-a bazat pe susținerea unei firme care exploata piscicol lacul Tașaul. Aceasta a arătat că lacurile din județul Constanța au fost inventariate dublu, atât în administrarea Apelor Române, cât și în administrarea Administrației Domeniilor Statului, care ar fi predat mai departe către ANPA ”amenajările piscicole”. S-a spus în acel proces că Siutghiol, Tăbăcărie, Tașaul, Oltina și celelalte lacuri figurau înscrise atât în Anexa 3, cât și în anexa 12 a HG 1705/2006. Susținerea nu a fost contestată de nicio altă parte din proces, iar dovezi în favoarea ei nu au mai fost cerute de nimeni.

Mai departe, firma implicată în exploatarea piscicolă a lacului Tașaul a arătat că ADS și urmașa ei ANPA ar avea drepturi istorice mai vechi de a administra lacurilor dobrogene. Iar în acest caz au fost depuse dovezi cu privire la exploatarea lacului Siutghiol de către societatea piscicolă Pestom SA în perioada comunistă și după Revoluție. Iar toată atenția s-a mutat pe aceste probe, trecând neobservat aspectul că dubla inventariere nu fusese cu nimic dovedită.

În baza dublei inventarieri și a dreptului istoric mai vechi, Curtea de Apel București a anulat pozițiile din anexa 12 a HG 1705 în care lacurile naturale din județul Constanța erau inventariate cu drept de administrare pentru Apele Române. Aceeași Curte a apreciat că dreptul de administrare aparține ANPA, însă a respins ca lipsită de interes cererea de constatare expresă a acestui drept de administrare. Instanța a apreciat că ANPA are un titlu – adică anexa ei din HG 1705/2006 – și  acesta ar fi suficient.

Ei bine, acest titlu a fost solicitat fizic în procesul de la Tribunalul Constanța, despre care relatăm în articolul de față. Trebuie să spunem că HG 1705 a fost publicată într-un număr special al Monitorului Oficial, disponibil doar contra cost, din cauza mărimii sale. Or din acest motiv, inventarele nu pot fi consultate de oricine. Însă Guvernul României a depus HG-ul cu toate anexele sale. Și – surpriză – în acest fel s-a dovedit că lacurile Siutghiol, Tăbăcărie și celelalte nu au figurat niciodată în anexele ADS. Ca urmare, dacă ADS nu le-a avut, nici urmașa ei, ANPA, nu le poate avea în nicio anexă. Cu siguranță, cineva trebuie să răspundă pentru falsul intelectual și pentru inducerea în eroare a instanței de judecată de la Curtea de Apel București. Evident că nici hotărârea care se sprijină pe acest fals nu va putea să rămână în picioare.

Revenind la procesul de la Constanța, trebuie să spunem că ANPA a depus la dosar o întâmpinare față de cererea de a fi introdusă forțat în cauză. ANPA a arătat negru pe alb că nu are lacul Siutghiol în administrare și nici celelalte lacuri naturale dobrogene.

”Față de situația lacului Siutghiol, precizăm că este ”interesant” cum acest bun public a fost exploatat ani de zile de către autoritățile locale și de partenerii lor contractuali și brusc, în urma pronunțării Deciziei CCR nr. 708/2020, toți subiecții de drept interesați au convenit că ”ANPA este administratorul””.

Agenția neagă, așadar, că ar avea lacul Siutghiol în administrare și opinează că, în urma deciziei CCR, ar trebui să se aplice principiul restitutio in integrum, în sensul ca UAT-urile riverane să-l predea administrației de la care l-au luat, în speță Apelor Române. Pe de altă parte, ANAPA a opinat că în urma hotărârii judecătorești a Curții de Apel București, dreptul de administrare trebuie stabilit prin Hotărâre de Guvern constitutivă de drepturi (iar nu printr-o anexă declarativă de genul celei anulate parțial de instanță). Cine administrează lacurile în acest moment? Tot ANPA răspunde: nimeni, arătând că Guvernul trebuie să ia măsuri.

Iar măsurile – spunem noi – nu pot în niciun caz să anuleze o situație stabilită prin lege organică, anume că lacurile naturale nu pot fi administrate decât de Apele Române, în actualul context legal și constituțional. Orice altă susținere este un mit. Un mit la care au trudit fostul primar Nicolae Matei de la Năvodari, cel care a inventariat pe nedrept bucăți de lac în patrimoniul localității sale, actual primar din Constanța, Vergil Chițac, visând să inventarieze, la rândul său, lacul Tăbăcărie la Primărie, sau controversatul avocat Ionel Hașotti – cel care trudește profesional ca un client de-ai săi să concesioneze 15 hectare din lacul Siutghiol, cu titlul de teren agricol.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: