Connect with us

Politica

Anul electoral 2019. Românii își aleg președintele și trimit 33 de eurodeputați la Bruxelles

Publicat

la

Anul 2019 este marcat de două evenimente importante pe harta politicii românești, dar și pe cea europeană. Românii își vor alege președintele pentru următorii 5 ani și vor fi chemați la urne pentru a desemna eurodeputații pentru Parlamentul de la Bruxelles. Primele alegeri, cele europarlamentare, vor avea loc în luna mai, iar prezidențialele se vor desfășura în noiembrie sau decembrie. În cel de-al doilea caz, Guvernul este cel care decide data scrutinului.

705 eurodeputați pentru următorii 5 ani, 33 numai din România

În ordine, viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019, potrivit unei decizii adoptate, la Bruxelles, de miniştrii afacerilor europene din statele membre ale Uniunii Europene, reuniţi în Consiliul Afaceri Generale (CAG).

Reînnoirea Parlamentului European are loc la fiecare cinci ani. Conform legislaţiei europene, viitorul scrutin european urma să aibă loc între 6 şi 9 iunie anul viitor, dar ‘statele membre au considerat că este imposibilă’ organizarea alegerilor în intervalul menţionat. Astfel, alegerile europarlamentare din mai 2019 vor avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în legislativul UE.

În conformitate cu noile calcule, începând din 2019, România va avea 33 DE MANDATE în Parlamentul European, faţă de 32 câte are în prezent, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, anunţă Ministerul Afacerilor Externe.

Precedentele alegeri europene au avut loc în perioada 22-25 mai 2014.

Președinte pentru România

Anul 2019 este și anul alegerilor prezidențiale. Mandatului actualului președinte al României expiră în luna decembrie, iar calendarul electoral pentru acest scrutin urmează să fie stabilit, conform legislației în vigoare, de Guvern. Astfel, următoarele alegeri prezidențiale în România vor avea loc în noiembrie sau decembrie 2019.

Președintele Klaus Iohannis, ales în 2014, este eligibil pentru realegere.

NOTĂ! Klaus Iohannis a câștigat ultimele alegeri prezidențiale în 2014, cu 54,43% din voturi, fiind învestit în funcție odată cu depunerea jurământului pe 21 decembrie 2014. Potrivit articolului 81 din Constituția României, „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate”, astfel că Klaus Iohannis este eligibil pentru realegere.

Calcule peste calcule

Liderii formațiunilor politice deja fac calcule pentru desemnarea viitorilor candidați.

Liderii Partidului Social Democrat, principalul partid politic din România, vorbesc despre Liviu Dragnea drept viitor candidat pentru prezidențialele din acest an, dar nu exclud nici varianta candidatului unic al coaliției PSD – ALDE. În acest sens, se ia în calcul varianta Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE.

Liberalii sunt axați pe taxarea greșelilor miniștrilor cabinetului Dăncilă, iar cand vine vorba despre alegerile prezidențiale, varianta Ludovic Orban pare să fie cea mai la îndemână.

De asemenea, alți “pretendenți” la fotoliul prezidențial sunt Dacian Cioloș, fost premier, iar de la USR varianta Dan Barna nu este încă hotărâtă.

Mai mult, un alt candidat pentru alegerile prezidențiale ar putea fi Victor Ponta, fost premier din partea Partidului Social Democrat și actual lider al partidului Pro România.

Sibiu Summit

Un alt eveniment important al anului care tocmai a început îl reprezintă Sibiu Summit 2019, eveniment politic european la care și-au anunțat participarea reprezentanți ai celor 27 de state membre care vor compune Uniunea Europeană după Brexit.

Sibiu Summit se va desfășura pe 9 mai, iar pe agenda întâlnirilor au fost deja trecute teme care țin de viitorul celor 27 de state membre ale UE.

România, șefa Consiliului Uniunii Europene

Un alt eveniment care va marca istoria României îl reprezintă preluarea, de la 1 ianuarie 2019, de către țara noastră a președinției Consiliului Uniunii Europene.

Consiliul Uniunii Europene este instituția care reprezintă guvernele statelor membre ale UE și coordonează politicile blocului comunitar.

Mandatul României de lider al Consiliului Uniunii Europene este unul extrem de dificil.

Marea Britanie ar putea părăsi Uniunea Europeană, la finalul lunii mai, au loc alegeri pentru viitorul Parlament European, iar următorul buget al forului comunitar ar trebui cel puțin agreat de statele membre. Cât timp va conduce Consiulul Uniunii Europene, România va fi vizitată de peste 30 de mii de lideri, diplomați, funcționari și alți invitați.

În același timp, la Bruxelles, țara noastră va organiza zeci de evenimente.

În ciuda disputelor politice interne, ambasadorul României pe lângă Uniunea Europeană, Luminiţa Odobescu, citată de Europa FM, spune că suntem pregătiți.

80 de milioane de euro

Preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene ne costă aproape 80 de milioane de euro.

„Bugetul alocat îl vom ști numai la finalul exercițiului. El se situează între 60 și 80 de milioane de euro. Este un buget rațional, vizavi de faptul că exercităm pentru prima dată Președinția și, în același timp, plecând de la dimensiunea țării noastre. Este un buget rațional și având în vedere agenda pe care ne-o propunem, care este foarte ambițioasă. Numărul de întâlniri pe diverse paliere este mai ambițios decât pe parcursul Președinției anterioare”, a declarat luni George Ciamba, ministrul delegat pentru afaceri europene.

Ministrul a precizat că mai multe instituții responsabile de exercitarea Președinției vor partaja cheltuielile. Ciamba a spus că achizițiile de servicii și produse pentru evenimentele organizate pe parcursul Președinției au avut loc pe canale obișnuite, nefiind creată o structură specială în acest sens.

„În ceea ce privește evenimentele pe care le avem de gestionat, ritmul activității este deosebit de intens. România va găzdui 288 de reuniuni, dintre care cele mai multe în București, dar și la Iași, Cluj, Sibiu, Constanța, Brașov sau Alba-Iulia. Dintre acestea, vom avea 22 de reuniuni informale, la nivel ministerial. La Bruxelles, vom avea 41 de reuniuni ministeriale în Consili, cu cinci mai multe decât în Președinția austriacă. Vom avea 47 de reuniuni informale, 63 de reuniuni Coreper și 1.677 reuniuni tehnice de grup de lucru”, a enumerat Ciamba, adăugând însă că acestea sunt doar cele despre care se știe în prezent, fără a lua în calcul situațiile neprevăzute.

Ministrul a amintit că au fost suplimentate posturile în administrația publică, dar și la nivelul Reprezentanței României la UE pentru această perioadă. De asemenea, în ceea ce privește obiectivele României pentru această Președinție, Ciamba a menționat negocierea viitorului cadru financiar al UE, asigurarea unui Brexit fără probleme majore, dar și o coeziune mai mare a Uniunii.

„În această etapă importantă credem că UE are nevoie mai mult decât niciodată de mai multă unitate şi coeziune. Avem convingerea că viziunea pe care o proiectăm pentru viitor trebuie proiectată în jurul coeziunii. De aceea, Preşedinţia României are ca idee cheie coeziunea ca valoare politică, care asigură unitatea ţărilor membre – un mesaj foarte important pe care trebuie să-l dăm în momentul în care UE este supusă unor schimbări”, a punctat George Ciamba.

 

Comments

comments

Politica

Deputatul Crușoveanu, la 147 de ani de la înființarea PNL: Generația mea are de demonstrat că se poate ridica la așteptările românilor

Publicat

la data de

Scris de

La împlinirea a 147 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal, liderii formațiunii au venit cu mesaje prin care își exprimă unitatea pentru a se ridica la nivelul așteptările românilor.

“Creșterea și modernizarea României și implicit a fiecărei comunități locale reprezintă o misiune de îndeplinit, în care principalul beneficiar este fiecare cetățean”,  a scris deputatul Marian Crușoveanu pe pagina sa de Facebook.

Iată mesajul complet al liderului PNL Constanța:

“147 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal
Din 1875, PNL se află în slujba dezvoltării României, a promovării valorilor democratice și a modernizării instituțiilor statului care să fie în serviciul românilor.
#PNL nu este doar un partid cu o istorie îndelungată și bogată. Creșterea, afirmarea și modernizarea României și implicit a fiecărei comunități locale reprezintă o misiune de îndeplinit, în care principalul beneficiar este fiecare cetățean.
Pentru PNL, #România modernă înseamnă triumful democrației liberale, creșterea investițiilor, digitalizare, dezvoltarea comunităților locale, pe scurt, o Românie euro-atlantică. Așteptările românilor sunt enorme, mai ales că traversăm un moment istoric, cu atât de multe provocări dar, totodată, cu multe posibilități de a dezvolta România.
Generația mea, care a simțit din plin tranziția României, are de demonstrat că se poate ridica la așteptările românilor. Îmi doresc să putem reuși!
La mulți ani, liberali!”

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Noi măsuri luate în Coaliție: amânarea ratelor, 700 de lei pentru pensionarii cu venit sub 2000 lei, creșterea salariilor bugetarilor

Publicat

la data de

Scris de

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă anunță că în coaliția de guvernare s-a hotărât amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care „se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă”, una dintre mai multe măsuri care vor fi luate de Guvernul Ciucă ca parte a pachetului de măsuri „Sprijin pentru România”, de 1,1 miliarde de euro. Măsurile anunțate vor intra în vigoare începând din data 1 iulie.

„1. Amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă.
2. Acordarea unui sfert din diferența de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaților din sistemul public.
3. Acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei.
Măsurile vor fi aplicate la data de 1 iulie 2022.
Totodată, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală și respectarea angajamentelor privind deficitul public, astfel:
A. Diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10%, cu excepția celor cu investițiile, salariile, pensiile și asistența socială.
B. Suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie.
C. Creșterea colectării veniturilor la bugetului general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei.
D. Accelerarea absorbției fondurilor europene din cadrul programelor operaționale și al PNRR. În acest sens, Coaliția va efectua o evaluare lunară a stadiului absorbției”, sunt măsurile anunțate de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă pe Facebook.

foto: gov.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

România cere Comisiei Europene 3 miliarde de euro. Anunțul premierului Ciucă

Publicat

la data de

Scris de

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a prezidat, luni, reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dedicată pregătirii demersurilor pentru depunerea primei cereri de plată la Comisia Europeană, până la 31 mai.

„Calendarul foarte strâns pe care l-am urmărit pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din PNRR şi dialogul permanent între instituţiile statului român şi între Guvern şi Comisia Europeană fac posibilă transmiterea primei cereri de plată prin care România va beneficia de aproximativ trei miliarde euro sub formă de grant şi împrumut. Aceste resurse importante vor finanţa proiecte din toate componentele PNRR şi vor avea impact în mai multe domenii strategice pentru România. Este un efort instituţional care trebuie continuat pentru a obţine rezultate concrete, cu beneficii pentru cetăţeni”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

În prima cerere de plată sunt incluse, conform calendarului de implementare al PNRR, cele 21 de jaloane şi ţinte îndeplinite de România în trimestrul patru al anului 2021. Cererea de plată include atât sprijin nerambursabil în valoare de 2.037.146.414 euro, cât şi sprijin sub formă de împrumut în valoare de 907.669.494 euro.

În cadrul reuniunii a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor aferente trimestrului al II-lea 2022 şi implementarea celor din trimestrul I ale aceluiaşi an. Totodată, s-a discutat despre calendarul de lansare a apelurilor de proiecte şi au fost prezentate concluziile rapoartelor privind auditul de sistem şi de operaţiuni.

Potrivit sursei citate, în cadrul PNRR, au fost prevăzute şi aprobate investiţii care includ 70 apeluri de proiecte competitive, cu o valoare totală de 13,909 miliarde euro (aproape jumătate din valoarea totală a PNRR), iar 60 dintre apelurile de proiecte au termen asumat de lansare anul acesta. Aceste proiecte sunt din următoarele domenii sănătate, solidaritate socială şi egalitate de şanse, mediu, investiţii, infrastructură şi lucrări publice, cercetare-inovare-digitalizare, energie, educaţie şi cultură.

Şeful Executivului a apreciat eforturile instituţiilor implicate în gestionarea PNRR şi a cerut menţinerea unui ritm susţinut pentru implementarea eficientă şi de calitate a proiectelor de investiţii şi a reformelor.

„Instituţiile statutului s-au mobilizat şi au colaborat pentru a asigura respectarea angajamentelor şi calendarului asumat de România în cadrul PNRR. Este un efort care trebuie continuat şi extins pentru a valorifica cele 30 de miliarde de euro de care România va beneficia prin PNRR în proiecte de modernizare şi dezvoltare a ţării”, a mai spus Ciucă.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: