Connect with us

Exclusiv

Buturuga mică răstoarnă carul mare. Cazul de insolvență al gigantului Van Oord, sucursala Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV și-a deschis o sucursală în România, la Constanța, în anul 2013. Primul sediu administrativ al acesteia a fost stabilit într-un imobil deținut, în cote egale, de doi avocați influenți, foști judecători cu roluri cheie în sistemul local și național de justiție. Prin sucursală, grupul olandez a coordonat două lucrări monumentale. Vorbim aici de extinderea digului de larg al Portului Constanța și de extinderea plajelor turistice din Constanța și Eforie Nord, lucrări finanțate, generos, din fonduri europene.

Van Oord Sucursala Constanța, datorii de 222.717.990 de lei

De la înființare și până în prezent, Van Oord Sucursala Constanța a avut venituri impresionante, de peste un miliard de lei (cifra exactă: 1.038.374.458 de lei), dar profit… ioc. Pentru ultimul exercițiu contabil, respectiv al anului 2017, sucursala – slujită de numai 5 angajați – a declarat datorii totale, care provin din anii anteriori, de 222.717.990 de lei. Declarând cifre de comă, olandezii nu au plătit nimic la bugetul de stat al României. Cel mai probabil, profitul real a fost exportat în țara de origine, după o rețetă aplicată și de alte companii multinaționale care activează în țara noastră. Mai multe nereguli au fost descoperite de inspectorii antifraudă în contabilitatea Van Oord Sucursala Constanța, care a fost obligată să verse la bugetul statului român contribuții pe care, de altfel, firmele românești, bigote și retrograde – conform unor voci progresiste, le declară și chiar le  achită. Olandezii nu s-au conformat și au atacat la instanță decizia de impunere, pe care au reușit să o desființeze.

Olandezii au dat o țeapă de un milion de euro unei firme românești

Aspectele de mai sus s-au împachetat în tăcere. În schimb, de mai bine de doi ani Van Oord Sucursala Constanța se află într-un scandal imens, amplu mediatizat, inclusiv de publicația noastră, cu privire la țepuirea unui partener român. Vorbim aici de compania locală Comprest Util SRL, care a realizat digurile de mal în două din sectoarele de plajă din Constanța. Antreprenorul care deține compania locală, pe numele său Grigore Comănescu (foto), a declarat că olandezii au uitat să achite o fracție de aproximativ un milion de euro din ultima factură. Ca să fie clar: olandezii au plătit o parte din factură, însă după recepția finală a lucrării, văzându-se cu sacii în căruță, au uitat de diferența de aproape un milion de euro. La început au uitat, dar mai apoi au pretins, avocățește, că nu ei trebuiau să achite, ci  un partener de-al lor de consorțiu, alături de care câștigaseră licitația și executaseră lucrările.

O confuzie risipită de Tribunalul București

Din acest motiv, acțiunea inițiată de Comprest Util la începutul anului 2016, în vederea obținerii unei ordonanțe de plată împotriva Van Oord, a fost respinsă pe 15.03.2016. Judecătorii au reținut atunci că olandezii nu au calitate procesuală pasivă. Mai departe, firma românească s-a îndreptat împotriva partenerului de consorțiu al olandezilor. Vorbim aici de o firmă care se afla deja în insolvență, într-un dosar al Tribunalului București. Însă judecătorul sindic de la instanța bucureșteană a spus că datoria în litigiu nu aparținea partenerului de consorțiu.

Din acest motiv, Comprest Util a deschis alte două litigii împotriva olandezilor. În primul a cerut o nouă ordonanță de plată, iar în al doilea a cerut declanșarea insolvenței împotriva Van Oord – Sucursala Constanța.

Curtea de Apel Constanța bagă Van Oord Olanda în faliment

Confruntarea juridică a părților a fost teribilă. Pe 25 ianuarie 2017, judecătorul sindic de la Tribunalul Constanța a respins cererea Comprest Util privind declanșarea insolvenței împotriva Van Oord. Firma românească a declarat apel. Dar înainte să se judece apelul, în celălalt proces, de la Tribunalul Constanța, s-a dispus emiterea ordonanței de plată împotriva olandezilor, pe 31.01.2018. Această victorie a zguduit soarta procesului de insolvență. Astfel, pe 14.06.2018, Curtea de Apel Constanța a decis ca dosarul de judecată să fie returnat judecătorului sindic de la Tribunalul Constanța, cu misiunea de a deschide procedura de insolvență, atenție, împotriva Van Oord Olanda. După cum spuneam încă din titlu, buturuga mică răstoarnă carul mare!

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Tribunalul anulează ordonanța de plată

Zdrobiți pe jumătate, olandezii s-au ridicat cu tehnici de manipulare mai rar întâlnite. Ei au reușit să blocheze executarea silită, iar mai apoi au obținut chiar anularea ordonanței de plată, pe calea contestației. În această procedură, Comprest Util s-a apărat, cerând Tribunalului să țină cont de hotărârea dată de instanța superioară, a Curții de Apel, în dosarul de insolvență. Cu alte cuvinte, românii au spus că dacă o instanță superioară a constatat starea de insolvență,  înseamnă că a stabilit calitatea Van Oord de datornic și caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Or aceste constatări ale unei instanțe superioare, nu pot fi cenzurate, schimbate sau anulate de o instanță inferioară – au spus juriștii Comprest.

În schimb, avocații tocmiți de olandezi au răspuns de genul: noi suntem Van Oord România, hotărârea de insolvență nu se referă la noi, ci se referă la Van Oord Olanda, care este o altă persoană.

Spusele lor au avut mare trecere la instanța de la Tribunal, care a trecut cu lejeritate peste cele stabilite la Curte. Ca să fie clară înclinarea balanței și diferența de tratament, trebuie să spunem că Tribunalul s-a pronunțat pe toate cererile olandezilor, însă nu s-a pronunțat deloc, a ignorat pur și simplu, excepția ridicată de compania românească. Un fel de: flit, bă, ura și la gară!

O manipulare machiavelică

După ce au anulat ordonanța de plată pledând că nu Sucursala a intrat în insolvență, ci firma-mamă din Olanda, avocații Van Oord au denunțat o eroare materială în hotărârea Curții de Apel. Astfel, ei au cerut să se înlocuiască Van Oord – Olanda cu Van Oord – Sucursala Constanța, susținând că aceasta din urmă ar avea calitatea și capacitatea de a răspunde pentru datoriile ei, în procedura insolvenței. Eroarea s-a rectificat, Van Oord Olanda a scăpat de insolvență. Pe aceeași eroare, sucursala scăpase de ordonanța de plată a milionului țepuit fără scrupule. Și scăpată a rămas. Ce bine, ce convenabil!

După rectificare, dosarul a fost trimis judecătorului-sindic de la Tribunal, cu misiunea de a începe procedura insolvenței împotriva Van Oord- Sucursala Constanța. Numai că avocații Sucursalei au venit cu textul vechi: noi suntem Van Oord România, o biată sucursală, nu putem răspunde, să răspundă Van Oord Olanda. Aceeași joacă și în alte două acțiuni îndreptate împotriva hotărârii Curții de Apel referitoare la insolvență: o revizuire, care încă se mai judecă, și o contestație în anulare, pierdută definitiv de Van Oord pe 8 octombrie 2018.

Nu-i așa că pare o tulburare gravă de percepție? Cum să te contrazici de la un proces la altul legat de percepția unei situații? Să abandonezi prima percepție, că ți-ai făcut o a doua percepție contrară, apoi să revii la prima, după care să te răzgândești și să o îmbrățișezi duplicitar pe a doua… Nu-i așa că pare o sminteală? Doar pare! În realitate, nu e nicio sminteală și nicio tulburare gravă de percepție. E lipsă de scrupule, machiavelism și reframing. Cu alte cuvinte: manipulare și vrăjeală frumos ambalată. Judecătorul sindic a stopat acest joc pe 9 octombrie 2018, când a respins excepția ridicată de olandezi. Van Oord – Sucursala Constanța a rămas în procesul de insolvență, urmând să se continue procedura prin care Comprest Util și alte firme țepuite să-și poată recupera banii.

Insolvența este utilă, măcar să știm dacă au țepuit și statul român

După cum spuneam în deschiderea articolului, sucursala are datorii. Și nu un datorii mărunte, ci peste 222 de milioane de lei.  Rămâne de văzut cum va decurge insolvența. Însă, în mod cert, Comprest Util va deține poziția de creditor principal și va avea acces la documentele contabile ale Van Oord – Sucursala Constanța. Nu credem că olandezilor le va conveni ca acest creditor, care după cum s-a văzut nu cedează la drepturile sale, să afle cum anume s-a produs gaura de peste 222 de milioane de lei. Asta în condițiile în care, participând la ambele lucrări de anvergură ale Van Oord în România, Comprest Util a realizat profit de 15-20%, primind lucrările cu doar 75% din valoarea plătită de beneficiari. În fond, aici este marea întrebare: cum o firmă românească a făcut profit, lucrând cu 75% din valoarea oferită de beneficiar, iar olandezii, cu 100%, au ieșit în pierdere? După cum spuneam, există suspiciunea că profitul real, pe care trebuiau să-l declare olandezii în țara noastră, a fost exportat spre țara lor de origine și astfel nu au plătit nimic la bugetul nostru de stat. Exemplul olandez este de-a dreptul șocant, întrucât este greu de admis că este normal să nu lași un leu, măcar în scârbă, statului român din încasări fabuloase, de peste un miliard de lei noi. Ca să vă faceți o impresie, această sumă înseamnă în lei vechi zece mii de miliarde. Păi care ar fi exemplul pe care ar trebui să-l ia firmele românești de aici? Să angajeze cheltuieli cu nemiluita ca să scoată banii afară din țară? Să-și țepuiască partenerii de afaceri? Opinăm că statul olandez, care se opune intrării României în Schengen pe motiv că suntem o țară coruptă și retrogradă, ar trebui să urmărească mai atent ce modele corecte ne vin aici, din Olanda.

Comments

comments

Actual

VIDEO Policlinica 2: Clădire ruinată în scopul privatizării. Echipamente ținute la țiplă de 5 ani

În perioada 2011 – 2015, Policlinica 2 a Spitalului Județean Constanța, situată în zona ICIL, a fost modernizată și dotată cu aparatură de ultimă generație. Modernizarea clădirii a costat aproximativ două milioane de euro, în vreme ce aparatura de imagistică și radiologie a costat 3,5 milioane de euro.

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

În perioada 2011 – 2015, Policlinica 2 a Spitalului Județean Constanța, situată în zona ICIL, a fost modernizată și dotată cu aparatură de ultimă generație. Modernizarea clădirii a costat aproximativ două milioane de euro, în vreme ce aparatura de imagistică și radiologie a costat 3,5 milioane de euro. În mod paradoxal, conducerile din acea perioadă de la Consiliul Județean și Spitalul Județean nu au găsit oportun să includă în proiectul european o clădire anexă a Policlinicii 2, în care funcționa clinica de chirurgie maxilo-facială. Acest imobil a fost lăsat în paragină. Ba mai mult, a fost transformat în groapă de deșeuri.

Conducerea actuală a Consiliului Județean s-a decis să facă ordine. Din acest motiv, vicepreședintele CJC, Claudiu Palaz, a invitat presa la un tur în această locație, la sfârșitul săptămânii trecute. Palaz afirmă că imobilul a fost lăsat să se degradeze, întrucât fosta conducere urmărea să o privatizeze pe bani puțini.

Mai mult, vicepreședintele CJC spune că resturile rezultate în urma modernizării corpului principal au fost cărate în corpul secundar, pentru a se grăbi artificial degradarea clădirii. Totul s-a întâmplat în perioada în care Consiliul Județean Constanța era condus de Nicușor Constantinescu, iar la cârma Spitalului Județean se aflat Dănuț Căpățână, un tip care a lucrat la Synevo și care, numit în funcția publică, a concesionat analizele medicale de la Policlinica 2 tocmai către Synevo. Același Căpătână a concesionat și serviciul de imagistică de la Spitalul Județean către clinica Pozimed, deținută de un off shore din siajul lui Sorin Strutinsky – cunoscutul asociat al lui Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre. În momentul de față, Căpățână este pușcăriaș de drept comun, condamnat pentru fapte de corupție săvârșite la SCJU.

Ca să vedeți ce profunde sunt aceste interese, trebuie să știți că Policlinica 2 a fost dotată, tot pe fonduri europene, cu aparatură pentru imagistică și radiologie în valoare de 3,5 milioane de euro. Însă, de cinci ani, echipamentele stau în țiplă, întrucât nu s-au obținut avizele de punere în funcțiune de la Consiliul Național de Coordonare a Activităților Nucleare (CNCAN). Căutând cauzele acestei situații intolerabile, Claudiu Palaz a descoperit că firma care s-a ocupat de modernizarea corpului principal al Policlinicii 2 a tăiat tuburile de aerisire ale subsolului și le-a izolat cu spumă poliuretanică. Din acest motiv, subsolul se inunda la fiecare ploaie sau topire a zăpezii. Igrasia generată în acest fel a cauzat umflarea dușumelelor din rășini în încăperile destinate exploatării echipamentelor de imagistică, motiv pentru care CNCAN a refuzat să emită avizele necesare.

Anul acesta, Consiliul Județean a apelat la sponsori pentru a putea înlocui dușumelele din rășini cu șape din beton și pentru a igieniza subsolul policlinicii. Autoritatea nu a putut încheia contracte de lucrări, deoarece fiind vorba de un proiect european, nu se puteau face plăți suplimentare. Chiar și așa, după ce destul de greu au fost găsiți sponsori iar viciile au fost îndreptate, funcționarea echipamentelor de milioane de euro încă nu a fost autorizată. Claudiu Palaz spune că procedura a fost tergiversată de medicul Radu Baz, care a întârziat trimiterea documentelor sale personale la CNCAN. Tot Palaz a amintit că Baz a fost angajatul Pozimed – clinica specializată în imagistică, menționată mai sus, în legătură cu Dănuț Căpățână și Sorin Strutinsky.

În clipul de mai jos, puteți vedea imaginile surprinse la turul clădirii abandonate și a încăperilor în care se află aparatura de milioane de euro nepusă în funcțiune de cinci ani de zile.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

(VIDEO) Un plic, furat din Prefectură. Comisia de Abuzuri a Senatului anchetează retrocedarea frauduloasă a carierei Sibioara

O comisie de anchetă a Senatului României investighează cazul halucinant al retrocedării carierei de la Sibioara, comuna Lumina, dezbătut pe larg de ziarul nostru. Informația a fost dată publicității de vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Claudiu Palaz, la sfârșitul săptămânii trecute.

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

O comisie de anchetă a Senatului României investighează cazul halucinant al retrocedării carierei de la Sibioara, comuna Lumina, dezbătut pe larg de ziarul nostru. Informația a fost dată publicității de vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Claudiu Palaz, la sfârșitul săptămânii trecute. Oficialul CJC spune că a participat la sediul Prefecturii Constanța, în calitate de martor, la ancheta desfășurată de Comisia de investigare a abuzurilor și corupției din Senatul României.

Rolul lui Claudiu Palaz în blocarea retrocedării ilegale

Înainte de a trece în revistă declarațiile lui Claudiu Palaz trebuie să reamintim, succint, coordonatele acestui caz. În anul 2008, două septuagenare reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti au obținut o hotărâre de retrocedare a unui teren de 20 de hectare la Sibioara, care se suprapunea peste cariera de piatră din localitate. Carierele sunt exceptate prin lege de la retrocedare. Însă avocatul Ionel Hașotti a susținut în fața instanței că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat. Societatea care exploata cariera Sibioara cu aprobarea Guvernului nu a fost citată în proces. Ne referim aici la SC Somaco Construct SRL, o firmă cumpărată cu ani buni înainte de omul de afaceri Grigore Comănescu, care a plătit 4 milioane de euro. În 2009, societatea s-a trezit cu executorul judecătoresc la poartă. Aflând de retrocedarea ilegală, Somaco Construct a deschis un proces de fond funciar în care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra terenului retrocedat prin fraudă la lege către bătrânele reprezentate de Ionel Hașotti. În 2011, societatea a câștigat o hotărâre irevocabilă, în care i se recunoșteau drepturile. În acel context, Somaco a notificat Comisia Județeană de Fond Funciar, condusă pe atunci de prefectul Claudiu Palaz, să nu procedeze la emiterea titlului de proprietate pentru clienții avocatului Ionel Hașotti. Palaz a emis o hotărâre, 266/2011, prin care a invalidat propunerea de punere în posesie și de emitere a titlului de proprietate pentru bătrânele reprezentate de Hașotti, bloând astfel pentru o vreme o situație de încălcare gravă a legii.

