Connect with us

Exclusiv

Cât de neruşinată e lista ruşinii publicată de Teodosie

Publicat

la

Arhiepiscopia Tomisului este în alertă cu privire la riscul apariţiei unor secte sau schisme religioase. În acest sens, săptămâna trecută, instituţia bisericească a dat publicităţii o listă a preoţilor caterisiţi (excluşi din preoţie, în urma unor procese susţinute în faţa Consistoriului Eparhial – instanţa de judecată bisericească), atrăgând atenţia că „unii dintre aceştia continuă să oficieze slujbe religioase, înşelând astfel conştiinţa religioasă a credincioşilor, care apelează la ei necunoscând adevărata lor situaţie canonică.”. Aproape toate ziarele din Constanţa, dar chiar şi unele televiziuni naţionale, s-au pretat să publice acest comunicat, deşi câteva detalii pe larg cunoscute în mediul clerical arată că „lista ruşinii” este în sine o „înşelăciune”.

În primul rând, pe lista lui Teodosie se află şi o persoană decedată, respectiv fostul preot Carmocan Pascu. În mod evident, prezentarea situaţiei canonice a mortului nu are nicio utilitate pentru scopul declarat. În al doilea rând, pe lista ruşinii figurează doi preoţi care, deşi au fost caterisiţi de Consistoriul Eparhial al lui Teodosie, au fost achitaţi în recurs, la Consistoriul Mitropolitan de la Bucureşti, sub semnătura Patriarhului Daniel, şeful ierarhic al arhiepiscopului tomitan. Deşi declaraţi în mod irevocabil nevinovaţi, cei doi preoţi, pe numele lor Traian Chircu şi Marius Mustaţă, sunt în continuare făcuţi de râs de Teodosie, cel căzut în pretenţii la instanţa bisericească de recurs. Un al treilea preot, respectiv George Ciulei de la Cernavodă, deşi a fost caterisit la Constanţa, a formulat recurs la Patriarhie, care se judecă în momentul de faţă. Deşi situaţia sa canonică nu a fost stabilită definitiv, Teodosie îl trece şi pe acesta la grămadă cu ceilalţi.

Caterisirea preotului cu har de la Mangalia, o făcătură de ultimă speţă

Caterisirile de la Constanţa, ordonate de Teodosie, au fost denunţate de cei loviţi de ele drept mascarade orchestrate de ierarh cu scopul de a pune mâna pe parohii şi de a numi acolo alţi preoţi fără niciun merit în ctitorirea lăcaşurilor sau în consolidarea comunităţilor de credincioşi.

Traian Chircu a fost preot militar la Mangalia, cu gradul de colonel, păstorind cu har o comunitate religioasă care s-a mobilizat financiar să construiască aşezământul religios, să aducă de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol un important obiect cultic în procesiune – respectiv Brâul Maicii Domnului, şi să atragă la slujbele duminicale mai mulţi enoriaşi decât cei care păşeau în Catedrala Arhiepiscopală de la Constanţa. Totul a fost minunat, până când Teodosie l-a trimis într-un control inopinat pe inspectorul biserical Neculai Poalelungi, un personaj care îl snopise în bătaie pe preotul Zisu de la Biserica din Viile Noi. Bătăuşul nepedepsit de niciun consistoriu a descoperit nişte lipsuri fabuloase la candele şi lumânări, astfel că Teodosie l-a trimis pe Chircu în faţa instanţei de judecată internă, din subordinea sa, care era condusă de preotul Adrian Vasile, implicat într-un accident auto cu victimă, la Valu lui Traian. Caterisit la Constanţa, preotul Chircu şi-a căutat dreptatea la instanţa bisericească superioară, de la Patriarhie, acolo unde a câştigat irevocabil împotriva lui Teodosie. Din încredinţarea Patriarhului, la acest moment, Traian Chircu slujeşte ca preot într-o biserică din aria Mitropoliei Clujului, deşi, concomitent, figurează pe lista ruşinii de la Constanţa, ca preot caterisit.

Preotul Mustaţă, caterisit că a semnalat nereguli. Teodosie a plănuit să-l bage la puşcărie

Marius Mustaţă a fost preot paroh şi protopop de Băneasa. Având darul vorbirii şi exemplul implicării personale, preotul a reuşit să strângă în jurul său o frumoasă comunitate şi să modernizeze aşezământul de cult, pe care îl luase aproape în paragină. În apogeul misiunii sale, fără a i se imputa nimic, a fost mutat ca preot secundar la Valu lui Traian, apoi la Corbu de Sus. Convins că i s-a făcut o nedreptate, preotul a scris un memoriu Patriarhului Daniel, în care a relatat situaţia sa personală, dar şi neregulile duhovniceşti şi financiare din Arhiepiscopia Tomisului. Aflând de memoriu, Teodosie l-a trimis cu grabă în faţa Consistoriului, acuzându-l de denigrare, de împărtăşire sub influenţa medicamentelor (o aspirină atât de păcătoasă!!!) şi de gestionarea defectuoasă a averii bisericeşti, în baza unui raport întocmit de Poalelungi, acelaşi bătăuş care a vrut să-l termine şi pe Traian Chircu. Caterisit la Constanţa, Mustaţă a făcut recurs la Patriarhie, fiind absolvit de orice acuzaţie, după ce a probat cu acte că banii imputaţi ca lipsă au fost cheltuiţi la aşezământul monahal-tuistic de la Dorna Arini, dezvoltat de Teodosie pe terenul moştenit de la părinţii săi, în beneficiul final al unei fundaţii personale. Înţelegând că va pierde procesul de la Patriarhie, Teodosie s-a gândit să-l bage la puşcărie pe Mustaţă, formulând împotriva acestuia o plângere penală pentru delapidare. Un procuror controversat l-a trimis în judecată pe preot, pe motiv că folosirea banilor bisericii pentru altul (în speţă pentru Teodosie) se cheamă tot delapidare. Cum delapidarea este definită de codul penal drept fapta funcţionarului public, procurorul, într-un exces de genialitate, a proclamat că preotul este funcţionar public. De asemenea, lui Mustaţă i s-a imputat încălcarea statutului BOR, care nu era în vigoare la data comiterii prezumtivelor fapte, în baza unei hârtii inventate de Teodosie, care indica în mod vizionar articole din Statut, cu ani buni înainte ca acesta să existe fizic.

Deşi au trecut şapte ani de la debutul acestei poveşti halucinante, procesul penal nu s-a încheiat nici în momentul de faţă. Însă procesul bisericesc, reamintim, s-a terminat prin constatarea irevocabilă a nevinovăţiei sale. Cu toate acestea, Mustaţă nu a fost reintegrat în slujirea preoţească, numele său fiind trecut pe o listă de aşteptare, până la finalizarea procesului penal.

Cum a pus Teodosie mâna pe biserica din parcul Tăbăcărie

Cazurile de caterisiri controversate sunt multe. Însă nu putem să nu trecem în revistă şi excluderea celui mai cunoscut preot constănţean, Nicolae Picu, cel care a ctitorit prin asociaţia sa religioasă biserica maramureşeană Sfântul Mina de pe malul lacului Tăbăcărie şi aşezământul social Arca. În anul 2013, Teodosie a intabulat cele două imobile în proprietatea Arhiepiscopiei Tomisului, pretinzând că le-a dobândit prin sfinţire (busuiocul face minuni!), după care a pus stăpânire pe ele cu ajutorul Jandarmeriei. Ierarhul l-a caterisit pe preotul Picu şi a adus în locul său nişte preoţi lipsiţi de har, care au reuşit să pună capac fenomenului religios de la Sfântul Mina. Ulterior, asociaţia religioasă a părintelui Picu a câştigat în instanţă clădirea centrului social Arca. La momentul de faţă, Nicolae Picu îşi desfăşoară aici întreaga misiune de credinţă. Aşa cum era de aşteptat, enoriaşii l-au urmat pe preotul a cărui carismă îi atrăsese spre biserică. De altfel, acest fenomen îl îngrijorează pe Teodosie şi i-a dat ghes să glăsuiască în comunicatul său despre pericolul unor schisme religioase la Constanţa, fără să explice că întreaga situaţia este rodul caterisirilor controversate.

O parte din caterisiţi s-au declarat autonomi

Mitropolia-Autonoma

Alţi preoţi caterisiţi de Arhiepiscopia Tomisului au ales deja calea de a activa în cadrul Mitropoliei Autonome după Calendarul Vechi – Episcop Gherasim. Este cazul lui Ştefan Popa (de la Topraisar), Costică Antoche (de la Parohia Sf. Ştefan – Gară, care se ocupase şi de pelerinajele Arhiepiscopiei, de care au beneficiat de-a lungul timpului mii de enoriaşi), Vasile şi Ciprian Guriţă (de la Eforie). Mitropolia Autonomă este o asociaţie religioasă, legal constituită, care deja s-a extins la nivel naţional. În judeţul Constanţa, aşa cum ne-a declarat protopopul autonom Vasile Guriţă, asociaţia are patru lăcaşe de cult. La inaugurarea bisericii din comuna Mihail Kogălniceanu, în anul 2014, ar fi participat 1.300 de persoane. Mitropolia Autonomă a început construirea unui schit de maici în Constanţa, în cartierul Viile Noi, acolo unde se va clădi, pe viitor, potrivit planurilor existente, şi un centru social pentru persoanele nevoiaşe. 15 preoţi şi absolvenţi de studii teologice au trecut la autonomi.

În trecut, Vasile Guriţă a fost preot ortodox la Eforie Nord, coordonând ctitorirea catedralei oraşului. La un moment dat, Teodosie i-a reproşat că în biserică se aflau bănci şi nu scaune, motiv pentru care l-a degradat la rangul de preot secundat, acordând şefia lăcaşului de cult unui preot adus din altă parte. Fiul lui Guriţă, care era preot secundar la Eforie, a fost detaşat la Ţibrinu, un sat aproape părăsit, fără a i se imputa vreo vină. Cei doi au criticat deciziile, iar Teodosie i-a trimis în judecata Consistoriului pentru neascultare, caterisindu-i în lipsă. Băncile din biserica de la Eforie se află şi acum la locul lor, ceea ce probează că acestea jucaseră rolul nodului în papură.

Puşcăriaşii şi beţivii care nu fac de râs Arhiepiscopia

În timp ce sugerează că aceşti preoţi fac biserica de râs şi contribuie la riscul de apariţie a sectelor şi schismelor religioase, arhiepiscopul Teodosie continuă să considere că persoane cu fapte grele la activ merită cinstea de a fi promovate în parohii importante şi în posturi de conducere ale Arhiepiscopiei. Valeriu Roman, beţivanul care a provocat un accident auto în urmă cu patru ani, în timp ce avea o îmbibaţie alcoolică în sânge aproape de comă, cel care s-a făcut de râs în ştirile difuzate de posturi importante de televiziune tot întebându-se „dar ce caut eu aici?”, ei bine acest specimen nu face de râs Biserica Ortodoxă. Roman slujeşte ca preot la Biserica Adormirea Maicii Domnului, din vecinătatea Tomis Mall. Dosarul penal al beţivanului iresponsabil zace nelucrat la parchetele prea ocupate să-i trimită în judecată pe preoţii caterisiţi de Teodosie.

https://www.youtube.com/watch?v=kJICSu-EuVM

Preotul Vasile Tican slujeşte la Cimitirul Central, cu toată cinstea, deşi a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru  fraudă. Preotul Manda de la Cotu Văii ispăşeşte o condamnare de un an şi şase luni la penitenciar, pentru conducerea autoturismului în stare avansată de ebrietate, însă numele său nu se găseşte pe lista ruşinii. Un alt preot de la Cotu Văii, Valentin Petrea, zace şi el în puşcărie, după ce s-a dovedit că angajase la parohia sa o mulţime de persoane, pentru a lua credite bancare pe numele lor şi a-şi însuşi banii. Angajările nu se puteau face fără acordul lui Teodosie. Petrea era, totodată, administratorul magazinelor de cult bisericesc de la Arhiepiscopia Tomisului. Nici numele acestuia nu se găseşte pe lista ruşinii.

Singurul preot puşcăriaş de pe lista ruşinii publicată de Teodosie este Gabriel Bucică. În 2013, pe când slujea ca misionar la Catedrala Arhiepiscopiei, acest Bucică a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru trafic de etonobotanice. Deşi l-a pus pe lista ruşinii, Teodosie l-a ajutat pe Bucică să scape mai repede de „pârnaie”, coordonând ştiinţific două cărţi semnate de canalie. Ca autor de carte, traficantul prafurilor care au nenorocit atâtea familii, era expert în „importanţa familiei după legea mozaică”. Iar Teodosie îl gira, din rangul său de decan al Facutăţii de Teologie din Constanţa. Axinte Cezar, despre care presa a relatat în trecut că a avut legături cu reţeaua de cămătărie Aldea de la Constanţa, a fost hirotonit de Teodosie şi urcat în scaunul de şef al oficiului juridic al Arhiepiscopiei. Axinte a primit binecuvântarea ierarhului de a realiza o emisiune spirituală la un post de televiziune din Constanţa, în locul lui Anghel Dincu, după ce s-a dovedit că cel din urmă fusese colaborator al sinistrei Securităţi. În sfârşit, bătăuşul Poalelungi continuă să-i controleze pe preoţi la lumânări (nota bene: se aude că nu-i mai loveşte cu pumnii şi picioarele), iar Adrian Vasile continuă să-i judece (inclusiv pe cei care, ca şi el, au produs accidente auto cu victime; pe el nu se poate judeca, întrucât ar fi în conflict de interese!!!).

Teodosie ar trebui să fie pe lista ruşinii

Mult prea multe fapte din trecut arată că pe lista ruşinii ar trebui să se afle chiar arhiepiscopul Teodosie. Acesta a fost filmat de jurnaliştii de la România Liberă în timp ce lua şpagă. Unul din jurnalişti pretinsese că vrea să ajungă preot paroh la Eforie Nord, însă neavând studiile necesare, Teodosie l-a ajutat să se înscrie la Facutatea de Teologie de la Ovidius cu acte antedatate. Timp de doi ani de zile, Teodosie a fost urmărit penal de DNA, dosarul său fiind clasat în baza unor sofisme ruşinoase.

De asemenea, presa românească a scris kilometri de texte despre modul în care a ridicat acesta, cu banii bisericii de la Constanţa, complexul monastic-turistic de la Dorna Arini, pe care l-a trecut în patrimoniul unei fundaţii personale. Devalizarea fermei Nazarcea, pe care a primit-o pe moca de la stat, printr-o hotărâre ilegală dată de Adrian Năstase, este la fel de cunoscută opiniei publice, ca să mai insistăm asupra ei. La fel şi angajamentul pe care l-a semnat cu Securitatea, în anul 1987, despre care declara recent că a fost un act de patriotism. Cu toate acestea, Teodosie nu este pe lista ruşinii. El nu face de râs Biserica!

Comments

comments

Exclusiv

Clienții avocatului Hașotti au pierdut cariera Sibioara. Justiția a constatat că retrocedarea s-a făcut cu acte FALSIFICATE

Publicat

la data de

Scris de

Judecătoria Constanța a desființat titlul de proprietate obținut în anul 2016 de niște clienți ai influentului avocat Ionel Hașotti, pentru un teren situat fix în mijlocul perimetrului de exploatare minieră de la Sibioara. Instanța a dat curs unei cereri formulate de Parchetul Curții de Apel Constanța, după finalizarea cercetărilor în dosarul penal 283/P/2021. Pe baza probelor științifice, criminalistice, s-a constatat că actele de opțiune succesorală care au stat la baza emiterii titlului de proprietate au fost falsificate material în urmă cu 17 ani. De asemenea, s-a constata că titlul, care este un rezultat al acestor falsuri, a fost el însuși falsificat în conținut. Hotărârea judecătorească a fost deja pusă în executare, pe 13 mai a.c., atunci când Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța i-a radiat pe clienții lui Hașotti din cartea funciară, restabilind situația anterioară săvârșirii faptelor penale. Alte cărți funciare în care au fost intabulate, la prima mână, bucăți din valoroasa carieră în proprietatea directă a clienților lui Hașotti au fost sistate definitiv. Primăria Lumina și Prefectura Constanța sunt în termen să solicite revizuirea unei alte hotărâri judecătorești, prin care clienții lui Hașotti au primit daune de la cele două instituții publice în valoare de peste 600.000 de lei.  Banii au fost acordați pentru lipsa de folosință a carierei, în perioada scursă de la pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) până la emiterea titlului de proprietate (2016). Cum totul se bazează pe niște falsuri ordinare, demonstrate științific, așa cum vom detalia mai jos, daunele trebuie întoarse înapoi. De asemenea, un primar și mai mulți funcționari publici ar trebui să fie exonerați de popririle pe salarii, care le-au fost impuse pentru a acoperi daunele în discuție.

Moștenirea lui Nicolae Tudorancea

Despre retrocedarea carierei Sibioara au curs valuri de cerneală. Însă abia acum totul a devenit extrem de clar. În negura timpului, mai exact la sfârșitul secolului al XIX-lea, un colonist al Dobrogei, pe numele său Nicolae Tudorancea, a fost împroprietărit de stat cu un teren de 20 de hectare din apropierea satului Circâci, devenit mai târziu Sibioara. Acesta a avut 7 copii și a decedat în 1942. După lege, ba chiar și după niște înscrisuri utilizate chiar de urmașii săi, aceștia din urmă au dezbătut succesiunea, acceptând moștenirea, după decesul bătrânului survenit în 42. Practic, ce a rămas de pe urma lui Nicolae Tudorancea a fost preluat de moștenitorii săi, în cotele legale cuvenite. Iar mai târziu, după Revoluție, urmașii urmașilor lui Tudorancea au revendicat cotele cuvenite după părinții lor, ca autori ai dreptului de proprietate. Și au primit terenuri, dar nu pe vechiul amplasament, care din anii 60 ai secolului trecut a fost inclus în exploatarea minieră, fiind exceptat prin lege de la retrocedare.

Cariera Sibioara, văzută din dronă. Chenarul cu roșu reprezintă ”pășunea” revendicată de urmașii lui Nicolae Tudorancea.

Primul fals

Din anul 2005 au început falsurile. În acest sens, la Comisia Locală Lumina a fost depusă o cerere de retrocedare pentru întregul teren de 20 de hectare. În acest document, ca titulare ale cererii sunt menționate numitele Elena Mitrofan și Margareta Muscalu, deopotrivă nepoate ale lui Nicolae Tudorancea. Bătrânele nu erau surori, ci rude de gradul IV, însă acest aspect nu a fost declarat corespunzător, nici în procedura administrativă, nici în procesele de fond funciar ce aveau să urmeze.

Cererea de retrocedare nu a fost scrisă olograf de niciuna din cele două persoane, după cum au constatat criminaliștii, pe baza comparării de scripte. Așadar, a fost scrisă de o a treia persoană, care a și semnat doar pentru Elena Mitrofan. Pentru Margareta Muscalu nu apare o semnătură pe act. 

În fapt, Muscalu avea altă opțiune succesorală, deoarece – după cum s-a descoperit în dosarul penal – ea formulase, împreună cu sora sa, Georgeta Ciuceanu, o cerere separată, pentru a primi restul de moștenire de la autorul ei direct, Aurel Tudorancea (unul din cei 7 moștenitori ai lui Nicolae Tudorancea). Ori cele două cereri s-ar fi bătut cap în cap, ducând la dublă retrocedare.

Al doilea fals

În 2006, urmează un nou fals. Vorbim aici de o contestație scrisă cu mâna ei de Elena Mitrofan, după ce solicitarea de restituire a ”moștenirii” fusese respinsă inițial de Comisia Locală Lumina, pe lipsa dovezilor în privința dreptului de proprietate ulterioare anului 1945.  

Contestația adresată Comisiei Județene era contrasemnată și de Margareta Muscalu. Numai că, după cum au constatat criminaliștii, semnătura lui Muscalu a fost pur și simplu falsificată material.

Falsurile s-au dovedit extrem de utile. Ca dovadă, după ce demersurile de retrocedare în procedura administrativă au fost respinse definitiv, a fost deschis un proces de fond funciar la instanța de judecată. Revendicarea a fost susținută pentru cele două bătrâne de influentul avocat Ionel Hașotti, fost șef al baroului local și fost vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România.

După cum reiese din dosarul penal, instanțele au fost induse în eroare, reținând că Muscalu și Mitrofan ar fi fost surori. Cererile falsificate au fost considerate acte valide de acceptare a moștenirii.

Verișoarele s-au dat surori

Instanța de fond a apreciat că bătrânele ar face dovada cu privire la dreptul de proprietate al ”bunicului patern”. Într-adevăr, pentru ambele bătrâne, Nicolae Tudorancea era bunic patern. Însă cele două nu erau surori, ci verișoare, adică fiice ale fiilor lui Nicolae Tudorancea, pe numele lor Aurel și Tudor. Tot instanța de fond a mai reținut că după decesul lui Nicolae Tudorancea, taxele pentru teren ar fi fost achitate de moștenitorul Aurel Tudorancea.

Instanța de recurs a fost și mai categorică, afirmând că acceptarea moștenirii, nedovedită prin certificat de moștenitor sau prin hotărâre judecătorească, s-ar fi făcut ”prin actele de stare civila depuse la dosarul cauzei din care rezultă că reclamantele sunt descendentele numitului Tudorancea Aurel fiul lui Tudorancea Neculae (Nicolae).”. De asemenea, instanța a reținut – fiind indusă în eroare – că există acte ulterioare anului 1945, în speță chitanțele plătite de către ”tatăl reclamantelor”, Aurel Tudorancea.

Ori, în realitate, Aurel Tudorancea nu era tatăl Elenei Mitrofan. Cele două cliente ale lui Hașotti nu erau surori, ci rude de gradul IV. Din punct de vedere legal, Margareta Muscalu o excludea pe verișoara ei de la succesiune, în virtutea principiului proximității. În sfârșit, chitanțele lui Aurel nu puteau produce efecte în două proceduri distincte, prin care același bun a fost retrocedat parțial, în cota cuvenită, după autorul Aurel, și încă o dată, pe de-a întregul, după autorul Nicolae. Ori toate aceste neajunsuri au fost înfrânte prin falsificarea semnăturii Margaretei Muscalu și prin inducerea în eroare a instanțelor de judecată, că cele două ar fi surori.

Extras din Încheierea judecătorului prin care au fost desființate falsurile din retrocedarea carierei Sibioara

Bani din piatră seacă

Falsurile folosite la retrocedarea carierei Sibioara au produs efecte… financiare. Clienții lui Hașotti au fost puși în posesie, ca nicăieri în lume, fix în mijlocul unui perimetru minier aflat în plină exploatare. Și nu vorbim de un  perimetru oarecare, ci chiar cel mai valoros din toată Dobrogea, cu roci dure, din lanțul hercinic, apte să reziste la cele mai complexe lucrări, de diguri marine și autostrăzi. După cum am arătat, statul român a fost deja ușurat de peste 600.000 de lei, bani achitați clienților lui Hașotti ca daune pentru lipsa de folosință a carierei în perioada scursă dintre pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) și emiterea titlului de proprietate (2016).

La un moment dat, terenul carierei a fost scos la vânzare de clienții lui Hașotti, prin anunțuri pe internet. Însă prezumăm că litigiile amplu mediatizate i-au împiedicat să găsească un cumpărător.

Un primar și mai mulți funcționari publici s-au pomenit cu popriri pe salarii, până la recuperarea daunelor în discuție. Iar un fost prefect a fost târât în proceduri penale, vreme de mai mulți ani, pentru că nu le-a dat satisfacție, la timpul său, clienților lui Hașotti. Ca să nu mai spunem de compania minieră Somaco Construct, care a fost silită să-și sisteze operațiunile pentru care era licențiată de statul român și plătea redevențe către bugetul de stat.

Cu ani buni înainte de retrocedare, părțile sociale de la Somaco Construct fuseseră cumpărate cu 4 milioane de euro de omul de afaceri Grigore Comănescu. Ori, după ce a plătit această sumă, antreprenorul s-a pomenit că a dat banii pe nimic, terenul fiind suflat, pe baza unor falsuri, de clientele avocatului Hașotti. În loc de folosința bunului plătit din greu, antreprenorul s-a ales cu un zbucium de ani de zile, măcinat în zeci de proceduri civile și penale.

Din toate aceste puncte de vedere, implicarea procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și obiectivitatea judecătorului de drept penal de la Judecătoria Constanța reprezintă un fel de a face lumină și de repara o situație injustă și sfidătoare.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a blocat primarul din Hârșova două posturi de consilier local, ca să rezolve niște afaceri patrimoniale

Publicat

la data de

Scris de

În ultima perioadă, Consiliul Local Hârșova a funcționat cu doi consilieri locali mai puțini decât prevede legea. Situația s-a creat după ce primarul localității, Viorel Ionescu, a blocat, prin tertipuri nedemne și rușinoase, procedura de înlocuire a doi consilieri (din opoziție) care și-au depus demisiile. Partidul rival a fost păgubit de drepturile câștigate prin votul popular. Însă primarul a obținut o majoritate calificată și voturi pentru diferite tranzacții patrimoniale. Iar asta explică întreaga sa conduită.

Cei doi demisionari se numesc Adrian Pelivan și Ionel Dia. Ambii sunt de la PSD.  

Adrian Pelivan și-a dat demisia din Consiliul Local Hârșova pe 3 ianuarie 2022. La câteva zile distanță, mai exact pe 7 ianuarie 2022, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a înregistrat un proiect de hotărâre pentru vacantarea locului părăsit, prin demisie, de către colegul său.  Aflând de acest lucru sau poate că întâmplător, în aceeași zi primarul a convocat ședința ordinară a Consiliului Local, pentru data de 13 ianuarie 2022, fără a înscrie în proiectul ordinii de zi nimic referitor la vacantare. Potrivit Codului Administrativ, situația din Consiliul Local trebuia rezolvată în prima ședință desfășurată după apariția evenimentului (a demisiei). Însă legea instituie și proceduri, care oricum nu erau îndeplinite. Din 3 ianuarie ar fi fost timp berechet, însă Primăria s-a trezit abia pe 11 ianuarie să-i ceară lui Pelivan dovezi suplimentare cu privire la demisie. Demisionarul s-a conformat acestei pretenții rizibile pe 12 ianuarie 2022, adeverind că n-a mințit când și-a înaintat demisia.

Prea scurt, prea lung

Timpul a fost prea scurt. Prin urmare, procedurile au fost demarate abia după ședință, pe 14 ianuarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator. Acest document trebuia trimis la vot, în plenul Consiliului Local.

Următoarea ședință ordinară a avut loc pe 24 februarie 2022. De data aceasta, timpul a fost prea lung. Atât de lung, încât primarul a uitat de referatul constatator, care nu a fost înscris în proiectul ordinii de zi. Partidul păgubit de această conduită a propus suplimentarea ordinii de zi cu proiectul lui Bulancea, din 7 ianuarie 2022. Însă propunerea a fost trântită, după ce consilierii din echipa primarului s-au abținut să voteze, ceea ce echivalează cu un vot împotrivă.

Tertipuri

Ziua de 24 februarie este importantă în economia articolului de față și pentru faptul că tot atunci și-a depus demisia din Consiliul Local și Ionel Dia. Acesta a optat pentru un post de consilier județean. În cazul lui Dia, procedurile s-au urnit pe 25 februarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator.

La câteva zile distanță, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a depus două proiecte de hotărâre, pentru vacantarea locurilor părăsite de colegii săi. Mai mult decât atât, grupul PSD – ProRomânia a convocat o ședință extraordinară de Consiliu Local, pentru 7 martie 2022, cu cele două proiecte înscrise pe ordinea de zi. În acest caz, secretarul general al orașului a anexat și referatele constatatoare. Întreaga procedură era îndeplinită.  Însă consilierii din partidul primarului au lipsit în bloc de la ședință, contribuind și prin acest tertip la păgubirea partidului rival în privința exercitării drepturilor câștigate în alegeri.

Următoarele ședințe ordinare ale Consiliului Local Hârșova au avut loc pe 29 martie, 20 aprilie și 3 mai. La propunerea primarului, consilierii s-au ocupat de evaluări, dezmembrări, vânzări de terenuri și alte cele. Dar nu și de vacantarea celor două locuri câștigate de partidul rival. De fiecare dată, consilierii PSD au solicitat suplimentarea ordinii de zi cu această problemă. Și tot de fiecare dată consilierii din echipa primarului au trântit propunerile, prin abținere de la vot.

Joaca de-a abținerea, așa cum reiese din procesele-verbale ale ședințelor Consiliului Local Hârșova

Epistolar

Încă din 16 februarie 2022, secretarul general al orașului Hârșova a transmis un referat însoțit de documente către Instituția Prefectului, cerând emiterea unui ordin de încetare a mandatului lui Adrian Pelivan. Aici trebuie să spunem că legea rezervă un astfel de rol prefectului, în caz de tergiversare a procedurii la nivel de Consiliu Local, mai mult de 30 de zile. Intenția vădită a legiuitorului a fost aceea ca demisionarii să poată fi înlocuiți cu celeritate. Ce-a făcut prefectul? A trimis îndărăt întreaga documentație, în original, motivând următoarele:

”aveți obligația de a ne dovedi, prin documente depuse în acest sens, înscrierea referatului constatator semnat de primar și de secretarul general al unității administrativ-teritoriale, pe proiectul ordinii de zi, cu consecința neadoptării hotărârii prin care se ia act de demisia alesului local și se vacantează locul de consilier local”.

Pe 23 martie 2022, secretarul general i-a comunicat  primarului în mod oficial, cu antet și număr de înregistrare, propunerea de înscriere pe ordinea de zi a proiectelor inițiate de Bulancea însoțite de referatele constatatoare, pentru ședința din 29 martie 2022. Primarul și-a exprimat acordul tocmai pe 18 aprilie 2022 și doar ca să se acopere formal. Era deja tardiv și fără obiect, pentru că ședința se consumase în luna anterioară.

Mai mult decât atât, pe 13 aprilie secretarul general trimisese prefectului o nouă cerere de emitere a ordinelor de încetare a mandatelor celor doi consilieri demisionari. În acest document, se motiva că întreaga procedură a fost parcursă la ședința extraordinară din 7 martie 2022, fiind întrunite condițiile legale pentru emiterea ordinelor de prefect.

Pe 27 aprilie 2022, Viorel Ionescu a transmis un punct de vedere personal către Prefect, cerând să nu fie emise ordinele de încetare a mandatelor lui Dia și Pelivan. Adresa e plină de bazaconii rușinoase. În esență, primarul Viorel sugera, de fapt, să fie lăsat să se joace de-a procedura până la calendele grecești, fără ca prefectul să îndrepte situația.  

Termenul de 30 de zile care nu s-a epuizat în 4 luni. Extras din adresa primarului.

În aceeași zi, juriștii Prefecturii au cerut secretarului general dovada că referatele constatatoare au fost înscrise într-un proiect al ordinii de zi. Dovada se afla deja la dosar, dar secretarul general a mai trimis-o încă o dată. Iar de atunci, Prefectura analizează pe îndelete.

Miza imobiliară

Interesant este faptul că tergiversările descrise mai sus n-au urmărit doar păgubirea unui partid de drepturile câștigate în alegeri. La mijloc a fost și o chestiune pragmatică, imobiliară.

Hotărârile locale care se referă la patrimoniul localităților nu pot fi adoptate legal decât cu votul a două treimi dintre consilieri, ceea ce constituie o majoritate calificată. În cazul orașului Hârșova, care are un Consiliu format din 17 aleși locali, majoritatea calificată înseamnă 12 voturi. Partidul primarului deține 8 consilieri. Însă, în timp, Ionescu a mai racolat doi consilieri, ajungând astfel la o majoritate simplă, cu 10 voturi.

În trecut, primarul a încercat să scoată la mezat un imobil de pe strada Ana Ipătescu. Este vorba de o casă prăpădită, dar terenul de sub ea este valoros, cu vedere la peisajul fabulos al Dunării. Evident că locul se pretează pentru o investiție turistică. Însă consilierii opoziției s-au opus atunci proiectului, suspectând existența unui aranjament preexistent.

Câteva proiecte de două treimi supuse dezbaterii în ședința CLH din 20 aprilie 2022. Sursa: site-ul Primăriei Hârșova.

După ce Consiliul s-a redus la 15 voturi, majoritatea simplă de 10 consilieri s-a transformat peste noapte în majoritate calificată. 10 consilieri nu înseamnă două treimi din 17,  dar înseamnă două treimi din 15. În această formulă, primarul a reușit să treacă proiectul referitor la imobilul de pe Ana Ipătescu. Și la fel a procedat și cu alte proiecte cu miză patrimonială.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a hărțuit Vrabie două angajate ale Primăriei Medgidia. Ce sancțiune a primit de la CNCD

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Apel Constanța a respins, pe fond, contestația formulată de primarul din Medgidia, Valentin Vrabie, împotriva unei hotărâri a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin care a fost găsit răspunzător pentru fapte de hărțuire. Una dintre victime a suferit un avort spontan, pierzând sarcina, pe fondul situației create la locul de muncă.

Pe Valentin Vrabie a ajuns să-l cunoască o țară întreagă. Întâi, ca om de ispravă, care a făcut la Peștera câteva minuni. Apoi, ajuns primar la Medgidia, a devenit și mai cunoscut… pentru agresivitate și trivialități. Viceprimărița din mandatul trecut a reclamat că a fost agresată fizic de primar. Iar un opozant din societatea civilă a publicat convorbirile sale telefonice cu Vrabie, în care acesta din urmă era beat clampă și înjura ca ultimul boschetar. De la aceste turbulențe până la hărțuire a fost un singur pas. Un pas pe care primarul din Medgidia l-a făcut la finele primului său mandat.

În septembrie 2019, Valentin Vrabie a ajuns la cuțite cu Bogdan Moșescu, un tânăr care ocupa funcția de city-manager la Primărie și coordona cu succes atragerea de fonduri europene. Conflictul a plecat de la faptul că Moșescu s-a opus semnării unui act adițional pentru majorarea valorii unui contract de asfaltare. Prestatorul contractului în cauză câștigase licitația cu un preț scăzut. Însă firmele concurente reclamaseră posibila fraudare a licitației pe baza unei pre-înțelegeri dintre agentul economic și autoritatea contractantă în vederea umflării prețului printr-un act adițional ulterior. Or actul adițional confirma aceste suspiciuni. Iar din acest motiv, Moșescu s-a opus semnării. Lui Vrabie nu i-a convenit situația, dovadă că el chiar avea o ”cheie” făcută cu firma de asfaltări.

Bogdan Moșescu și Valentin Vrabie

Ca urmare, primarul a orchestrat concedierea administratorului public. Și nu s-a oprit aici, trecând la hărțuirea sistematică a logodnicei lui Moșescu și a surorii acesteia, care deopotrivă lucrau la Primărie. Cele două au fost retrase fără nicio justificare profesională din toate proiectele europene pe care le gestionau. În mod discreționar, primarul a refuzat să le plătească sporurile salariale pentru luna septembrie 2019 și apoi tichetele de transport. Mai mult, acestea au fost denigrate prin postări pe Facebook și articole de presă, presupus comandate chiar de primar. De asemenea, au avut parte de țipete, jigniri și amenințări – pe care le-au și probat prin înregistrările audio depuse la CNCD.

 Logodnica lui Bogdan Moșescu (la momentul de față, soția sa) a fost detașată fără motiv la compartimentul care se ocupa de înregistrarea cererilor depuse de cetățeni. Niciun coleg nu a mai îndrăznit să o bage în seamă, întreaga situație devenind extrem de ostilă.

Aceasta era însărcinată, iar pe fondul umilințelor suferite la locul de muncă, a pierdut sarcina – fapt dovedit cu acte medicale. Medicii au trimis-o în concediu medical. Dar la întoarcere, nu și-a mai găsit laptopul și nu a mai avut acces la programele informatice pe care trebuia să le utilizeze pentru a-și face meseria. Mai mult, șefii au apreciat că din laptopul pe care i l-au ridicat fără proces-verbal, în absență, ar lipsi anumite documente. În ianuarie 2020, fără a fi audiată ca să își spună punctul de vedere, s-a pomenit cu nota 1 în raportul de evaluare, după ce în toți anii anteriori primise calificative maxime. După ce i-a expirat detașarea de 60 de zile la compartimentul de înregistrare a cererilor depuse de cetățeni, a primit dispoziție scrisă să revină la biroul de fonduri europene. Însă de aici a fost trimisă, verbal, înapoi la CIC, să stea și ea pe un scaun. Într-un final, a fost concediată pe baza raportului de evaluare întocmit ilegal.

Sora ei, care ocupa o funcție de șef al biroului juridic, a fost detașată la Asistența Socială. Însă, întrucât avea competențe profesionale deosebite, Primăria Constanța i-a trimis lui Vrabie o adresă prin care i-a cerut transferul. Vrabie a refuzat, răspunzând Primăriei Constanța, după vreo două luni, că a întocmit forme de concediere pentru această funcționară. Într-un final, sora logodnicei lui Moșescu a fost și ea dată afară, tot pe baza unui raport de evaluare întocmit fără audiere, cu nota 1.

Aspectele consemnate mai sus au fost reclamate de cele două angajate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în luna aprilie 2020. Consiliul a audiat părțile, iar după o investigație minuțioasă membrii din forul său deliberativ au votat în unanimitate Hotărârea nr. 375/21.04.2021. Prin aceasta, CNCD a constatat că Valentin Vrabie a comis fapte de discriminare și hărțuire împotriva celor două angajate, singurul criteriu fiind legătura acestora de rudenie cu Bogdan Moșescu. Totodată, primarul din Medgidia a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5.000 de lei.

Valentin Vrabie a contestat hotărârea CNCD la instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Constanța, în dosarul 390/36/2021*. Curtea i-a respins contestația pe 11 aprilie 2022. Primarul din Medgidia are drept de recurs.

Trebuie să mai spunem că atât cele două victime ale hărțuirii, cât și Bogdan Moșescu personal, au câștigat litigiile de muncă în care au contestat concedierile abuzive.

I-am solicitat lui Valentin Vrabie, prin intermediul biroului de presă al Primăriei Medgidia, să ne spună dacă regretă că le-a hărțuit pe cele două angajate și dacă își va prezenta demisia în situația în care hotărârea Curții de Apel Constanța va rămâne definitivă. În opinia noastră, nu există nicio justificare ca un hărțuitor, dacă va fi dovedit definitiv, să poată rămâne într-o funcție publică. Până la momentul publicării acestui articol, nu am primit un răspuns.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: