Connect with us

Politica

Careu de ași, la Hârșova. Printre candidați se află și o femeie

Maria Ionescu

Publicat

la

Hârșova este un oraș relativ sărac al județului, dar cu o istorie străveche. Specialiștii susțin că localitatea are o vechime de șapte milenii. Cercetările efectuate de-a lungul timpului au scos la iveală o comunitate umană care s-a ocupat cu vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului și creșterea animalelor. Au fost identificate, prin cercetări, schimburi comerciale cu comunități de pe spații mult mai îndepărtate. Pe vatra localității se găsesc mai multe așezări de epoca bronzului și fierului. În antichitate, comunitățile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. De-a lungul timpului însă lucrurile s-au schimbat. În anul 2001, orașul a fost declarat zonă defavorizată pentru o perioadă de trei ani și au fost acordate o serie de facilități pentru cumpărarea de utilaje, precum și scutiri de la plata anumitor taxe datorate statului. În decembrie 1989, orașul reprezenta o zonă agroindustrială în care lucrau peste 25% dintre locuitori, dar în timp – odată cu desființarea CAP-urilor și IAS-urilor – situația a scăpat de sub control. Suntem în anul 2016, iar localnicii se pregătesc de alegerile locale. Speră cu toții că lucrurile vor fi din ce în ce mai bune, numai că încă nu știu pe cine să aleagă pentru ca orașul să-și recapete strălucirea de altă data. Vă propunem, așadar, o trecere în revistă a celor patru candidați care se luptă pentru câștigarea alegerilor locale. Iată, în ordine alfabetică, cine va candida: Ionel Dia – PNL, Viorel Ionescu – ALDE, Tudor Nădrag – PSD și Camelia Șerban – PMP. Pentru a avea informații cât mai corecte, am stat de vorbă despre aceste alegeri cu fostul primar al orașului, Ionel Chiriță. El ne-a spus că “din punct de vedere politic, eu mi-am încheiat misiunea. Am ieșit definitiv din politică, dar voi continua să rămân mult mai vocal în viața publică”. Reamintim că Ionel Chiriță a avut două mandate de primar la Hârșova, primul obținut în anul 2000, iar cel de-a doilea câștigat în 2004. Din 2008, fotoliul de primar este deținut de Tudor Nădrag, care și-a propus să candideze și în acest an.


Ionel Dia, consilier de două mandate

ionel diaIonel Dia are 36 de ani și este politician de peste 12 ani. Nu a făcut parte din alt partid politic decât din PNL, formațiune din partea căreia și-a depus mandatul. Este consilier local de opt ani, iar de profesie este jurist. De-a lungul timpului a lucrat ca jurist la OCPI Medgidia, în intervalul 2006-2010. Ulterior a fost project manager la o firmă, apoi a deținut poziția de director administrativ la Telegondola din Mamaia (în intervalul 2013-2014). De doi ani este director administrativ la Silozul din Crucea. Potrivit unor sondaje de opinie realizate în decursul lunii trecute, avea un procent de circa 10% din preferințele alegătorilor. Cum însă nu toată lumea este foarte bazată pe rezultatele acestor sondaje, eu îmi rezerv dreptul de a aștepta alegerile locale pentru a vedea un rezultat concret.

Viorel Ionescu, un PNL-ist ajuns candidatul ALDE

viorel ionescuViorel Ionescu este un candidat tânăr, căsătorit și tată a doi copii. Este din Constanța, a terminat studii de inginerie dar viața l-a purtat la Hârșova, unde este căpitan de port la Căpitănie. El a candidat și în urmă cu patru ani, pe listele Partidului Conservator. Din informațiile oferite de Ionel Chiriță, am aflat că Ionescu a fost și membru PNL, dar a preferat să candideze la primărie din partea ALDE. La ora actuală, îl găsim ca și consilier local la primăria Hârșova. Potrivit sondajelor de opinie, el s-ar situa pe poziția a doua, întrunind sufragiile a circa 15% dintre alegători, Din câte se pare, după ce au fost făcute aceste sondaje, cota lui de popularitate a crescut. Așa că, sorții (și alegătorii) vor decide!

Tudor Nădrag speră să obțină un al treilea mandat

tudor nadragAșa cum precizam mai la începutul materialului, Nădrag este primar în exercițiu. El ocupă deja al doilea mandat de ales al orașului. Potrivit propriei declarații, are o bogată experiență profesională. Omul recunoaște cu relaxare faptul că, în intervalul 1973-1982 a fost strungar la Comet SA, apoi a avansat ca tehnician, până în anul 1993, după care a ajuns director la Gospodăria Comunală din localitate, unde a rămas până în anul 1997. După aceea a hotărât să se privatizeze și a devenit administrator la SC Tudor Construct SRL până în anul 2008, când a ajuns primar al localității. După cum știți, el este membru PSD, dar de-a lungul carierei sale politice a trecut și pe la PRM, și pe la PD. De această dată, Nădrag nu se lasă și își mai dorește să câștige un nou mandat. Potrivit aceluiași sondaj de opinie, șansele lui sunt cam de 32%, dar se află în scădere în ultima perioadă.

Iar femeia este …

calmelia serban…Camelia Șerban. Este o persoană foarte cunoscută în localitate, dar fiind faptul că are 47 de ani și este profesor. A fost chiar director al școlii generale nr.1, iar acum continuă să predea elevilor. Este o persoană foarte energică, dat fiind faptul că își crește singură cei doi copii (unul student, iar cel mic elev la școala gimnazială), după ce și-a pierdut soțul. Potrivit lui Ionel Chiriță, care se declară un susținător al lui Șerban, deoarece este un candidat pe care l-a așteptat multă vreme, ca și profil uman, ea gestionează și o librărie. “A condus timp de cinci ani o instituție foarte importantă și gestionează și o librărie. Cred că ar putea aduce un profil Hârșovei deoarece este un om corect și cinstit. Și cred că are șanse mari, pentru că în doar șase zile a adunat mai multe semnături decât reprezentantul PNL și cel al PSD”.

Reamintim că Șerban nu a participat la sondajele de opinie ca și candidat, deoarece și-a depus candidatura după ce începuse deja perioada de depunere a documentelor. În Hârșova sunt 10.400 de locuitori și 9.000 de persoane au drept de vot. Dacă facem un calcul al numărului de copii, ni se pare cam mare numărul de alegători dar…. Asta este!

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

Dosarul 10 August, băgat sub preș. Nimeni nu protestează

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Tribunalul București a respins cererea DIICTOT de redeschidere a Dosarului 10 August. Decizia este definitivă. Șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei scapă definitiv de răspundere penală. Inițial, procurorul Doru Stoica, pensionat între timp, a dispus clasarea dosarului, însă fostul procuror șef DIICOT, Georgiana Hossu, a infirmat ordonanța de clasare cerând redeschiderea dosarului. Redeschiderea solicitată de DIICOT îi viza pe colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

DIICOT ceruse să fie cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

Deși adunările publice sunt interzise în România, s-a încercat o mobilizare pe Facebook pentru a organiza un protest, astrăzi, împotriva deciziei magistraților de a nu deschie dosarul 10 August. În ciuda apelurilor, extrem de puține persoane au fost prezente în fața Tribunalului București, unde s-a scandat ”România, stat polițienesc”, ”Rușine, justiția română. Ne vedem la CEDO!”

La Constanța, eșecul protestului a fost și mai mare, pentru că în fața Prefecturii nu a fost decât o SINGURĂ persoană.

Reprezentanţii Tribunalului Bucureşti au precizat, în urma reacţiilor faţă de decizia de respingere a cererii DIICOT de redeschidere a urmăririi penale în Dosarul 10 august, că hotărârea judecătorească este adoptată pe baza dispoziţiilor legale incidente cauzei şi pe baza probatoriului administrat, “nu pe bază de emoţii şi sentimente”.

Ce spune premierul Cîțu

Premierul Florin Cîțu a declarat într-un interviu exclusiv pentru G4Media.ro că i-a cerut ministrului Justiției, Stelian Ion, să găsească rapid soluții pentru continuarea dosarului 10 August, după ce Tribunalul București a respins definitiv cererea de redeschidere. ”Să vedem, mai sunt căi”, a spus Cîțu, adăugând că este ”dezamăgit” de soluția închiderii dosarului și că va face publice rapid soluții pentru eventuala continuare.

”Eu aseară am avut o discuție cu ministrul Justiției. Astăzi avem ședință de guvern, să vedem cam cu ce soluții vine. Cum vom avea soluții, voi ieși cu ele public, dar trebuie cât mai rapid”, a declarat premierul Cîțu pentru G4Media.ro.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Declarație politică în Senatul României pe tema defrișării din Pădurea Comorova

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Informația prezentată de Info Sud Est potrivit cărei două hectare și jumătate din Pădurea Comorova vor fi tăiate pentru a face loc unui complex imobiliar a ajuns astăzi în Parlament. Senatorul USR-PLUS de Constanța, Remus Negoi, a susținut în plen o declarație politică legată de tăierile ilegale de copaci din Pădurea Comorova.

„Nu lăsăm Pădurea defrișatorilor

Îmi voi face un obicei de a prezenta teme fierbinți ale județului Constanța, care însă au un impact național. Pădurea Comorova din stațiunea Neptun Olimp a fost înființată în vremea Regelui Carol I în perioada 1890 – 1900 având la momentul înființării o suprafață împădurită de 800 de hectare. În 1998 a început dezastrul. Guvernul emitea o hotărâre prin care aproba crearea unui parc municipal pe o suprafața Pădurii Comorova. În 2004, fostul primar al municipiului Mangalia (Zanfir Iorguș, n.r.) prin care intravilanul Mangaliei se extindea și peste Comorova, punând baza unor defrișări în urma cărora investitorii să poată construi. Acest lucru a atras atenția Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, care a cerut Agenției pentru Protecția Mediului Constanța să nu emită acord de mediu pentru construcții în Pădurea Comorova, însă fără niciun rezultat.

În acest moment, răul s-a produs. Există un cartier deja construit în aria Pădurii Comorova, dar ține de noi toți, în general, de autoritățile de mediu în special să oprim masacrarea unei păduri seculare, încărcată de istorie. Sub nicio formă, nu trebuie să permitem defrișarea pregătită acum pentru 2,5 hectare din Pădurea Comorova, care vor fi tăiate pentru un complex imobiliar. În luna mai 2020, Primăria Mangalia a eliberat proprietarilor două certificate de urbanism pentru a construi pe o bucată din pădure, unde apar un hotel de 10 etaje, un restaurant, parcări și alei. Permanent trebuie să luăm atitudine împotriva unor șiruri de ilegalități, permise sau acoperite de autoritățile locale, regionale sau naționale. Presa locală constănțeană a semnalat în repetate rânduri aceste ilegalități, însă nu s-a întâmplat nimic. Trag un puternic semnal de alarmă la adresa autorităților îndrituite, Primăria Mangalia, Agenția de Protecție a Mediului Constanța, Garda de Mediu, să ia toate măsurile pentru a împiedica aceste defrișări. De asemenea, propun investitorilor cărora le plac defrișările să reia cursurile claselor gimnaziale acolo unde se predă rolul pădurilor. Pădurea nu este teren de construcție.“, a declarat Negoi de la tribuna Senatului.

Amintim că Ordinea.ro a relatat de-a lungul timpului că Pădurea Comorova a fost ciopârțită bucată cu bucată, dar pare că nimeni nu are ochi să vadă și nici urechi să audă, ce să mai spunem despre ceva măsuri, de cineva care să fie tras la răspundere.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Cum împarte Guvernul Cîțu banii de la UE veniți prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este în elaborare, fiind la nivel de draft, a declarat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîţu, care a precizat că, în actuala formă, pentru Educaţie sunt alocate fonduri reprezentând 9% din bugetul PNRR, iar pentru Sănătate aproape 3 miliarde de euro, conform News.ro.

“Avem un stadiu al PNRR, este un draft. M-am uitat pe el ieri, am văzut alocările de bugete, vom discuta şi cu domnul preşedinte. Vă pot spune că pentru Educaţie sunt alocaţi 9% din bugetul PNRR, pentru Sănătate aproape 3 miliarde de euro, ne mai uităm şi la celelalte. Şi distribuţia de gaze este introdusă. Este o discuţie de alocare de bugete şi, după aceea, vom discuta şi despre proiecte”, a afirmat Cîţu.

Premierul a fost prezent miercuri la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde a avut loc imunizarea anti-COVID pentru românul cu numărul un milion.

După-amiază, şeful Executivului va participa la o şedinţă de lucru pe tema PNRR convocată de preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: