Connect with us

Politica

Bugetul de stat pentru 2022, publicat. Ministerul lui Firea are cei mai puțini bani

Publicat

la

Ministerul Finanțelor a publicat, astăzi, proiectul bugetului de stat pentru 2022.

Iată principalele proiecții:

Creditele bugetare pentru Administrația Prezidențială cresc cu 22,9%, la 74,5 milioane lei credite bugetare, de la 60 milioane lei în acest an, și cu o creștere de 23% a creditelor de angajament, de la 72 milioane lei la 90 milioane lei.

La Senat, creditele bugetare cresc cu 1,8%, la 218 milioane lei, de la 214 milioane lei în acest an. Creditele de angajament cresc cu 6,6%, la 228 milioane lei.

Camera Deputațior are credite bugetare de 527 milioane lei, în creștere cu 15%, dar cretitele de angajament scad cu 5%, la 522 milioane lei.

Secretariatul General al Guvernului are credite bugetare de 2,829 miliarde lei, în creștere cu 1%, și credite de angajament de 2,8 miliarde lei, în creștere cu 5,6%.

La Ministerul Afacerilor Interne creditele bugetare cresc cu 11,7%, la 23,6 miliarde lei, iar creditele de angajament scad cu 0,7%, la 24,6 miliarde lei.

Ministerul Afacerilor Externe are credite bugetare de 1,240 miliarde lei, creștere de 9,9% și credite de angajament de 1,542 miliarde lei, creștere de 13%.

Ministerul Agriculturii are credite bugetare de 24,6 miliarde lei, cu o creștere de 3,7% și credite d eangajament de 29,1 miliarde lei, în scădere cu 18,7%.

Ministerul Apărării Naționale are credite bugetare majorate cu 13,7%, la 25.9 miliarde lei, și credite de angajament de 36 miliarde lei, creștere de 7%.

Ministerul Culturii înregistrează creșteri de 45% la creditele bugetare, la 1,336 miliarde lei, și de 34,9% la creditele de angajament, la 1,350 miliarde lei.

Ministerul Transporturilor are credite bugetare în creștere cu 20%, la 17 miliarde lei, și credite de angajament majorate cu 96%, la 34,2 miliarde lei.

Ministerul Educației: cresc creditele bugetare cu 5,99%, la 32,4 miliarde lei și creditele de angajament cu 6,75%, la 32,4 miliarde lei.

Ministerul Sportului are o alocare bugetară de 521 milioane lei, în creștere cu 1,9%.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are credite bugetare în creștere cu 354%, la 12,799 miliarde lei și credite de angajament în creștere cu 1.541%, la 106,8 miliarde lei.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse are credite bugetare de 183 de milioane de lei și credite de angajament de 185 milioane lei.

La Ministerul Energiei scad creditele bugetare cu 11%, la 3,422 miliarde lei, și cressc creditele de angajament cu 24%, la 5,339 miliarde lei.

Pentru Ministerul Finanțelor creditele bugetare scad cu 16%, la 5,9 miliarde lei și cu 17% creditele de angajament, la 5,921 miliarde lei.

Creditele bugetare alocate Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale cresc cu 17%, la 44,499 miliarde lei, iar creditele de angajament cresc cu 17%, la 46,098 miliarde lei.

Ministerul Economiei înregistrează o creștere a creditelor bugetare cu 62%, la 453 de milioane de lei, și cu 100% a creditelor de angajament, la 558 milioane lei.

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului înregistrează o scădere a creditelor bugetare cu 44%, la 2,576 miliarde lei și cu 52% la creditele de angajament, la 2,620 miliarde lei.

Ministerul Justiției are credite bugetare de 5 miliarde lei, în scădere cu 8,99% și credite de angajament de 6,3 miliarde lei, în creștere cu 9,2%.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației înregistrează o scădere a creditelor bugetare de 19,9%, la 8,5 miliarde lei și o creștere de 332% la creditele de angajament, la 57,2 miliarde lei.

Ministerul Muncii si Solidarității Sociale: cresc creditele bugetare cu 6,7%, la 56,5 miliarde lei și cu 6,1% creditele de angajament, la 56,5 miliarde lei.

Ministerul Public: scad creditele bugetare cu 18,9%, la 1,541 miliarde lei și cu 18,3% creditele de angajament, la 1,552 miliarde lei.

Ministerul Sănătății: scădere cu 0,13% a creditelor bugetare, la 24 miliarde lei, și creștere cu 19% a creditelor de angajament, la 31 miliarde lei.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: cresc creditele bugetare cu 17,9% la 2,428 miliarde lei și cu 117% creditele de angajament, la 5,313 miliarde lei.

Ministerul Cercetării, Inovării si Digitalizării: cresc creditele bugetare cu 0,62%, la 1,7 miliarde lei și cu 131% creditele de angajament, la 3,3 miliarde lei.

Serviciul Roman de Informații: cresc creditele bugetare cu 8,3%, la 3,1 miliarde lei și cu 1,44% creditele de angajament, la 3,25 miliarde lei.

Serviciul de Informații Externe: cresc creditele bugetare cu 44%, la 604 milioane lei, și scad creditele de angajament cu 9%, la 519 milioane lei.

Serviciul de Protecție si Paza: Creștere cu 27$ a creditelor bugetare, la 373 milioane lei, și cădere cu 43% a creditelor de angajament, la 277 milioane lei.

Serviciul de Telecomunicații Speciale: cresc creditele bugetare cu 36%, la 938 milioane lei și scad creditele de angajament cu 13,8% la 740 milioane lei.

Societatea Română de Televiziune are o alocare bugetară de 380 milioane lei, în creștere cu 1,8%, Societatea Romana de Radiodifuziune primește 370 de milioane de lei (creștere cu 2%), iar Agenţia Naţională de Presă Agerpres 27 milioane lei (creștere cu 1,46%). (Sursa: stiripesurse.ro)

Comments

comments

Politica

PSD reînvie impozitul progresiv. Ciolacu: „Ne mințim în continuare cu această cotă unică“

Publicat

la data de

Scris de

PSD-iștii vor să reînvie impozitul progresiv. În acest sens, social-democrații vor lansa până la sfârșitul lunii o serie de propuneri de modificare a Codului Fiscal, printre care renunțarea la cota unică de impozitare.

„Ne mințim în continuare cu această cotă unică, care nu mai este unică. Sunt mai multe măsuri fiscale pe care trebuie să le prezentăm până pe 1 iunie. Codul Fiscal trebuie modificat cu șase luni înainte ca viitorul buget de stat să îl construim pe măsuri luate de la 1 iunie, cu efecte de la 1 ianuarie. Rămân la părerea că în zona prețurilor la energie ar fi trebuit venit cu reglementare și ar fi avut efecte imediate. Compensarea, după cum vedem, a creat un decalaj până se văd efectele. Dacă am fi venit cu o reglementare, efectele ar fi fost de a doua zi și poate nu am fi ajuns la această inflație”, a spus președintele PSD, Marcel Ciolacu.

El a afirma că trebuie făcută o analiză până în 1 iunie.

Întrebat despre necesitatea modificării Codului fiscal, fostul premier Florin Cîţu a spus: „Nu trebuie să se întâmple nimic. Predictibilitate înseamnă că trebuie să păstrezi ceea ce ai. În 2019, când a venit PNL la guvernare, a eliminat toate taxele introduse de PSD, pentru că ştim că asta face. PSD a introdus taxe în perioada 2017 – 2019. Le-am eliminat pe toate şi am colectat mai bine. Uitaţi-vă în noul program de convergenţă – este un program foarte frumos acolo, care arată că în 2020 – 2021 am reuşit să colectăm venituri de 32,7% – 32,8% din PIB. PNL are soluţii de colectare a veniturilor fără creşterea taxelor”.

Sursa: Digi24

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Un fost ministru al Economiei susține că Guvernul va mări taxele și impozitele: “Vor merge direct în buzunarul românilor, n-o să-i mai taxeze prin inflație”

Publicat

la data de

Scris de

Criza economică din prezent este o furtună aproape perfectă, declară vicepreședintele USR Claudiu Năsui. Fostul ministru al Economiei crede că Guvernul va mări taxele și impozitele, mergând astfel ”direct în buzunarul românilor”.

Claudiu Năsui spune la RFI despre inflație că „este o furtună aproape perfectă. Eu am spus că inflația va ajunge la 15% anul acesta și asta o ziceam în decembrie, când BNR-ul zicea că nu depășim cele două cifre. Iată că și BNR-ul a ajuns la concluzia că până la finalul anului tot cu două cifre o să avem inflația. Practic, ce se întâmplă este că statul român a trăit mult prea mult timp cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile și diferența aceea, împreună cu BNR-ul, aici a fost o complicitate foarte mare, a venit din datorie, datorie care apoi a fost și monetizată, deci practic s-a mărit masa monetară, s-a folosit tiparnița, au tipărit bani”.

Unii experți atrag atenția că majorarea unor impozite nu mai poate fi exclusă. Fostul ministru USR al Economiei crede însă că acest lucru mai mult ar dăuna:

”Cred că Guvernul, chiar dacă ne-a mințit până acum că nu o să crească taxele și impozitele, pare că-și dorește musai să facă lucrul acesta, adică vor merge direct în buzunarul românilor, n-o să-i mai taxeze prin inflație (…) și cred că vor apela inclusiv la aceste creșteri de taxe, (lucru) care, atenție, în contextul actual, este o crimă economică (…). Aici, Guvernul are de ales: fie își restrânge cheltuielile, deci nu le mai crește cu 19% față de anul trecut, fie crește taxele, adică fie noi, românii, o să avem mai puțini bani, fie ei își restrâng puțin organigramele, pensiile speciale, agențiile, PNDL-urile și toate astea”.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Vezi ce declarații a făcut Mihai Mazăre despre eliberarea temporară a fraților săi Radu și Alexandru

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre şi fratele său, fostul parlamentar Alexandru Mazăre, condamnaţi la nouă ani de închisoare, respectiv trei ani de închisoare, au primit acceptul din partea penintenciarelor unde sunt încarceraţi să participe la înmormântarea mamei lor.

Fratele lor, aflat în libertate, Mihai Mazăre (Mițu), a făcut o declarație în fața presei și a vorbit despre eliberarea temporară a celor doi frați ai săi.

„A fost soția lui Radu Mazăre în contact cu cei de la penitenciar și au plecat, sunt (Radu și Alexandru Mazăre, n.r.) în drum spre Constanța cu o singură mașină, o dubă a penitenciarului. Frații mei vor sta acasă strict cât țin funeraliile, adică slujba de la biserică, slujba de la cimitir, după aceea o scurtă masă cu familia și apoi fiecare va merge la penitenciar.“, a punctat Mihai Mazăre.

Întrebat dacă Radu și Alexandru au mai apucat să vorbească cu mama lor, Mihai Mazăre a spus că da, Radu a vorbit cu mama sa înainte ca aceasta să decedeze, iar Alexandru a vorbit cu mama lor înainte de a primi sentința de condamnare (săptămâna trecută, n.r.) la închisoare.

„Din ziua în care a primit sentința nu a mai apucat să vorbească, pentru că el s-a dusa și s-a predat la Penitenciarul Rahova…Mama avea multe probleme medicale, ca orice om bătrân de 80 de ani. Nu mai avea resurse, a obosit foarte mult. Suferința cu Radu din ultimii ani și-a spus cuvântul…Mama a fost ca orice mamă, și-a crescut copiii pe vremea lui Ceaușescu într-un apartament din Drumul Taberei din București“, a spus Mihai Mazăre.

Mihai Mazăre spune că vorbește zilnic cu Radu Mazăre. El afirmă că starea fostului primar este excelentă

„Nu a fost tot timpul așa, dar el intră în al patrulea an de detenție. S-a rutinat acolo, lucrează la gospodărie. A asimilat ideea și situația în care este el. Așteaptă să își ispășească pedeapsa“, a afirmat Mihai Mazăre.

El a mai adăugat că Radu Mazăre va fi eligibil pentru a putea fi eliberat condiționat abia peste doi ani.

La sfârşitul săptămânii trecute, Radu Mazăre şi Alexandru Mazăre au depus câte o cerere la penitenciarele unde sunt încarceraţi pentru a fi lăsaţi să îşi conducă mama pe ultimul drum.  Cererile lor au fost admise luni dimineaţa.

Gabriela Mazăre a murit, joi, în urma unor probleme cardiace. Decesul său s-a produs la trei zile după ce Alexandru Mazăre a primit o condamnare definitivă de trei de ani de închisoare.

Gabriela Mazăre a avut trei copii: pe Radu, fostul primar al Constanţei, pe Alexandru, fost parlamentar de Constanţa şi pe Mihai, care nu a deţinut funcţii publice.

Radu Mazăre ispăşeşte în prezent o pedeapsă de nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor din Mamaia. De asemenea, el este judecat în mai multe dosare instrumentate de către procurorii DNA.

Alexandru Mazăre a fost încarcerat săptămâna trecută, după ce a fost condamnat la trei ani de închisoare în dosarul campusului social “Henri Coandă”.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: