Connect with us

Actual

Aproape 40 de ani de pușcărie pentru Tripleta de Aur. Strutinsky – omul de la secția comisioane și trafic de influență

Published

on

Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Sorin Strutinsky vor executa împreună 39 de ani și opt luni de închisoare. Ultimul dintre condamnați este Sorin Strutisnky. Acesta a primit, astăzi, 10 ani și opt luni de închisoare. În articolul de față, ne propunem să explicăm sumar, pe înțelesul tuturor, rolul jucat de acesta în anturajul foștilor șefi ai județului și municipiului Constanța. 

Ascensiunea tripletei de aur și rolul lui Sorin Strutinsky

La revoluție, Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Sorin Strutinsky erau studenți la Institutul de Marină Mircea cel Bătrân din Constanța. În 1990, cei 3 au fondat săptămânalul Contrast. De atunci, destinul lor economic și politic a fost unit pentru totdeauna. La câțiva ani distanță, tripleta a ajuns în grațiile mogulului Mihail Cârciog. De pe urma asocierii cu acesta, au luat naștere televiziunea SOTI/ TV Neptun și cotidianul Telegraf. Dezvoltarea afacerilor tripletei s-a făcut și pe baza unui credit contractat de la Bancorex SA, care nu a mai fost restituit niciodată băncii de stat.

În 1996, Radu Mazăre a ajuns deputat în Parlamentul României, iar în anul 2000 primar independent al Municipiului Constanța. Tot în 2000, Nicușor Constantinescu a ajuns consilier local independent. În 2003, cei doi s-au înrolat în PSD, devenind liderii acestei formațiuni la nivel local. În 2004, Nicușor Constantinescu a ajuns președintele Consiliului Județean Constanța. În timp ce Mazăre și Nicușor s-au înfipt în politică, asociatul lor, Sorin Strutinsky, a rămas ancorat exclusiv în zona de afaceri. Mai mult, Strutinsky a cumpărat părțile sociale deținute de Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu la societățile din trustul Neptun-Telegraf, în condițiile în care acestea au devenit abonate perene la bugetele de publicitate ale Primăriei și Consiliului Județean.

Problemele penale ale tripletei de aur au început în anul 2005, atunci când procurorii DNA au declanșat urmărirea penală în dosarul retrocedărilor. Rechizitoriul avea să fie încheiat în anul 2008, atunci când Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, mai mulți oameni de afaceri în frunte cu Cristi Borcea, funcționari publici, notari și experți evaluatori au fost trimiși în judecată. În linii mari, retrocedările se referă la un milion de metri pătrați de teren din Municipiul Constanța, atribuiți în compensare, în parcul Tăbăcărie, pe malul mării, pe malul lacului Siutghiol, pe spațiile verzi de pe marile bulevarde. Hălci importante din această suprafață au ajuns la familia Mazăre sau la firme afiliate fostului regim, precum Holland Development Group sau Sisteme Internaționale de Afaceri, care au cumpărat drepturi litigioase cu sume ridicol de mici. 

”Omul nostru” de la secția de comisioane și trafic de influență

Sorin Strutinsky nu a fost inculpat în dosarul retrocedărilor, neavând nicio implicare în zona politică. Rămânând în zona de afaceri, acesta a reușit să constituie o rețea de firme, pe numele unor colaboratori sau chiar prin intermediul unor societăți anonime deschise în țări cu regim de paradis fiscal. Rețeaua de firme și societățile de presă la care am făcut mai sus referire i-au folosit lui Strutinsky să facă bani grei, de pe urma poziției politice a asociaților săi. Astfel, așa cum avea să se arate în dosarele sale penale, Strutinsky a negociat contracte de publicitate de milioane de euro de la companii care doreau să construiască magazine de tip Mall la Constanța și aveau nevoie de documentații urbanistice favorabile de la Primăria Constanța.

Pe partea cealaltă, rețeaua de firme cu beneficiari ascunși în paradisuri fiscale era folosită pentru comisionări, trafic de influență și spălare de bani, așa cum afirmă procurorii DNA.

În esență, schema de lucru a fost cât se poate de simplă. Având putere politică, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu au obținut numirea unor directori de casă la Spitalul Județean, la companii de stat, precum Administrația Canalelor Navigabile, sau la autorități de stat, precum Direcția Apelor Române – Dobrogea Litoral. Firmele care aveau bani de încasat de la aceste entități publice ajunse sub controlul oamenilor lui Mazăre și Nicușor se confruntau cu blocaje. Deblocarea plăților se producea doar după ce administratorii acestor firme semnau contracte cu firmele din rețeaua lui Strutinsky. Procurorii spun că aceste contracte nu au avut scop economic real, fiind încheiate pentru a conferi o acoperire a comisionării cu diferite procente de către Sorin Strutinsky, supranumit ”trezorierul” lui Mazăre și Nicușor.

Dosarul în care Sorin Strutisnky a fost condamnat astăzi, definitiv, la 10 ani și 8 luni de închisoare, surprinde astfel de afaceri cu ”paraîndărăt”. Vorbim de 8 fapte penale de trafic de influență, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată sau instigare la spălare de bani, toate în formă continuată. Denunțul penal împotriva lui Strutinsky a fost depus de reprezentanții societății Argos. Strutinsky a fost interceptat telefonic, iar la un moment dat a avut parte de o percheziție domiciliară. Pe surse, la ultima acțiune polițiștii judiciari ar fi găsit în posesia acestuia un carnețel în care erau menționate toate comisioanele pe care le încasa. Fiind vorba de mulți bani, individul nu putea memora toate sumele în discuție. Dacă ar fi fost mai exersat în memorare, treaba procurorilor ar fi fost mult mai grea.

În acest dosar penal, Strutinsky a fost arestat preventiv în anul 2015. La scurt timp, a fost eliberat din arest, însă a fost trimis în judecată. În 2017 a fost condamnat pe fond la 7 ani și 4 luni de închisoare. În calea de atac, dosarul a fost repartizat judecătorilor Ciprian Coadă și Adriana Ispas de la Curtea de Apel Constanța. Întrucât cei doi au făcut opinie separată, s-a format un complet de divergență, cu aportul unei doamne magistrat transferate de la București. Completul de divergență a decis în majoritate să majoreze pedepsele pentru toate cele 8 infracțiuni în discuție. În continuare, Adriana Ispas a făcut opinie separată, nefiind de acord cu majorarea pedepsei. 

Sorin Strutisnky mai are o condamnare pe fond, nedefinitivă, de 7 ani și 10 luni de închisoare, în dosarul Polaris. Printre fapte reținute în sarcina sa sunt și comisionările prin publicitate aplicate constructorilor de mall-uri, la care ne-am referit mai sus. De asemenea, magistrații au reținut pe fond că sumele plătite pentru publicitate de compania Polaris la TV Neptun ar reprezenta o formă de comisionare, deși compania de salubrizare a refuzat această interpretare, susținând că raporturile au fost de tip comercial.  

Într-un alt dosar penal, Strutisnky este judecat pentru complicitate la trafic de influență alături de Dănuț Căpățână, fostul manager al Spitalului Județean Constanța. Acest Căpățână a fost numit la conducerea Spitalului pe baza influenței politice exercitate de Nicușor Constantinescu. Procurorii afirmă că mai multe societăți care au executat diverse contracte cu Spitalul sau care au externalizat spălătoria și serviciul de prosectură au fost comisionate de Dănuț Căpățână în complicitate cu Sorin Strutinsky.  Tot aici trebuie să mai spunem că una din firmele din siajul lui Strutisnky a beneficiat la un moment dat de externalizarea analizelor de imagistică RMN ale Spitalului Județean. Practic, pe aparatura spitalului opera o firmă ”cazată” în fostul hotel Astoria, care încasa toți banii. Mai departe, profitul era vărsat într-o firmă off shore din Cipru. În acest caz, cercetările penale s-au finalizat prin clasare. În sfârșit, pe vremea lui Căpățână, Spitalul l-a internat de urgență în mai multe rânduri pe Nicușor Constantinescu, ajutându-l pe acesta să obțină termene în plus în dosarele sale penale. 

Pușcărie cât o viață de om

După cum spuneam, tripleta de la Constanța a primit în total aproape 40 de ani de închisoare. Primul care a luat drumul pușcăriei a fost Nicușor Constantinescu. Fostul șef al Consiliului JUdețean a fost condamnat în 2016 la cinci ani de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal. Același Constantinescu a fost condamnat ulterior, în 2019, la alți 15 ani de închisoare: 10 ani în dosarul Dosarul Perdelelor Forestiere și alți 5 ani în dosarul Retrocedărilor. Cel de-al doilea condamnat al grupării este fostul primar Radu Mazăre, care a primit 9 ani de pușcărie în celebrul dosar al Retrocedărilor ilegale. 

În total, cei trei, Constantinescu – Mazăre – Strutinsky, au primit 39,8 ani de închisoare.

La salba condamnărilor s-ar mai putea adăuga și alți ani, pentru că cei trei mai sunt judecați și în alte dosare. Vorbim în principal de dosare în care s-au pronunțat deja condamnări pe fond, după cum urmează:

  • Nicușor Constantinescu: 8 ani în dosarul finanțării ilegale a fundațiilor culturale Thalia și Fantasio (2018; actualmente în stare de judecată în calea de atac).
  • Radu Mazăre: 9 ani și 10 luni de închisoare în dosarul Polaris (2019; actualmente în stare de judecată în calea de atac).
  • Sorin Strutinsky: 7 ani și 4 luni în dosarul Polaris (2019)

Dacă aceste condamnări vor fi menținute în calea de atac, pedeapsa tripletei se va majora cu 25 de ani și două luni. 

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.