Vanghelița, Chirățica, Ghernaja

Ulterior, Ionel Hașotti a obținut imposibilul. În speță, acesta a declarat recurs la hotărârea dată deja în recurs și a obținut astfel revocarea hotărârii irevocabile în fața unui complet condus de judecătoarea Vaghelița Tase. După revocare, procesul a fost rejudecat de judecătoarele Chirățica Enache și Cristina Ghernaja, care au dat câștig de cauză clienților lui Ionel Hașotti. Însă aceștia au primit titlu de proprietate asupra terenului din carieră abia în anul 2016. Din acest motiv, ei au cerut despăgubiri de la Prefectură de 500.000 de euro pentru toată perioada de întârziere, dintre 2008 și 2016. La un moment dat, din toți prefecții care s-au succedat în funcție între 2008 și 2016, doar Claudiu Palaz a fost trimis în judecată pentru acest prejudiciu. Însă rechizitoriul întocmit special pentru el a fost anulat de instanța de judecată, care a descoperit că procurorul de caz fusese, pe vremuri, avocatul uneia din beneficiarele retrocedării.

Prectura depune acțiune pentru constatarea nulității titlului de proprietate

Tot în 2016, Prefectul de la acel moment a deschis un proces în care a cerut anularea titlului de proprietate emis în beneficiul clienților lui Ionel Hașotti. Prefectul a cerut să se constate nulitatea titlului pentru faptul că s-a încălcat legea care interzice retrocedarea carierelor, dar și pentru faptul că persoanele puse în posesie nu au prezentat acte ulterioare anului 1945. La începutul acestui an, Judecătoria Constanța a respins acțiunea pe fond. Judecătorul fondului a opinat că nu poate analiza încălcarea articolului 4 alin. 1 din Legea 1/2000 care interzice expres retrocedarea carierelor, pe motiv că acest aspect ar fi fost discutat în cadrul procesului de retrocedare din anul 2008. În realitate, nicăieri în procesul aranjat din 2008 nu s-a menționat acest temei de drept. De cealaltă parte, instanța de fond a luat de bun un act cu aparență de fals, datat în 1947, deși nu emana de la o autoritate a statului și era scris cu î din i, pe baza regulilor ce au fost introduse prima oară în anul 1953. În plus, acte autentice emise de Arhivele Naționale contrazic fățiș actul cu aparență de fals.

Apelul tardiv al lui Ioan Albu

Aspectele de o simplitate și o forță probantă de ordinul evidenței arătate mai sus puteau foarte ușor să întoarcă soarta procesului în calea de atac. Însă Prefectura a ”uitat” să trimită cererea de apel în termenul legal. În acest fel, apelul a fost declarat tardiv. După scandalul de presă care a urmat acestei făcături oribile, prefectul care a gestionat situația, Ioan Albu, s-a retras din funcție.

Claudiu Palaz: E combinație! NIște șmecheri – Strutinsky și Hașotti

Revenim la susținerile ”martorului” Claudiu Palaz. Acesta a declarat presei că o parte din analiza comisiei de abuzuri a Senatului a vizat apelul declarat tardiv, la care ne-am referit în paragraful anterior. El spune că plicul care conținea data de la care curgea termenul de promovare a apelului a fost furat din Prefectură. De asemenea, spune că juristul care s-a ocupat de caz s-a prezentat cu apelul redactat la șefa serviciului juridic (Ștefania Mitițescu – n.r.) în termenul legal, însă în ultima zi a termenului de depunere, la ora 15, încă se mai dezbătea în Prefectură cum ar trebui trimis apelul la instanța… care – spunem noi – se află peste drum de instituție, la 3 minute de mers la pas. În cele din urmă, apelul a fost trimis la două zile distanță după expirarea termenului prevăzut de lege. Palaz susține că vinovată de situație ar fi, așadar, șefa serviciului juridic din Prefectură, iar nu fostul prefect Ioan Albu. El crede că situația retrocedării abuzive a carierei poate fi îndreptată doar de organul de urmărire penală, dacă va fi sesizat de comisia de abuzuri a Senatului României. Nu în ultimul rând, vicepreședintele CJC a spus că în spatele afacerii retrocedării ilegale se află ”niște șmecheri”, în speță omul de afaceri Sorin Strutinsky și avocatul Ionel Hașotti. În clipul care însoțește articolul nostru, puteți urmări declarația de presă a lui Claudiu Palaz.
Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Golful Pescarilor – moșia lui Maricel Cîrjaliu. Afacerea este supravegheată de ginere

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Noi dovezi fulminante arată că afacerea Golful Pescarilor de la Agigea este controlată de primarul și cetățeanul de onoare Maricel Cîrjaliu. Un fel de primaru′ Vasile din Las Fierbinți! Ordinea.Ro a prezentat cu lux de amănunte cum Maricel a pus ochii pe terenul extrem de atractiv de lângă Cherhanaua din Agigea. În 2012, la inițiativa acestuia, Consiliul Local a votat un inventar prin care și-a însușit haiducește terenul din Golf, în suprafață de 8940 mp (vezi detalii AICI). Doi ani mai târziu, Cîrjaliu a vândut fără hotărâre de Consiliu Local un lot de 1700 mp din terenul inclus ilegal în domeniul privat al localității. Suprafața în cauză a ajuns astfel la firma Cherhana Bibanu SRL, deținută atunci, în calitate de asociat unic, de Dumitru Stanciu, un mecanic auto nășit la cununia religioasă de fratele afacerist al primarului din Agigea (vezi detalii AICI). La fix o săptămână după ce a pus mâna pe terenul cu deschidere la mare, care încăleca și o bucată din plaja inalienabilă a statului, rubedenia spirituală a primarului s-a asociat cu doi oameni de afaceri, Petre Daniel Popa și Mihai Cristian Lupoiu. La rândul lor, aceștia reușiseră să pună mâna, în vecinătatea directă, pe un dig din sistemul de apărare costieră, cumpărat de la o controversată firmă de lichidări judiciare (detalii AICI). Ulterior, Cherhana Bibanu și-a schimbat numele în Golful Pescarilor SRL. Societatea a edificat pe teren o construcție pescărească pentru procesarea peștelui capturat din mare. Însă, chiar de la bun început, imobilul construit în această ipoteză a fost utilizat ca restaurant de fițe, cu meniu pescăresc… de import. Vorbim aici de restaurantul Golful Pescarilor.

De la nepotul spiritual care se ocupă de motoare, la ginerele promotor de Golf și plimbăreț prin Dubai

După cum spuneam în episoadele trecute ale serialului nostru, mai există și alte dovezi care-l leagă pe primarul Cîrjaliu de afacerea Golful Pescarilor. În cele ce urmează vi le prezentăm în mod schematic:

  1. Jumătate din restaurantul Golful Pescarilor se află în patrimoniul unei persoane cu legături ”spirituale”, naș-fin, cu fratele primarului din Agigea.

Sursa foto: Constanta.Ro.

 

2. Primarul Cristian Maricel Cîrjaliu merge la Golf ca la el acasă, servind masa și indicând unui fotograf ce ar fi de pozat în zonă.

3. Imaginea restaurantului Golful Pescarilor este gestionată de Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu, care distribuie pe Facebook postări de promovare. Acesta este chiar ginerele primarului din Agigea. La momentul căsătoriei cu fiica lui Maricel, Nuțoaia a ținut să-și ia și numele de familie al soției.

 

4. Ginerele primarului își desfășoară activitatea la restaurant, alături de ceilalți doi patroni și de personalul unității. Cu alte cuvinte, nu este vorba de un hobby. În mod firesc, în poza de grup trebuia să intre Dumitru Stanciu, asociatul din acte. Însă acesta nu prea obișnuiește să dea pe la Golful Pescarilor. În locul său, activitatea zilnică este supravegheată de ginerele lui Maricel. Desigur, acesta are și hobby-uri, precum plimbatul prin Dubai și Bali – așa cum se atestă fotografiile pe care le postează în spațiul virtual. Vă dați seama că tipul nu este un simplu angajat, căci angajații simpli n-au bani de destinații turistice exotice. Tata-socru trăiește dintr-un salariu amărât de primar, nu prea ar avea nici el de unde să subvenționeze asemenea pasiuni.

 

Istoria unei hărțuiri oribile

Date fiind aceste combinații și interese de clan, Maricel Cîrjaliu a folosit funcția publică de primar al comunei Agigea pentru a lovi în restaurantul Pescăria lui Matei, concurentul direct al Golfului, dar și în firma Sarda Fish SRL, care deține cherhanaua veche, reabilitată de curând și pregătită să joace, spre spaima primarului și a rubedeniilor sale, un rol comercial în zonă. Hărțuirea Pescăriei lui Matei a condus la 37 de procese, în care societatea a contestat controale, amenzi și decizii discriminatorii ale Primăriei. Într-un episod viitor al serialului nostru, vă spunem cu lux de amănunte istoria acestei hărțuiri oribile.

”După 20 de ani” nu este doar un roman al lui Dumas; este și o practică a românului Maricel

Spuneam mai sus că patronii de la Golful Pescarilor sunt deranjați de faptul că firma Sarda Fish a modernizat cherhanaua veche și se pregătește să joace un rol comercial mai activ în zonă. Ca la un clinchet de clopoțel, primarul degrabă comițător de abuzuri împotriva concurenței acestor privați, s-a apucat să facă săpături cu privire la proprietarii mai vechi ai cherhanalei. Cîrjaliu are ceva experiență în astfel de săpături, întrucât anul trecut a dat în judecată zeci de proprietari, puși în posesie în anii 90 în procedura fondului funciar, cu gândul să le ia terenurile la Primărie. Invocând un interes legitim, de a recupera bunurile localității, Maricel a descoperit vicii în actele vechi de aproape 30 de ani, cerând instanțelor de judecată să desființeze titlurile de proprietate ale amărâților. Au fost instanțe care au admis aceste pretenții, însă la un moment dat un complet a pus frână la marea despuiere, indicând în clar că fără acordul prefectului nu se mai poate înainta un pas. În consecință, primarul din Agigea s-a dus la prefect să-i ceară hârtie, însă acesta, oripilat de situație, a refuzat cu fermitate să intre în joc. Negru de supărare, primarul Agigei i-a făcut plângere penală la DNA prefectului de atunci, Adrian Nicolaescu, însă procurorul de caz l-a trimis la plimbare, dispunând clasarea dosarului penal.

Mai nou, după cum am spus, Cîrjaliu s-a simțit deranjat de faptul că Sarda Fish s-a apucat să renoveze cherhanaua pe care o are în patrimoniu din anul 2005. Și s-a mai simțit deranjat de dovezile apărute în presă că Primăria a furat terenul din Golf, pentru a face loc în zonă restaurantului Golful Pescarilor, acolo unde patron pe jumătate este nepotul spiritual al primarului, iar promotor de bază chiar ginerele său. Mânat de aceste două interese, unul personal, de imagine, și unul de clan, Cîrjaliu a început să caute nereguli la proprietarii anteriori ai cherhanalei, Marea Neagră SA și Condemar SA, datând din anul 2001. Însă, în acest caz, primarul Agigei nu poate justifica un interes legitim, nici măcar formal, ca în cazul prezentat mai sus. Acest aspect nu l-a oprit să cheltuie banii Primăriei în corespondențe pentru interese care nu aparțin Primăriei, să se folosească de însemnele autorității și la urmă să încropească un memoriu cu datele colectate, multe din ele interpretare grosolan și fără știință de carte (ca de exemplu confuziile de-a dreptul habarniste între faliment și insolvența cu drept propriu de administrare; plus acuzația fără fundament cu privire la ”inducerea în eroare a creditorilor”, deși în realitate era vorba de vânzarea imobilului tocmai către creditor, iar nu către un terț). Memoriul încropit în urma acestei activități nejustificate sub aspectul interesului legal, ci poate doar a interesului de trib, a fost trimis Ministerului Finanțelor Publice și presei. Să știe opinia publică și domnul ministru că ăia pe care i-a fript Primăria cu 37 de controale/amenzi/litigi sunt niște nenorociți, care au făcut falsuri acu′ douăjdeani. Alte detalii sunt de prisos. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: