Connect with us

Exclusiv

Cât de neruşinată e lista ruşinii publicată de Teodosie

Publicat

la

Arhiepiscopia Tomisului este în alertă cu privire la riscul apariţiei unor secte sau schisme religioase. În acest sens, săptămâna trecută, instituţia bisericească a dat publicităţii o listă a preoţilor caterisiţi (excluşi din preoţie, în urma unor procese susţinute în faţa Consistoriului Eparhial – instanţa de judecată bisericească), atrăgând atenţia că „unii dintre aceştia continuă să oficieze slujbe religioase, înşelând astfel conştiinţa religioasă a credincioşilor, care apelează la ei necunoscând adevărata lor situaţie canonică.”. Aproape toate ziarele din Constanţa, dar chiar şi unele televiziuni naţionale, s-au pretat să publice acest comunicat, deşi câteva detalii pe larg cunoscute în mediul clerical arată că „lista ruşinii” este în sine o „înşelăciune”.

În primul rând, pe lista lui Teodosie se află şi o persoană decedată, respectiv fostul preot Carmocan Pascu. În mod evident, prezentarea situaţiei canonice a mortului nu are nicio utilitate pentru scopul declarat. În al doilea rând, pe lista ruşinii figurează doi preoţi care, deşi au fost caterisiţi de Consistoriul Eparhial al lui Teodosie, au fost achitaţi în recurs, la Consistoriul Mitropolitan de la Bucureşti, sub semnătura Patriarhului Daniel, şeful ierarhic al arhiepiscopului tomitan. Deşi declaraţi în mod irevocabil nevinovaţi, cei doi preoţi, pe numele lor Traian Chircu şi Marius Mustaţă, sunt în continuare făcuţi de râs de Teodosie, cel căzut în pretenţii la instanţa bisericească de recurs. Un al treilea preot, respectiv George Ciulei de la Cernavodă, deşi a fost caterisit la Constanţa, a formulat recurs la Patriarhie, care se judecă în momentul de faţă. Deşi situaţia sa canonică nu a fost stabilită definitiv, Teodosie îl trece şi pe acesta la grămadă cu ceilalţi.

Caterisirea preotului cu har de la Mangalia, o făcătură de ultimă speţă

Caterisirile de la Constanţa, ordonate de Teodosie, au fost denunţate de cei loviţi de ele drept mascarade orchestrate de ierarh cu scopul de a pune mâna pe parohii şi de a numi acolo alţi preoţi fără niciun merit în ctitorirea lăcaşurilor sau în consolidarea comunităţilor de credincioşi.

Traian Chircu a fost preot militar la Mangalia, cu gradul de colonel, păstorind cu har o comunitate religioasă care s-a mobilizat financiar să construiască aşezământul religios, să aducă de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol un important obiect cultic în procesiune – respectiv Brâul Maicii Domnului, şi să atragă la slujbele duminicale mai mulţi enoriaşi decât cei care păşeau în Catedrala Arhiepiscopală de la Constanţa. Totul a fost minunat, până când Teodosie l-a trimis într-un control inopinat pe inspectorul biserical Neculai Poalelungi, un personaj care îl snopise în bătaie pe preotul Zisu de la Biserica din Viile Noi. Bătăuşul nepedepsit de niciun consistoriu a descoperit nişte lipsuri fabuloase la candele şi lumânări, astfel că Teodosie l-a trimis pe Chircu în faţa instanţei de judecată internă, din subordinea sa, care era condusă de preotul Adrian Vasile, implicat într-un accident auto cu victimă, la Valu lui Traian. Caterisit la Constanţa, preotul Chircu şi-a căutat dreptatea la instanţa bisericească superioară, de la Patriarhie, acolo unde a câştigat irevocabil împotriva lui Teodosie. Din încredinţarea Patriarhului, la acest moment, Traian Chircu slujeşte ca preot într-o biserică din aria Mitropoliei Clujului, deşi, concomitent, figurează pe lista ruşinii de la Constanţa, ca preot caterisit.

Preotul Mustaţă, caterisit că a semnalat nereguli. Teodosie a plănuit să-l bage la puşcărie

Marius Mustaţă a fost preot paroh şi protopop de Băneasa. Având darul vorbirii şi exemplul implicării personale, preotul a reuşit să strângă în jurul său o frumoasă comunitate şi să modernizeze aşezământul de cult, pe care îl luase aproape în paragină. În apogeul misiunii sale, fără a i se imputa nimic, a fost mutat ca preot secundar la Valu lui Traian, apoi la Corbu de Sus. Convins că i s-a făcut o nedreptate, preotul a scris un memoriu Patriarhului Daniel, în care a relatat situaţia sa personală, dar şi neregulile duhovniceşti şi financiare din Arhiepiscopia Tomisului. Aflând de memoriu, Teodosie l-a trimis cu grabă în faţa Consistoriului, acuzându-l de denigrare, de împărtăşire sub influenţa medicamentelor (o aspirină atât de păcătoasă!!!) şi de gestionarea defectuoasă a averii bisericeşti, în baza unui raport întocmit de Poalelungi, acelaşi bătăuş care a vrut să-l termine şi pe Traian Chircu. Caterisit la Constanţa, Mustaţă a făcut recurs la Patriarhie, fiind absolvit de orice acuzaţie, după ce a probat cu acte că banii imputaţi ca lipsă au fost cheltuiţi la aşezământul monahal-tuistic de la Dorna Arini, dezvoltat de Teodosie pe terenul moştenit de la părinţii săi, în beneficiul final al unei fundaţii personale. Înţelegând că va pierde procesul de la Patriarhie, Teodosie s-a gândit să-l bage la puşcărie pe Mustaţă, formulând împotriva acestuia o plângere penală pentru delapidare. Un procuror controversat l-a trimis în judecată pe preot, pe motiv că folosirea banilor bisericii pentru altul (în speţă pentru Teodosie) se cheamă tot delapidare. Cum delapidarea este definită de codul penal drept fapta funcţionarului public, procurorul, într-un exces de genialitate, a proclamat că preotul este funcţionar public. De asemenea, lui Mustaţă i s-a imputat încălcarea statutului BOR, care nu era în vigoare la data comiterii prezumtivelor fapte, în baza unei hârtii inventate de Teodosie, care indica în mod vizionar articole din Statut, cu ani buni înainte ca acesta să existe fizic.

Deşi au trecut şapte ani de la debutul acestei poveşti halucinante, procesul penal nu s-a încheiat nici în momentul de faţă. Însă procesul bisericesc, reamintim, s-a terminat prin constatarea irevocabilă a nevinovăţiei sale. Cu toate acestea, Mustaţă nu a fost reintegrat în slujirea preoţească, numele său fiind trecut pe o listă de aşteptare, până la finalizarea procesului penal.

Cum a pus Teodosie mâna pe biserica din parcul Tăbăcărie

Cazurile de caterisiri controversate sunt multe. Însă nu putem să nu trecem în revistă şi excluderea celui mai cunoscut preot constănţean, Nicolae Picu, cel care a ctitorit prin asociaţia sa religioasă biserica maramureşeană Sfântul Mina de pe malul lacului Tăbăcărie şi aşezământul social Arca. În anul 2013, Teodosie a intabulat cele două imobile în proprietatea Arhiepiscopiei Tomisului, pretinzând că le-a dobândit prin sfinţire (busuiocul face minuni!), după care a pus stăpânire pe ele cu ajutorul Jandarmeriei. Ierarhul l-a caterisit pe preotul Picu şi a adus în locul său nişte preoţi lipsiţi de har, care au reuşit să pună capac fenomenului religios de la Sfântul Mina. Ulterior, asociaţia religioasă a părintelui Picu a câştigat în instanţă clădirea centrului social Arca. La momentul de faţă, Nicolae Picu îşi desfăşoară aici întreaga misiune de credinţă. Aşa cum era de aşteptat, enoriaşii l-au urmat pe preotul a cărui carismă îi atrăsese spre biserică. De altfel, acest fenomen îl îngrijorează pe Teodosie şi i-a dat ghes să glăsuiască în comunicatul său despre pericolul unor schisme religioase la Constanţa, fără să explice că întreaga situaţia este rodul caterisirilor controversate.

O parte din caterisiţi s-au declarat autonomi

Mitropolia-Autonoma

Alţi preoţi caterisiţi de Arhiepiscopia Tomisului au ales deja calea de a activa în cadrul Mitropoliei Autonome după Calendarul Vechi – Episcop Gherasim. Este cazul lui Ştefan Popa (de la Topraisar), Costică Antoche (de la Parohia Sf. Ştefan – Gară, care se ocupase şi de pelerinajele Arhiepiscopiei, de care au beneficiat de-a lungul timpului mii de enoriaşi), Vasile şi Ciprian Guriţă (de la Eforie). Mitropolia Autonomă este o asociaţie religioasă, legal constituită, care deja s-a extins la nivel naţional. În judeţul Constanţa, aşa cum ne-a declarat protopopul autonom Vasile Guriţă, asociaţia are patru lăcaşe de cult. La inaugurarea bisericii din comuna Mihail Kogălniceanu, în anul 2014, ar fi participat 1.300 de persoane. Mitropolia Autonomă a început construirea unui schit de maici în Constanţa, în cartierul Viile Noi, acolo unde se va clădi, pe viitor, potrivit planurilor existente, şi un centru social pentru persoanele nevoiaşe. 15 preoţi şi absolvenţi de studii teologice au trecut la autonomi.

În trecut, Vasile Guriţă a fost preot ortodox la Eforie Nord, coordonând ctitorirea catedralei oraşului. La un moment dat, Teodosie i-a reproşat că în biserică se aflau bănci şi nu scaune, motiv pentru care l-a degradat la rangul de preot secundat, acordând şefia lăcaşului de cult unui preot adus din altă parte. Fiul lui Guriţă, care era preot secundar la Eforie, a fost detaşat la Ţibrinu, un sat aproape părăsit, fără a i se imputa vreo vină. Cei doi au criticat deciziile, iar Teodosie i-a trimis în judecata Consistoriului pentru neascultare, caterisindu-i în lipsă. Băncile din biserica de la Eforie se află şi acum la locul lor, ceea ce probează că acestea jucaseră rolul nodului în papură.

Puşcăriaşii şi beţivii care nu fac de râs Arhiepiscopia

În timp ce sugerează că aceşti preoţi fac biserica de râs şi contribuie la riscul de apariţie a sectelor şi schismelor religioase, arhiepiscopul Teodosie continuă să considere că persoane cu fapte grele la activ merită cinstea de a fi promovate în parohii importante şi în posturi de conducere ale Arhiepiscopiei. Valeriu Roman, beţivanul care a provocat un accident auto în urmă cu patru ani, în timp ce avea o îmbibaţie alcoolică în sânge aproape de comă, cel care s-a făcut de râs în ştirile difuzate de posturi importante de televiziune tot întebându-se „dar ce caut eu aici?”, ei bine acest specimen nu face de râs Biserica Ortodoxă. Roman slujeşte ca preot la Biserica Adormirea Maicii Domnului, din vecinătatea Tomis Mall. Dosarul penal al beţivanului iresponsabil zace nelucrat la parchetele prea ocupate să-i trimită în judecată pe preoţii caterisiţi de Teodosie.

https://www.youtube.com/watch?v=kJICSu-EuVM

Preotul Vasile Tican slujeşte la Cimitirul Central, cu toată cinstea, deşi a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru  fraudă. Preotul Manda de la Cotu Văii ispăşeşte o condamnare de un an şi şase luni la penitenciar, pentru conducerea autoturismului în stare avansată de ebrietate, însă numele său nu se găseşte pe lista ruşinii. Un alt preot de la Cotu Văii, Valentin Petrea, zace şi el în puşcărie, după ce s-a dovedit că angajase la parohia sa o mulţime de persoane, pentru a lua credite bancare pe numele lor şi a-şi însuşi banii. Angajările nu se puteau face fără acordul lui Teodosie. Petrea era, totodată, administratorul magazinelor de cult bisericesc de la Arhiepiscopia Tomisului. Nici numele acestuia nu se găseşte pe lista ruşinii.

Singurul preot puşcăriaş de pe lista ruşinii publicată de Teodosie este Gabriel Bucică. În 2013, pe când slujea ca misionar la Catedrala Arhiepiscopiei, acest Bucică a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru trafic de etonobotanice. Deşi l-a pus pe lista ruşinii, Teodosie l-a ajutat pe Bucică să scape mai repede de „pârnaie”, coordonând ştiinţific două cărţi semnate de canalie. Ca autor de carte, traficantul prafurilor care au nenorocit atâtea familii, era expert în „importanţa familiei după legea mozaică”. Iar Teodosie îl gira, din rangul său de decan al Facutăţii de Teologie din Constanţa. Axinte Cezar, despre care presa a relatat în trecut că a avut legături cu reţeaua de cămătărie Aldea de la Constanţa, a fost hirotonit de Teodosie şi urcat în scaunul de şef al oficiului juridic al Arhiepiscopiei. Axinte a primit binecuvântarea ierarhului de a realiza o emisiune spirituală la un post de televiziune din Constanţa, în locul lui Anghel Dincu, după ce s-a dovedit că cel din urmă fusese colaborator al sinistrei Securităţi. În sfârşit, bătăuşul Poalelungi continuă să-i controleze pe preoţi la lumânări (nota bene: se aude că nu-i mai loveşte cu pumnii şi picioarele), iar Adrian Vasile continuă să-i judece (inclusiv pe cei care, ca şi el, au produs accidente auto cu victime; pe el nu se poate judeca, întrucât ar fi în conflict de interese!!!).

Teodosie ar trebui să fie pe lista ruşinii

Mult prea multe fapte din trecut arată că pe lista ruşinii ar trebui să se afle chiar arhiepiscopul Teodosie. Acesta a fost filmat de jurnaliştii de la România Liberă în timp ce lua şpagă. Unul din jurnalişti pretinsese că vrea să ajungă preot paroh la Eforie Nord, însă neavând studiile necesare, Teodosie l-a ajutat să se înscrie la Facutatea de Teologie de la Ovidius cu acte antedatate. Timp de doi ani de zile, Teodosie a fost urmărit penal de DNA, dosarul său fiind clasat în baza unor sofisme ruşinoase.

De asemenea, presa românească a scris kilometri de texte despre modul în care a ridicat acesta, cu banii bisericii de la Constanţa, complexul monastic-turistic de la Dorna Arini, pe care l-a trecut în patrimoniul unei fundaţii personale. Devalizarea fermei Nazarcea, pe care a primit-o pe moca de la stat, printr-o hotărâre ilegală dată de Adrian Năstase, este la fel de cunoscută opiniei publice, ca să mai insistăm asupra ei. La fel şi angajamentul pe care l-a semnat cu Securitatea, în anul 1987, despre care declara recent că a fost un act de patriotism. Cu toate acestea, Teodosie nu este pe lista ruşinii. El nu face de râs Biserica!

Comments

comments

Exclusiv

Manevra de la iluminatul festiv al Medgidiei (documente)

Publicat

la data de

Scris de

Iluminatul festiv de sărbători a debutat anul acesta cu stângul la Medgidia. Luminițele trebuiau să funcționeze de la 1 decembrie, însă de Ziua Națională muncitorii firmei contractate de Primărie lucrau pe deșelate să pună becuri în copaci. Oamenii în salopete s-au cățărat cu scara pe balcoanele instituțiilor publice. Fiind sărbătoare, ușile erau închise. Neputința de a onora clauzele contractuale a fost justificată de firma adusă de primar prin condițiile grele din pandemie. În realitate, aceeași firmă mai are un contract și la Primăria Constanța, mai greu și mai bănos. Cel mai probabil, pofta de câștig a firmei a fost mai mare decât capacitatea de a presta lucrări atât de ample. 

Un grup taiwanez

Firma la care ne referim se numește RC Energo Install SRL Buzău. RC este prescurtarea de la Romcarbon SA Buzău, compania mamă (unic acționar la RC Energo Install). Romcarbon este unul dintre cei mai mari procesatori de polimeri și deșeuri plastice din sud-estul Europei. Afacerea este controlată de investitori anonimi prin firme offshore înregistrate în Cipru și Insulele Cayman. De partea executivă, aflată la vedere, se ocupă un cetățean din Taiwan.

Constanța – cel mai mare contract de iluminat festiv din România

RC Energo Instal SRL lucrează și pentru Primăria Constanța. De curând, Ordinea.Ro a arătat că Primăria Constanța a organizat o licitație deschisă pentru iluminatul festiv de sărbători. Singurul ofertant interesat de achiziție (asocierea RC Energo Install – Luxten Lighting Company SA București) a împușcat un million de euro pentru a împodobi marile bulevarde, Piața Ovidiu și parcul Țara Piticilor. Vorbim de cea mai mare sumă oferită anul acesta pentru iluminatul festiv de către o municipalitate din România.

Articolul Ordinea.Ro despre iluminatul festiv al Constanței în 2021 îl puteți citi AICI.

Înaintea licitației, Primăria Constanța a fost sponsorizată de o asociație din siajul Romcarbon care promovează prietenia dintre Taiwan și România. Primarul liberal al Constanței, Vergil Chițac, a fost membru al comisiei de prietenie România-Taiwan din Senatul României, în perioada în care a fost parlamentar. Prietenia continuă și după ce fostul senator a ajuns primar.

Medgidia – o achiziție de un milion de lei

Primăria Medgidia, condusă tot de un liberal, s-a orientat de asemenea spre grupul taiwanez de la Romcarbon. O procedură simplificată de achiziție a iluminatului festiv a fost lansată de administrația Vrabie, printr-un anunț publicat în SICAP, în data de 17 septembrie 2021. Autoritatea contractantă evalua achiziția la un milion de lei plus TVA. La termenul limită de depunere a ofertelor, pe 29 septembrie 2021, o singură firmă s-a înscris la procedură, respectiv RC Energo Install. Prin urmare, firma a fost declarată câștigătoare în baza ofertei de 998.875 de lei plus TVA.

Contractul a fost modificat la două zile după semnare

Potrivit contractului încheiat pe 8 noiembrie 2021, RC Energo Install avea obligația să monteze și să pună în funcțiune sistemul de iluminat festiv în așa fel încât acesta să funcționeze deplin în perioada 1 decembrie 2021 – 15 ianuarie 2022.

La două zile după semnarea înțelegerii, firma prestatoare a notificat Primăria că nu poate onora acest termen din cauza condițiilor de pandemie. În baza acestei scuze, administrația Vrabie a fost de acord să încheie un act adițional la contractul de servicii, prin care obligația firmei a fost împinsă de pe 1 decembrie, pe 6 decembrie 2021. Toate celelalte clauze au rămas intacte. Și ne referim în primul rând la valoarea contractului, care a rămas la fel. În loc să pretindă daune contractuale pentru nerespectarea termenelor, Vrabie a fost de acord să plătească aceeași sumă pentru un termen mai scurt. Că doar nu plătește din propriul buzunar.

Un bonus de 20.000 de euro

Prin Contract, Primăria se obligase să achite 79.970 de lei pentru montarea instalațiilor, 29.988,75 de lei pentru demontare și 888.916,25 de lei pentru închirierea acestora. Intuim că închirierea se referea la perioada 1 decembrie – 15 ianuarie, adică 46 de zile. Pe un calcul simplu, valoarea chiriei era de 19.324 de lei pe zi. Pe cinci zile, acelea șterse din contract prin efectul actului adițional, valoarea chiriei era de 96.621 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20.000 de euro. În mod normal, această sumă trebuia scăzută din contract, însă, după cum am arătat, actul adițional nu prevede nimic în această privință.  

Iluminatul festiv s-a scumpit de 7 ori

Trebuie să mai spunem că, în anul 2020, Primăria Medgidia a lucrat tot cu RC Energo Install SRL Buzău, pe baza unui contract atribuit direct, fără nicio procedură formală de achiziție publică. În acest sens, autoritatea contractantă a publicat în SICAP un anunț de cumpărare directă, pe 25 noiembrie 2020. Buzoienii au încasat anul trecut 134.710 lei plus TVA pentru un pachet de iluminat festiv care includea 477 de ornamente și instalații de 17 tipuri. Anul acesta, colaborarea s-a scumpit de șapte ori și ceva, ajungând de la 134.710 lei la aproape un milion de lei.

Mai jos puteți vedea câteva imagini surprinse în ziua de 1 decembrie 2021 în Medgidia, cu muncitorii firmei de iluminat muncind pe deșelate ca să respecte termenul adiționat cu primarul liberal.

Am solicitat un punct de vedere de la Primăria Medgidia cu privire la situația iluminatului festiv. Punctul de vedere nu a fost încă transmis redacției. În momentul în care îl vom primi, îl vom publica aici.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Consiliul Local Agigea a fost DIZOLVAT. S-a împlinit pohta primarului PSD-ist

Publicat

la data de

Scris de

Tribunalul Constanța a admis astăzi acțiunea inițiată de secretarul general al Comunei Agigea, fostul polițist Traian Bureța, de constatare a dizolvării Consiliului Local al acestei localități. Totodată, instanța a respins toate cererile de intervenție în interes alăturat Consiliului Local formulate de o serie de consilieri locali care s-au opus dizolvării. Pofta primarului din Agigea, PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu, s-a îndeplinit. Acesta a anunțat cu fală, încă din luna aprilie a acestui an, că urmează dizolvarea deliberativului local în cadrul mai multor emisiuni. Iar acum, o instanță locală i-a dat satisfacție. 

Tribunalul a făcut aplicarea articolului 143, aliniatul 1, libera b) din Codul Administrativ, care sancționează cu dizolvarea conduita Consiliilor Locale care nu adoptă nicio o hotărâre în trei ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe parcursul a patru luni calendaristice. Strict formal, la Agigea ne aflăm în situația prevăzută de lege, în sensul că nu există nicio hotărâre validată a Consiliului Local în acest mandat.

Situația tensionată a apărut încă din 12 noiembrie 2020, când primarul PSD-ist Maricel Cîrjaliu a convocat Consiliul Local în vederea alegerii președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului localității. Partidele non-PSD reprezentate în Consiliul Local au constituit atunci o majoritate. În consecință, a fost ales președinte de ședință Daniel Niță de la PER, iar viceprimar al localității, Gabriel Ciobanu de la USR. Totodată, au fost constituite comisiile de specialitate ale Consiliului Local, care au și întocmit procese-verbale de constituire. Cu toate acestea, hotărârile în cauză nu au fost recunoscute de primar și de scretarul general al comunei. De altfel, cel din urmă a redactat un prim proces-verbal al ședinței, în care a consemnat o situație nereală în privința numărului de voturi exprimate de consilierii locali pentru cei doi candidați la funcția de viceprimar, Gabriel Ciobanu și Dan Chiru (PSD). Practic, secretarul general ar fi notat că a anulat după ședință un vot exprimat pentru Ciobanu, ceea ce ar fi condus la un scor egal între candidați. Însă în procesul-verbal trebuiau consemnate doar situațiile din cadrul ședinței, iar nu decizii și împrejurări, legale sau nu, chiar nu contează, care au avut loc ulterior ședinței. Daniel Niță spune că a refuzat semnarea procesului-verbal. Declarațiile sale sunt confirmate de o înregistrare audio care a parvenit redacției Ordinea.Ro (vezi AICI). Ulterior, a fost întocmit un nou proces-verbal al ședinței, în care secretarul general a menționat numărul corect de voturi exprimate la alegerea viceprimarului. Însă în noul document, se arăta că hotărârile nu ar fi fost supuse la vot, iar rezultatul deliberării nu ar fi fost anunțat explicit de către președintele de ședință. 

În baza acestei susțineri, secretarul general al comunei Agigea a refuzat redactarea hotărârilor. Situația a fost analizată și de Instituția Prefectului, care a pus în vedere secretarului genaral să redacteze hotărârile. Numai că, între timp, secretarul general și-a dat demisia. Iar această joacă s-a prelungit cu o duzină de funcționari promovați de Cîrjaliu să ocupe temporar funcția. Și aceștia și-au dat demisiile pe rând, fără să redacteze nicio hotărâre. 

Pe de altă parte, profitând de conduita secretarilor generali pe care el i-a numit, Maricel Cîrjaliu a pretins că nu există nicio hotărâre adoptată. El a mai convocat în două rânduri Consiliul Local, cerând revotarea comisiilor de specialitate, fără avizul cărora nu poate funcționa Consiliul Local și nu pot fi adoptate hotărâri locale. Prima ședință de acest fel nu a condus la niciun rezultat, deoarece consilierii locali din majoritatea anti-PSD au cerut o amânare până la pronunțarea unui punct de vedere din partea Instituției Prefectului. Primarul a repetat ședințaîn luna ianuarie 2021. Iar de data aceasta, la lucrări au participat toți consilierii, dar și doi reprezentanți ai Prefectului. Aceștia din urmă au transmis, verbal și în scris, opinia că ședința din 12 noiembrie 2020 a fost legală, insistând ca secretarul general să redacteze hotărârile. Maricel și ai lui au refuzat. Iar în acest context, așa cum declară Gabriel Ciobanu, consilierii din coaliția anti-PSD au fost de acord, ca un gest de maturitate, să revoteze comisiile de specialitate. Ei ar fi cerut o pauză de consultări de 15 minute. Însă profitând de acest răgaz, primarul și-ar fi luat consilierii PSD-iști și pe secretarul general care trebuia să asigure asistența de specialitate a ședinței, părăsind clădirea, conform celor susținute de Gabriel Ciobanu. 

La începutul lunii februarie 2021 (a patra de la declanșarea ostilităților), consilierii USR Agigea au depus la Primărie o cerere de convocare a Consiliului Local. Primarul și secretarul nu s-au sinchisit să mai răspundă. Jocul lor era deja făcut. Ca urmare, în luna aprilie a fost promovat un nou secretar general la Agigea, în persoana fostului șef al Poliției Locale, Traian Bureța. Acesta a depus la Tribunalul Constanța cererea de constatare a dizolvării Consiliului Local. Condițiile formale de dizolvare erau îndeplinite, însă este vizibil faptul că întreaga situație a fost premeditată de actualul primar, întreaga sa conduită trădând urmărirea acestui scop. 

Astăzi, cererea lui Bureța a fost admisă de Tribunal. Consiliul Local a fost dizolvat. Hotărârea este definitivă. Prin urmare, la Agigea vor avea loc alegeri parțiale pentru alegerea unui nou Consiliu Local. În opinia noastră, decizia instanței locale naște un precedent periculos, de care vor putea uza toți primarii care n-au chef să convoace Consiliul Local și nici să-i primească pe consilieri prin Primărie. Legea nu are doar literă, are și spirit. Or ceea ce s-a întâmplat la Agigea nu este deloc în spiritul legii. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Agigea. Restaurant nou, pe un teren furat de la stat de clanul Cîrjaliu (documente)

Publicat

la data de

Scris de

De câteva zile, pe buza falezei din zona Steaua de Mare – Agigea, a început să se construiască un nou restaurant. Proiectul este dezvoltat de soțul unei învățătoare care a predat la Agigea și care primește aprecieri pe Facebook de la fiica și cumnata primarului Cristian Maricel Cîrjaliu. Înainte să ajungă la familia învățătoarei, terenul a fost plimbat printr-o suveică imobiliară între Primărie, contabila care vidanjează fosele din comună, fratele primarului și un fost asociat al firmei de vidanjare. Aceștia și-au vândut bunul imobil între ei, la prețuri ireale, ca să se piardă o informație esențială, anume că terenul a fost mărit din pix cu o porțiune din faleza Mării Negre, parte componentă a domeniului public de stat. Iar legăturile cu mariceii din Agigea nu se opresc aici. Astfel, constructorul angajat de investitor să ridice noul restaurant a modernizat parcurile din Agigea, pe baza unui contract care i-a fost atribuit de Maricel, fără buget aprobat, fără hotărâre de Consiliu și fără anunț de atribuire urcat în SICAP.

Terenul furat de la stat

În primul său mandat de primar al Agigei, Maricel Cîrjaliu s-a îngrijit să inventarieze mai toate terenurile libere, și numai bune de furat, de pe raza comunei sale. Prin HCL 18 din 29 ianuarie 2010, o ”gașcă” de terenuri cu statut incert a fost inclusă scriptic în domeniul privat al comunei. La poziția 820 din anexa HCL a fost înscris un teren de 250 de metri pătrați de pe strada Emil Racoviță nr. 65. Potrivit datelor din inventar, bunul imobil se învecina cu domeniul public pe laturile de sud și est (adică înspre mare).

Fiind situat pe buza falezei, terenul în cauză avea un statut incert. Mai multă certitudine putea aduce o delimitare a terenurilor cu Apele Române, instituția care, potrivit legii, administrează domeniul public de stat constituit din plaje și faleze.

Pe 10 martie 2010, Primăria a făcut o delimitare, dar nu cu Apele Române, ci cu ea însăși. Vorbim aici despre un proces-verbal de vecinătate, încheiat de Primăria Agigea (ca proprietar) cu Primăria Agigea (ca vecin pe toate cele 4 laturi ale proprietății). În ambele ipostaze, Primăria era reprezentată de viceprimarul Dan Chiru, zis Danchi.

Actele de inventariere, de majorare a suprafeței și de intabulare le puteți consulta AICI in extenso. Documentele cu probleme sunt semnate de Dan Chiru. Maricel Cîrjaliu a semnat doar o adeverință. 

Danchi a fost de acord cu el însuși că terenul ar fi fost împrejmuit cu gard și că ar fi măsurat cu 100 de metri pătrați mai mult decât în acte. Cel mai probabil, gardul n-a existat decât în această hârtie, pentru că nimeni nu-și amintește de el. Iar dacă a existat aievea, nu putea fi făcut decât de proprietar, adică de Primărie, în cele câteva zile scurse de la inventariere. În mod cert, terenul s-a lăbărțat prin această procedură cu 100 de metri pătrați peste faleza de stat. Statul care era vecin nu a fost invitat la delimitare. Iar cadastristul care a contrasemnat această documentul a reușit mai apoi să obțină intabularea terenului cu suprafața de 350 de metri pătrați.

Suveica

Ulterior, terenul a fost învârtit printr-o suveică, după cum urmează:

Prin Contractul de schimb 2217/28.12.2011, terenul a ajuns de la Primărie la Elisabeta Magdalena Andrei – contabila care se ocupă de firmele familiei Cîrjaliu.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare 1880/29.08.2012, contabila a vândut 3 terenuri, în suprafață totală de 2.212 mp, către Scan SRL, firmă fondată de Maricel Cîrjaliu, dar deținută la acel moment de fratele său Bogdan și de cumnata sa Cristiana. Toate cele 3 terenuri au aparținut la bază Primăriei Agigea, fiind scoase din patrimoniul acesteia în scopul îmbogățirii familiei Cîrjaliu. Firma Scan a plătit în numerar 15.000 de euro pentru cele 3 terenuri, fapt dovedit notarului prin declarația părților, iar nu printr-un instrument de plată, așa cum ar fi fost normal. Din acest motiv, există suspiciunea că vânzarea nu a avut o componentă financiară reală, fiind una scriptică, la vrăjeală (mai multe detalii AICI).

Suveica imobiliară: primarul a scos terenurile din patrimoniul comunei Agigea pe baza unui contract de schimb încheiat cu contabila fostelor sale firme. Ulterior, contabila a vândut o parte din bunurile primite către firma fondată de primar și deținută la acel moment de fratele și cumnata sa.

Până în 2020, terenul s-a aflat în patrimoniul acestei firme. Suprafața de 350 de metri pătrați, ca și alte suprafețe din vecinătate, a servit drept parcare pentru restaurantul Golful Pescarilor. Clienții acestui restaurant parcau pe terenul lui Bogdan Cîrjaliu și coborau spre restaurant, pe treptele amenajate în ”carnea” falezei de către primarul Maricel. La momentul de față, restaurantul Golful Pescarilor este deținut, în proporție de 50%, de către ginerele primarului – Ionuț Nuțoaia Cîrjaliu. Primarul este judecat într-un dosar penal tocmai pentru furtul terenului de la Golf și vânzarea acestuia către firma deținută acum de rubedeniile sale.

În 2020, înainte ca Maricel să fie trimis în judecată, fratele său a vândut terenul de pe faleză către Niculae Voicu, prin Contractul de vânzare-cumpărare 1627/15.05.2020, pentru 10.000 de euro. Voicu este co-fondatorul societății Asus Service SRL, alături de contabila Elisabeta Magdalena Andrei. Firma Asus s-a ocupat ani de zile de vidanjarea foselor septice de pe raza comunei Agigea, încasând pentru serviciile sale sume halucinante de la Primărie (detalii AICI și AICI).

Like&Love

La trei luni distanță, prin Contractul 1825/05.08.2020, fondatorul firmei de vidanjare a vândut terenul de pe faleză către TCV Up Mission SRL Constanța, cu 15.000 de euro. Firma fusese fondată cu fix un an înainte de Costin-Valentin Teodorovici din Constanța.  

În luna octombrie 2020, Teodorovici s-a căsătorit cu prietena lui, Mihaela Drăghici. Aceasta este fiica adoptivă a unui fost consilier local, putred de bogat, din Cernavodă. Mihaela este învățătoare, iar o perioadă a predat la Școala Ion Borcea din Agigea. Anterior căsătoriei, aceasta a promovat pe contul ei de Facebook restaurantul Golful Pescarilor, al familiei Cîrjaliu, și a adunat aprecieri de la Sorina Nuțoaia Cîrjaliu, fiica primarului. Fotografiile de la nuntă au fost apreciate atât de fiica primarului, cât și de cumnata acestuia, Cristiana Cîrjaliu (semnatară a contractului de vânzare-cumpărare prin care SC Scan SRL a dobândit terenul de pe faleză, vândut mai departe către TCV Up Mission SRL). Cartea Funciară a imobilului poate fi consultată AICI

Pe 1 februarie 2021, Maricel Cîrjaliu a emis certificatul de urbanism cu numărul 63 în beneficiul TCV Up Mission, stabilind coeficienți urbanistici opozabili acestei firme în baza unui PUD din 1991 și a Planului Urbanistic General provizoriu (adică întocmit fără avize) din anul 2009. Singurul aviz solicitat de la firmă a fost cel emis de Agenția pentru Protecția Mediului Constanța. Firma lui Teodorovici a depus documentația de obținere a avizului APM pe 17 februarie 2021, pentru împrejmuirea terenului și construirea unui restaurant P+1.

Cel mai probabil, localul va avea o clientelă formată din șoferii de TIR-uri care parchează peste drum, la firma Andi Trans SRL deținută pe jumătate de Anghel Dragu, cunoscut în comunitatea locală drept finul primarului Maricel. Firma finului a concesionat terenul pe care se află parcarea de TIR-uri de la Primărie, după ce Primăria a obținut acel teren de la contabila primarului, în baza contractului de schimb mai sus evocat (mai multe detalii AICI).

TCV Up Mission SRL a obținut avizul APM pe 3 martie 2021. În perioada de consultare, nu au fost depuse contestații. Pe 4 octombrie 2021, proiectul noului restaurant a primit autorizație de construire de la Primăria Agigea.

Acte depuse la Agenția de Protecția Mediului Constanța de TCV Up Mission SRL, consultate de Ordinea.Ro

Șantierul

Între timp, firma și-a schimbat sediul social din Constanța, în localitatea Agigea, pe strada Pescărușului nr. 4. Iar săptămâna trecută s-a apucat de amenajarea șantierului, pe terenul de pe buza falezei. Pe panoul de obiectiv se arată că lucrarea va fi realizată de către societatea Lux RIM Soft SRL. Vorbim fix de firma care a primit contractul pentru amenajarea parcului Mihai Eminescu din Agigea, în vara acestui an. Societatea nu avea niciun istoric în spate, însă patronul ei apărea și el în poze la Golful Pescarilor, ca mai toți afaceriștii care au reușit să obțină ceva de la Primăria Agigea. În acest caz, firma a fost aleasă discreționar de primarul Maricel, fără aprobarea Consiliului Local (care nici nu funcționează, întrucât primarul nu are chef să-l convoace potrivit obligației sale legale), fără buget adoptat și fără vreo achiziție competitivă anunțată în SICAP  (mai multe detalii AICI și AICI).

Deci iată cum, la Agigea, pe buza falezei, va răsări un nou restaurant, pe un teren furat din domeniul public de stat și învârtit de primar, de contabila sa și de familia sa, printr-o suveică imobiliară. Și dintre toți constructorii de la malul mării, tocmai firma avantajată de primar s-a găsit să îl ridice.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: