Connect with us

Politica

Anul electoral 2019. Românii își aleg președintele și trimit 33 de eurodeputați la Bruxelles

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Anul 2019 este marcat de două evenimente importante pe harta politicii românești, dar și pe cea europeană. Românii își vor alege președintele pentru următorii 5 ani și vor fi chemați la urne pentru a desemna eurodeputații pentru Parlamentul de la Bruxelles. Primele alegeri, cele europarlamentare, vor avea loc în luna mai, iar prezidențialele se vor desfășura în noiembrie sau decembrie. În cel de-al doilea caz, Guvernul este cel care decide data scrutinului.

705 eurodeputați pentru următorii 5 ani, 33 numai din România

În ordine, viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019, potrivit unei decizii adoptate, la Bruxelles, de miniştrii afacerilor europene din statele membre ale Uniunii Europene, reuniţi în Consiliul Afaceri Generale (CAG).

Reînnoirea Parlamentului European are loc la fiecare cinci ani. Conform legislaţiei europene, viitorul scrutin european urma să aibă loc între 6 şi 9 iunie anul viitor, dar ‘statele membre au considerat că este imposibilă’ organizarea alegerilor în intervalul menţionat. Astfel, alegerile europarlamentare din mai 2019 vor avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în legislativul UE.

În conformitate cu noile calcule, începând din 2019, România va avea 33 DE MANDATE în Parlamentul European, faţă de 32 câte are în prezent, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, anunţă Ministerul Afacerilor Externe.

Precedentele alegeri europene au avut loc în perioada 22-25 mai 2014.

Președinte pentru România

Anul 2019 este și anul alegerilor prezidențiale. Mandatului actualului președinte al României expiră în luna decembrie, iar calendarul electoral pentru acest scrutin urmează să fie stabilit, conform legislației în vigoare, de Guvern. Astfel, următoarele alegeri prezidențiale în România vor avea loc în noiembrie sau decembrie 2019.

Președintele Klaus Iohannis, ales în 2014, este eligibil pentru realegere.

NOTĂ! Klaus Iohannis a câștigat ultimele alegeri prezidențiale în 2014, cu 54,43% din voturi, fiind învestit în funcție odată cu depunerea jurământului pe 21 decembrie 2014. Potrivit articolului 81 din Constituția României, „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate”, astfel că Klaus Iohannis este eligibil pentru realegere.

Calcule peste calcule

Liderii formațiunilor politice deja fac calcule pentru desemnarea viitorilor candidați.

Liderii Partidului Social Democrat, principalul partid politic din România, vorbesc despre Liviu Dragnea drept viitor candidat pentru prezidențialele din acest an, dar nu exclud nici varianta candidatului unic al coaliției PSD – ALDE. În acest sens, se ia în calcul varianta Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE.

Liberalii sunt axați pe taxarea greșelilor miniștrilor cabinetului Dăncilă, iar cand vine vorba despre alegerile prezidențiale, varianta Ludovic Orban pare să fie cea mai la îndemână.

De asemenea, alți “pretendenți” la fotoliul prezidențial sunt Dacian Cioloș, fost premier, iar de la USR varianta Dan Barna nu este încă hotărâtă.

Mai mult, un alt candidat pentru alegerile prezidențiale ar putea fi Victor Ponta, fost premier din partea Partidului Social Democrat și actual lider al partidului Pro România.

Sibiu Summit

Un alt eveniment important al anului care tocmai a început îl reprezintă Sibiu Summit 2019, eveniment politic european la care și-au anunțat participarea reprezentanți ai celor 27 de state membre care vor compune Uniunea Europeană după Brexit.

Sibiu Summit se va desfășura pe 9 mai, iar pe agenda întâlnirilor au fost deja trecute teme care țin de viitorul celor 27 de state membre ale UE.

România, șefa Consiliului Uniunii Europene

Un alt eveniment care va marca istoria României îl reprezintă preluarea, de la 1 ianuarie 2019, de către țara noastră a președinției Consiliului Uniunii Europene.

Consiliul Uniunii Europene este instituția care reprezintă guvernele statelor membre ale UE și coordonează politicile blocului comunitar.

Mandatul României de lider al Consiliului Uniunii Europene este unul extrem de dificil.

Marea Britanie ar putea părăsi Uniunea Europeană, la finalul lunii mai, au loc alegeri pentru viitorul Parlament European, iar următorul buget al forului comunitar ar trebui cel puțin agreat de statele membre. Cât timp va conduce Consiulul Uniunii Europene, România va fi vizitată de peste 30 de mii de lideri, diplomați, funcționari și alți invitați.

În același timp, la Bruxelles, țara noastră va organiza zeci de evenimente.

În ciuda disputelor politice interne, ambasadorul României pe lângă Uniunea Europeană, Luminiţa Odobescu, citată de Europa FM, spune că suntem pregătiți.

80 de milioane de euro

Preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene ne costă aproape 80 de milioane de euro.

„Bugetul alocat îl vom ști numai la finalul exercițiului. El se situează între 60 și 80 de milioane de euro. Este un buget rațional, vizavi de faptul că exercităm pentru prima dată Președinția și, în același timp, plecând de la dimensiunea țării noastre. Este un buget rațional și având în vedere agenda pe care ne-o propunem, care este foarte ambițioasă. Numărul de întâlniri pe diverse paliere este mai ambițios decât pe parcursul Președinției anterioare”, a declarat luni George Ciamba, ministrul delegat pentru afaceri europene.

Ministrul a precizat că mai multe instituții responsabile de exercitarea Președinției vor partaja cheltuielile. Ciamba a spus că achizițiile de servicii și produse pentru evenimentele organizate pe parcursul Președinției au avut loc pe canale obișnuite, nefiind creată o structură specială în acest sens.

„În ceea ce privește evenimentele pe care le avem de gestionat, ritmul activității este deosebit de intens. România va găzdui 288 de reuniuni, dintre care cele mai multe în București, dar și la Iași, Cluj, Sibiu, Constanța, Brașov sau Alba-Iulia. Dintre acestea, vom avea 22 de reuniuni informale, la nivel ministerial. La Bruxelles, vom avea 41 de reuniuni ministeriale în Consili, cu cinci mai multe decât în Președinția austriacă. Vom avea 47 de reuniuni informale, 63 de reuniuni Coreper și 1.677 reuniuni tehnice de grup de lucru”, a enumerat Ciamba, adăugând însă că acestea sunt doar cele despre care se știe în prezent, fără a lua în calcul situațiile neprevăzute.

Ministrul a amintit că au fost suplimentate posturile în administrația publică, dar și la nivelul Reprezentanței României la UE pentru această perioadă. De asemenea, în ceea ce privește obiectivele României pentru această Președinție, Ciamba a menționat negocierea viitorului cadru financiar al UE, asigurarea unui Brexit fără probleme majore, dar și o coeziune mai mare a Uniunii.

„În această etapă importantă credem că UE are nevoie mai mult decât niciodată de mai multă unitate şi coeziune. Avem convingerea că viziunea pe care o proiectăm pentru viitor trebuie proiectată în jurul coeziunii. De aceea, Preşedinţia României are ca idee cheie coeziunea ca valoare politică, care asigură unitatea ţărilor membre – un mesaj foarte important pe care trebuie să-l dăm în momentul în care UE este supusă unor schimbări”, a punctat George Ciamba.

 

Comments

comments

Politica

BEC a prezentat primele rezultate provizorii!

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Biroul Electoral Central a anunțat primele cifre oficiale, provizorii, de la alegerile europarlamentare! După numărarea voturilor din 4,435 de secții, ceea ce corespunde unui procent de 23,13% din totalul de 19.171, rezultatele sunt următoarele:

PNL 29,42%

PSD 28,04

Alianța 2020 USR – PLUS 12,43%

UDMR 9,06

PRO România 6,20%

PMP 4,59%

ALDE 4,57%

Sursa: stiripesurse.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Traian Băsescu: PMP a trecut pragul. Vom fi pe locul 3 în Diaspora

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat la Realitatea TV că Partidul Mișcarea Populară a trecut pragul electoral de 5% și va obține al treilea scor în diaspora și Republica Moldova. Băsescu a spus că, la începutul campaniei electorale, PMP a mizat pe un bazin electoral de 350.000-400.000 de voturi, ceea ce i-ar fi asigurat intrarea în Parlamentul European la o prezență la vot de 31-34%. Datorită unei campanii bune, Băsescu apreciază că partidul pe lista căruia ocupă prima poziție a obținut un scor de aproximativ 600.000 de voturi. Fostul președinte a anticipat că UDMR nu va trece pragul electoral și că Pro România, partidul lui Victor POnta, se va situa la numărătoarea finală sub PMP. TRaian Băsescu a mai anticipat că PNL va fi câștigătorul alegerilor. În schimb, PSD riscă să ajungă pe locul 3, sub Alianța 2020 USR – PLUS. 

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Gabriela Firea, REPLICĂ USTURĂTOARE pentru Liviu Dragnea

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

La doar câteva minute de la anunțarea primelor rezultate ale alegerilor europarlamentare, Liviu Dragnea, președintele PSD, a anunțat că PSD și ALDE vor trebui să aleagă, în perioada imediat următoare candidatul pentru alegerile prezidențiale.

“PSD și ALDE vor trebui să aleagă candidatul pentru Președinție. Eu cred că din partea noastră Gabriela Firea ar fi potrivită, acum nu știu dacă ea mai vrea, după toate câte i s-au întâmplat. Am înțeles că ALDE îl dorește pe Călin Popescu Tăriceanu. Vom vedea”, a spus Liviu Dragnea.

Gabriela Firea a reacționat rapid și i-a dat o replică usturătoare pentru șeful său pe linie politică.

Iată ce a scris primarul general al capitalei pe Facebook:

Sunt surprinsa de declaratia Domnului Dragnea privind recomandarea mea ca posibil candidat al PSD la alegerile prezidentiale. Nu am discutat acest subiect cu Domnia-sa nici acum si nici cand eram in conducerea PSD.

In anul 2016, Domnul Dragnea m-a propus candidat la Primaria Capitalei si atunci nu numai ca i-am multumit dar am si muncit pina la epuizare. Am castigat si am creat impreuna cu echipa noastra un suflu nou, de succes, pentru parlamentare, unde m-am implicat fara rezerve pentru partid si implicit pentru presedintele acestuia, la fel ca multi colegi primari din tara.

Dupa castigarea alegerilor parlamentare din 2016, din pacate, am fost tranformata in sac de box. Unii ministrii mi-au spus, dupa ce au fost schimbati, ca nu au ajutat Primaria Capitalei pentru ca nu era dat un ok de “sus”, ca sa “nu creasca Firea in sondaje”.

Au fost boicotate proiecte ale Bucurestiului de catre unii membri ai guvernelor care s-au succedat si am fost si sunt blocata de PNL si USR in Consiliul General. Cum ar fi aratat azi scorul PSD daca erau indeplinite promisiunile din campaniile electorale atat in Capitala, cat si in intreaga tara?

Sanatatea mea, in ultimele sase luni, a atarnat de un fir de ata. Am avut mai multe interventii si o operatie dificila iar in vara aceasta mai urmeaza una complexa, sper finala.

Consider ca PSD, in forurile statutare, trebuie sa-si decida candidatul la Prezidentiale. Nu mi-am dorit si nu imi doresc sa preiau conducerea PSD. Nu mi-am dorit si nu imi doresc sa candidez la Presedintie. Imi doresc, insa, sa am sanatate si sustinere, sa finalizez cu bine proiectele pentru Bucuresti.

PSD va trebui sa depuna eforturi, in perioada urmatoare, sa recapete increderea romanilor. Sa se reorganizeze, sa se relanseze si abia apoi sa-si voteze candidatul pentru alegerile Prezidentiale.

Am vazut si eu, ca toata tara, procentele de la exit-poll. Nu sunt surprinsa! Este o consecinta a deciziilor si comportamentului din ultimii doi ani, cel putin.

In momentul in care am vazut ca semnalul meu de alarma, si a altor cativa colegi, de acum 8-9 luni de zile, nu este luat in seama de CEX si de liderul partidului, am renuntat la toate functiile politice. La unele de buna voie, la altele silita. Am ramas un simplu membru de partid.

Am fost jigniti ca am fi pucisti, tradatori, ca am pactizat cu statul paralel. Toate niste inventii, pentru a ascunde realitatea : oamenii isi doreau o alta agenda publica axata pe nevoile cetatenilor.

Nu interpretati ca as incerca sa infig cutitul in spatele unui om aflat in necaz. Cum spuneam, nu-mi doresc functii politice, nu vreau sa critic intr-un moment greu, dar nu pot ignora faptul ca in urma cu aproape un an de zile am previzionat ruptura conducerii PSD de ceea ce gandesc cei mai multi romani.

Au urmat luni grele, in care mi-am suportat pedeapsa pentru ca am indraznit sa vorbesc. Cred cu tarie ca ar fi fost cu totul altfel ziua de azi, daca se luau in seama aceste semnale de alarma si se refacea legatura cu romanii.

Acum, pericolul este ca stanga romaneasca sa dispara asa cum, acum aprope 20 de ani, a disparut un partid istoric – PNT-CD.

Este o vorba in popor : a pune batista pe tambal. Acum aproape un an, Cex-ul si liderul partidului asta au facut. La PSD s-a intors piramida partidului cu varful in jos si tot partidul a depins de lider.

Romanii nu au fost atat de mult impotriva partidului, cat au fost impotriva conducerii.

Nu doresc sa cada capete : de obicei, cei care pierd pleaca atunci cand exista onoare fata de colegii de partid si fata de tara. Macar atat sa dam Romaniei : minimum de onoare cetateneasca.

Noi putem disparea ca partid, putem disparea ca oameni politici dar Romania trebuie sa ramana o natiune demna si puternica!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: