Connect with us

Politica

Cristea a abuzat de încrederea Arhiepiscopiei Tomisului, ca să facă un aranjament imobiliar cu Stancă

Maria Ionescu

Publicat

la

În anul 1921, Regina Mamă Elena, mama Regelui Mihai a donat bisericii, Sfântului Sinod mai exact, un teren la Costineşti pentru a se construi o mănăstire.

manastirea costinestiÎn anul 1929 au început lucrările, iar punerea pietrei de temelie a constituit un eveniment deosebit, la care au participat Regina Mamă Elena (soţia lui Carol al II-lea şi mama regelui Mihai), prim-ministrul Nicolae Iorga şi Preasfinţitul Gherontie al Constanţei. Tocmai prezenţa Reginei Mamă şi faptul că din iniţiativa Casei Regale pe această suprafaţă de teren urma să fie ridicată o mănăstire, au determinat oficialităţile să o denumească “Sfânta Elena de la Mare”. Nu era o construcţie prea mare şi nu a avut o viaţă îndelungată. În anul 1950 a fost desfiinţată, iar clădirile existente (o casă din chirpici şi una din piatră) au fost demolate. Doar paraclisul a fost recuperat şi dus la un schit din Techirghiol. Mănăstirea a fost teoretic reînfiinţată în anul 1990, dar locul a fost sfinţit de-abia în 1996 de către Arhiepiscopul Tomisului, Lucian Florea. În anul 1998, a fost târnosită biserica mănăstirii, care avea să fie dată în folosinţă câţiva ani mai târziu. Totodată, au fost ridicate chiliile monahale. La ora actuală, mănăstirea o are ca stareţă pe Cipriana Negoescu, care conduce şase măicuţe. Locul este de-a dreptul minunat şi reprezintă un punct de atracţie pentru turiştii care vin an de an, în număr mare, la Costineşti. Aşezământul se întinde pe o suprafaţă de 5 ha de teren, aproape de malul mării.

 Staţia de epurare s-a transformat în … venituri ale Primăriei

traian cristeaÎn anul 2008, Mănăstirea prinsese contur, însă avea o mare problemă: nu era branşată la reţeaua de canalizare. Mimând preocuparea pentru această problemă vitală, primarul din Costineşti, Traian Cristea, a propus Arhiepiscopiei Tomisului, ca for tutelar al mănăstirii, o soluţie juridică în aparenţă de bun simţ. Acesta a cerut Arhiepiscopiei să cedeze o suprafaţă (liberă de construcţii) de 8.000 de metri pătraţi din terenul complexului monahal, undeva în apropierea mării, în vederea construirii unei staţii de epurare. La schimb, Primăria Costineştiului oferea o suprafaţă similară, undeva în „pântecul” câmpului. Propunerea în cauză s-a materializat printr-un act notarial, în care se menţiona angajamentul ferm al Primăriei de a utiliza suprafaţa primită de la Arhiepiscopia Tomisului exclusiv în interesul comunităţii.

ips teodosieDupă un timp, Primăria a branşat Mănăstirea la reţeaua de canalizare, însă ideea construirii staţiei de epurare a fost abandonată. Nici nu se putea altfel, de vreme ce Uniunea Europeană finanţa un proiect gigantic de acest tip la Eforie Sud, pentru epurarea apelor uzate, de la Agigea, până la Costineşti. Proiectul se afla în derulare încă din anul 2007, astfel încât propunerea lui Cristea de a construi o nouă staţie ne apare acum mai degrabă ca un abuz de încredere, al cărui singur scop a fost acela de a prelua în patrimoniul localităţii, pe care-l gestiona ca primar, suprafaţa de 8.000 mp din apropierea mării.

După abandonarea planului referitor la staţia de epurare, ar fi fost onest ca Traian Cristea să returneze terenul către mănăstire. Însă primarul localităţii s-a socotit că ar fi mai util să-l vândă unui bun prieten.

Pe repede, înainte

petre stancaCu siguranţă, totul fusese pus la cale de ceva vreme. Adică, primăria Costineşti ştia ce are de făcut pentru ca lucrurile să iasă bine. Concret, în data de 07.07.2008 a fost autentificat contractul de schimb încheiat între Arhiepiscopia Tomisului şi Primăria Costineşti. Potrivit acestuia, cei 8.000 mp de lângă mănăstire erau transferaţi Primăriei. O lună mai târziu, pe data de 20.08.2008, între Primăria Costineşti, pe de o parte, şi persoanele fizice Petre Stancă şi Mihaela Stancă, pe de altă parte, se încheie un contract de vânzare-cumpărare pentru acest teren. Tranzacţia a stârnit indignarea Arhiepiscopiei Tomisului, care a iniţiat un proces la Tribunalul Constanţa, cerând anularea actului de vânzare, a actului de schimb anterior, precum şi repunerea părţilor în situaţia anterioară. Cererea legitimă a Arhiepiscopiei a fost încuviinţată de instanţele de judecată. Ulterior, cele două peroane fizice, mizând pe calitatea lor de cumpărători de bună-credinţă, au chemat în judecată Primăria Costineştiului, cerând daune consistente. Procesul se judecă şi în momentul de faţă la Tribunalul Constanţa.

Trecut măreț, viitor …. greu de anticipat

Traian Cristea şi cumpărătorul Petre Stancă, cel care va fi, cel mai probabil, despăgubit din banii Primăriei Costineşti, se cunoşteau încă din perioada comunistă. Cristea era director al Asociaţiei Economice Intercooperatiste Costineşti, o formă de asociere a fostelor CAP-uri din zonă, constituită prin contribuţiile financiare şi în natură ale acestora, în anul 1974. Despre Petre Stancă ce putem spune? El conducea Tabăra de la Costineşti înainte de 1989. Ulterior evenimentelor din 1989, Stancă a devenit un prosper om de afaceri. Prin anii 90 a cumpărat o parte din fosta gospodărie de partid de la Sibioara şi şi-a extins afacerile în domeniul hotelier.  Din punct de vedere politic, a urcat pe scara PSD Constanţa până la nivelul de preşedinte al organizaţiei, funcţie pe care i-a cedat-o lui Radu Mazăre, în anul 2004, când s-a retras în postul secundar, de preşedinte executiv. Tot în 2004, Traian Cristea a fost candidatul PSD pentru Primăria Costineşti. Cum cota lui de popularitate era foarte scăzută, acesta a pierdut alegerile locale. Însă partidul i-a sărit în sprijin, obţinând, evident în folosul lui, repetarea alegerilor locale.

Aşadar, trecutul celor doi a fost comun din multe puncte de vedere, iar prezentul ne arată că merg fără ezitare în faţa instenţelor de judecată. Să vedem cine va avea câştig de cauză.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

AEP a raportat cheltuieli de peste O SUTĂ DE MILIOANE DE LEI în campania electorală. Constanța, pe primul loc!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Expert Forum a realizat un raport de monitorizare a finanţării campaniei electorale, pe baza cifrelor pe care partidele şi candidaţii le-au depus la Autoritatea Electorală Permanentă. AEP a raportat contribuţii ale competitorilor în valoare de 125.238.229,33 lei, din care 3.086.207,26 lei provin de la candidaţii independenţi. ”Suma totală ne arată că finanţarea din 2020 va fi mai mare decât în 2016, în ciuda eventualelor blocaje legate de COVID-19 cu privire la strângerea de donaţii sau cotizaţii”, a concluzionat Expert Forum, conform News.ro.

”AEP a raportat contribuţii ale competitorilor în valoare de 125.238.229,33 lei, din care 3.086.207,26 lei provin de la candidaţii independenţi, deşi conform propriilor calcule suma ar fi mai redusă cu aproximativ 3 milioane, întrucât anumite date se repetă. Suma totală ne arată că finanţarea din 2020 va fi mai mare decât în 2016, în ciuda eventualelor blocaje legate de COVID-19 cu privire la strângerea de donaţii sau cotizaţii. Cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse. Partidele vor mai putea depune contribuţii până pe 26 septembrie”, a transmis, luni, Exprt Forum, care a realizat un raport de monitorizare a finanţării campaniei electorale, pe baza cifrelor pe care partidele şi candidaţii le-au depus la Autoritatea Electorală Permanentă.

Potrivit documentului, cea mai mare parte a fondurilor declarate reprezintă contribuţii ale candidaţilor, respectiv (86,7%), apoi din împrumuturi (12.4%), iar cei mai puţini bani au provenit din donaţii (aproape 1%).

”Partidele au transferat 4,5 milioane lei din conturile centrale curente în conturile centrale de campanie şi 1,6 milioane lei din contul central de subvenţii în contul central de subvenţii pentru campanie. De asemenea, ALDE a alocat 3,9 milioane lei din subvenţii către filialele locale şi judeţene/ale municipiului Bucureşti. Deşi subvenţiile pot fi folosite pentru campanie la alegerile locale, ponderea lor este mai scăzută decât la alte tipuri de alegeri, cum ar fi prezidenţialele”, a mai transmis Expert Focum.

Potrivit raportului, PNL a declarat cei mai mulţi bani din contribuţii ale candidaţilor, respectiv 34,4%, urmat îndeaproape de PSD (aproape 30%).

Independenţii au declarat 2,9% din contribuţii.

”Constanţa este judeţul unde au fost declarate cele mai multe contribuţii, reprezentând aproape 5% din totalul fondurilor înregistrate, următorul judeţ fiind Cluj, unde au fost declarate 3,6% din sume, fără a lua în calcul transferurile partidelor politice. Urmează în top 5 Prahova, Bucureşti (fără sectoare) şi Argeş. Judeţele cu cele mai puţine contribuţii sunt Covasna şi Harghita, dar şi Giurgiu unde s-au înregistrat procente sub 1% din fondurile totale declarate până la această dată de competitorii electorali”, a mai transmis organizaţia.

Potrivit documentului, candidaţii la funcţia de primar au fost cei mai mari contributori per ansamblu, raportând aproape jumătate din banii declaraţi.

”Cu toate acestea, la nivel de funcţie, contribuţiile pentru preşedinţi ai consiliului judeţean rămân cele mai semnificative – nouă candidaţi au atins pragul maxim de contribuţii, şi anume 446.000 de lei”, a mai transmis Expert Forum.

Potrivit organizaţiei, strategiile adoptate de partide pentru a asigura finanţarea pentru candidaturile pe liste au fost diferite.

”Dacă în unele cazuri contribuţiile s-au împărţit între membrii listei, în altele o singură persoană a adus toată contribuţia. De exemplu, pentru listele pentru consiliile locale de municipii există trei cazuri în care suma de 66.900 lei a fost acoperită de un singur candidat. La nivel de primării de sectoare, un număr de 4 candidaţi au atins limita de 223.000 de lei: Adrian Moraru (PNL, S3), Mihail Neamţu (PMP, S3), Dan Cristian Popescu (PSD, S2), precum şi Florin Manea (Bucureşti 2020, S2). Şi candidatul Pro România la primăria Sectorului 1, Adina Alberts a fost foarte aproape de a atinge limita maximă, raportând 222.997 lei. La municipii reşedinţă de judeţ estimăm că un număr de 20 de candidaţi au adus suma maximă din contribuţii”, a mai transmis Expert Forum.

Potrivit organizaţiei, la Primăria Generală, nouă competitori au adus contribuţii.

Candidaţii Partidului Social Democrat sau Partidului Mişcarea Populară nu au declarat niciun leu, iar partidele nu au raportat transferuri din propriile fonduri către filiala Bucureşti, conform datelor publicate de AEP.

”Cea mai mare contribuţie a declarat-o Ioan Sîrbu, candidat Pro România (aproape 50% din totalul fondurilor declarate pentru PG). Analizând o serie de declaraţii de avere am observat că unii dintre candidaţi ar putea avea dificultăţi în a justifica modul în care au contribuit cu fonduri din venituri proprii sau sunt la limita veniturilor anuale”, a mai transmis organizaţia.

Potrivit raportului, este vorba despre:

– Candidatul la Primăria Sector 2, Florin Manea (Bucureşti 2020), a declarat un salariu anual de aproape 100.000 de lei (la care se adaugă aproape 190 de mii de lei în conturi, dar şi datorii de peste 90 de mii de lei), dar cu toate acestea a contribuit cu valoarea maximă, de 223.000 lei din venituri proprii.

– David Adrian Nicolae (PNL), candidat la preşedinţia Judeţului Hunedoara a contribuit din venituri proprii de 350.000, desi veniturile sale sunt mult mai reduse decât această sumă.

– Iulian Popescu (PNL), candidat la Preşedinţia CJ Gorj a contribuit cu 250.000 de lei, desi are venituri inferioare acestei sume (în declaraţie apar totuşi sume ca împrumuturi care depăşesc valoarea respectivă).

– Ştirb Radu Marcel (PMP) este candidat la CJ Sălaj din partea PMP şi a adus o contribuţie de 223.000 lei, desi are un salariu de 26400 lei şi lucrează la Poşta Română.

– Pentru consiliul general, cel mai darnic contributor a fost Enăchescu Marian Daniel (PMP), cu 240.000 lei. Deşi contribuţia este raportată din venituri proprii, declaraţia de avere a candidatului arată că veniturile anuale de-abia depăşesc 100.000 de lei.

– Gabriel Rădulescu este candidat la Consiliul general, a contribuit cu 150.000 de lei din împrumuturi, însă declaraţia de avere arată că acesta a câştigat doar aproape 20.000 de lei pe an, din arenda unui teren, fără niciucun alt venit

– Alexandru Susai este candidat PSD la Consiliul general. Acesta a contribuit cu 45.000 de lei din venituri proprii şi 73.000 de lei din împrumuturi. Conform declaraţiei de avere, acesta are venituri de aproximativ 90.000 de lei pe an

– Maxim Marius Cătălin este candidat PSD la Consiliul General şi a contribuit (48,600 lei), echivalentul întregului venit anual.

Alţi candidaţi au recurs la împrumuturi, iar unii dintre ei îşi finanţează campania exclusiv din acest tip de bani.

”PNL este partidul care a apelat la cele mai multe împrumuturi (65), urmat de USR (50), respectiv PSD (37) şi PMP (22). Candidaţii Pro România s-au împrumutat de 17 ori, iar cei ai PLUS de 16 ori. Au fost identificate şi nereguli, precum faptul că Partidul Dreapta Liberală a primit o donaţie de 15.000 de lei de la ELVILA S.A. pentru candidatul la Primăria Generală, fapt care nu este conform legislaţiei, întrucât donaţiile pot proveni doar de la persoane fizice”, a mai transmis organizaţia. (sursa: stiripesurse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Mohammad Murad, denunțat din nou pentru mită electorală!

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Omul de afaceri Mohammad Murad, candidat la funcția de primar al Mangaliei și susținut de Zanfir Iorguș, este pe cale să se mai lipească de un dosar penal. După episodul de la finele lunii august când polițiștii constănțeni au deschis o anchetă penală după ce Murad a împărțit pachete inscripționate cu un slogan şi cu numele său, acum liberalii îl acuză pe Murad de o nouă încercare de corupere a alegătorilor. În acest sens, în spațiul public au fost publicate mai multe fotografii în care mai mulți indivizi împart alegătorilor carnețele de tip CEC la Neptun Olimp, inscripționate cu numele lui Murad și în care se promit mai multe avantaje materiale. Imediat, Organizația PNL Mangalia a făcut o plângere penală pe numele omului de afaceri .

„PLANGERE PENALĂ

împotriva candidatului Murad Mohammad, candidat la Primăria municipiului Mangalia, candidatură validată de biroul electoral de circumscripție nr.2 Mangalia prin hotărârea Nr. 21 din data de 18.08.2020.

În fapt, în data de 21.09.2020, au fost distribuite persoanelor vârstnice din zona Neptun şi Olimp carnete care imită Carnetele de economii C.E.C. Pe aceste carnete este trecută valoarea de 10.000 lei și numele candidatului Murad Mohammad. Aceste materiale sunt oferite cu scopul de a determina alegătorii să îl voteze în ideea obținerii sumei de bani menționată pe carnetul respectiv.

În drept, acțiunea se bazează pe art. 386 din Codul Penal care prevede la alin. (1) că oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitări unor drepturi” precum și pe art.244 cod Penal, care prevede la alin.(1) că, inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

În dovedirea plângerii, anexăm carnetul respectiv de CEC-uri.“, se arată în plângerea penală semnată PNL Mangalia.

Tot liberalii au depus o sesizare și la Biroul Electoral.

„SESIZARE

privind activitatea candidatului Murad Mohammad, candidat la Primăria municipiului Mangalia candidatura validata de biroul electoral de circumscripție nr 2 Mangalia prin hotărârea Nr. 21 din data de 18.08.2020

În fapt, la data de 2109 2020, au fost distribuite persoanelor vârstnice din zona Neptun și Olimp carnete care imită Caretele de economii CEC. Peste camete este trecută valoarea de 10.000 lei și numele candidatului Murad Mohammad. Acest materiale oferite cu scopul de a determina alegătorii să îl voteze în ideea obținerii sumei de bani menționată pe carnetul respectiv.“

Sebastian Lăzăroiu, comentariu acid pe Facebook

Situația a fost comentată și de politicianul Sebastian Lăzăroiu, care a postat pe pagina de Facebook un comentariu însoțit de mai multe poze.

„Am văzut multe în campanii, dar asta mi se pare cea mai spectaculoasă escrocherie electorală din ultimii 30 de ani. Un fel de carnet de cecuri pe care îl dai bătrânilor. Valoarea totală de 10.000 de lei se împarte în pelerinaj, spa, excursie la Ierusalim etc. Completezi datele personale și candidatul îți promite că le vei primi pe toate dacă iese primar. Să remarcăm și culoarea de pe copertă, atât de familiară vârstnicilor. Pot să înțeleg multe trucuri politicianiste, dar să manipulezi in halul ăsta speranțele unor oameni amărâți trece de orice limită a abjecției. Ăsta nu e prietenul lui Rareș Bogdan?“, a scris Lăzăroiu.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Agigea. Gabriel Ciobanu: „Atragerea investitorilor, printre prioritățile USR-PLUS“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Cei din Alianța USR-PLUS Agigea spun că își doresc o comunitate unită și puternică și că, în acest sens, va acorda încrederea lor și respectul cuvenit tuturor categoriilor de vârstă, precum și mozaicului etnic și cultelor religioase prezente din comună. Candidatul USR-PLUS la Primăria Agigea afirmă că printre măsurile prin care crede că vor crește procentul tinerilor care aleg să rămână și să-și întemeieze o familie în comună sunt: crearea de locuri de muncă prin atragerea investitorilor serioși, reducerea taxelor persoanelor fizice pentru pază și salubrizare, acordarea de asistență pentru accesarea de fonduri europene destinate persoanelor fizice, prin departamentul specilizat din cadrul Primăriei, crearea de noi spații de relaxare și petrecere a timpului alături de familie, asigurarea de asistență medicală de calitate, învățământ școlar la standarde europene în Agigea și Lazu prin investiții în unitățile de învățământ și atragerea de profesori bine pregătiți, activități extrașcolare pentru copiii care aleg să-și urmeze și dezvolte pasiunile. De asemenea, Ciobanu spune că o atenție deosebită va fi pentru acordarea de terenuri și/sau facilități pentru construcția de case, dar și pentru ajutoare pentru mămici (ex. cutia bebelușului) în primii ani de viață ai copilului. Siguranță pentru cei mici prin rezolvarea problemei câinilor fără stăpân, organizarea poliției comunitare și sisteme de supraveghere video în comună, sunt alte punte importante pentru echipa USR-PLUS.

Programul celor de la USR-PLUS din Agigea este susținut și de candidatul Alianței la președinția Consiliului Județean Constanța, Remus Negoi.

  • Comandat de Uniunea Salvați România – Filiala Constanța
  • Executat de Asociația Puterea Civică – portal: ordinea.ro
  • Codul Mandatarului Financiar: 21200251

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: