Connect with us

Exclusiv

Cazul Sibioara (II): O moştenire incertă, retrocedată de două ori

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În articolul precedent v-am prezentat dovezi că septuagenarele Elena Mitrofan şi Margareta Muscalu care au obţinut, cu ajutorul avocatului Ionel Haşotti, restituirea în natură a unei porţiuni din cariera de la Sibioara, nu aveau o calitate certă de persoane îndreptăţite la retrocedare. Clientele avocatului Haşotti au pretins că sunt moştenitoarele unui teren de 20 de hectare care ar fi aparţinut bunicului lor comun, Nicolae Tudorancea. De asemenea, au susţinut că acest teren a fost confiscat de regimul comunist, de unde şi pretenţia, aparent legitimă, de a le fi restituit. În realitate, aşa cum arată documentele oficiale de la Arhivele Naţionale, comuniştii n-au luat niciun metru pătrat de teren, nici de la Tudorancea, care era mort încă din 1942, nici de la moştenitorii săi direcţi, pe atunci în viaţă. La reforma agrară din 1946, doi dintre fiii lui Tudorancea, Dumitru şi Aurel, figurau pe lista ţăranilor săraci lipiţi pământului, cu proprietăţi ZERO, propuşi să fie împroprietăriţi cu câte cinci hectare, pentru a-şi putea asigura subzistenţa. De asemenea, soţia supravieţuitoare a lui Nicolae Tudorancea, Maria, a fost împroprietărită cu un hectar de teren agricol, sub acelaşi motiv că nu deţinea pământ. În episodul de faţă vom arăta că „moştenirea” de la Nicolae Tudorancea fusese deja restituită, pe alte amplasamente, în momentul în care clientele lui Haşotti au venit să o ceară din nou, pe de-a-ntregul, obţinând-o încă o dată, în interiorul exploataţiei miniere active Sibioara II-Valea cu Izvorul, exceptată prin lege de la retrocedare.

Cei şapte moştenitori ai lui Nicolae Tudorancea

ionel-hasotti-ziua-de-constantaNicolae Tudorancea a avut şapte urmaşi. Aşa reiese dintr-un document necertificat de nimeni, dar depus de Elena Mitrofan la Comisia Judeţeană de Fond Funciar pe 5 iunie 2006, după cum am arătat pe larg în episodul anterior. Reamintim că Mitrofan încercase să probeze, prin acel document, că urmaşii lui Tudorancea, şapte la număr, ar fi notificat, pe 12 iulie 1947, pe vecinii şi asociaţii lor din familia Ciuceanu să nu încalce nişte acte juridice din 1908 şi 1915. Or, dacă în 1947 se vorbea despre actele mai vechi, care erau şi singurele ce atestau un drept de proprietate pentru Nicolae Tudorancea asupra lotului 7, însemna că acestea încă se aflau în vigoare după anul 1945. Notificarea fusese adusă de Elena Mitrofan de la ea de acasă. Ştim acest lucru dintr-o declaraţie notarială dată în folosul ei de Niţu Marioara din Ovidiu şi Bitoleanu Stela-Lucia din Constanţa, potrivit cărora „notificarea aparţinea familiei Tudorancea Tudorancea, tatăl lui Mitrofan Elena, pe care aceasta le-a păstrat”. Nefiind certificat de Arhivele Naţionale, documentul de familie nu a produs efecte juridice; mai mult, clientele lui Haşotti (foto) au renunţat să se mai prevaleze de el. Cu îngăduinţa dumneavoasrtă, a cititorilor, ne vom prevala noi de actul de familie, cel puţin în privinţa faptului că Nicolae Tudorancea a avut şapte moştenitori. Căci, orice s-ar fi susţinut în documentul necertificat, datele cu privire la numărul moştenitorilor, nefiind în favoarea clientelor lui Haşotti, nu pot fi privite ca incerte. Tocmai de aceea, putem să-i enumerăm, cu nume şi prenume: Aurel Tudorancea, Tudor Tudorancea, Elena Tudorancea, Maria A. Tudor, Lucreţia Păsculescu, Aneta Volinski şi Paraschiva Cangea.

Noi elemente de dubiu în aşa-zisa Notificare

A treia persoană din listă, Elena Tudorancea, nu era descendenta directă a lui Nicolae Tudorancea. Ea era soţia fiului acestuia, Dumitru Tudorancea, care decedase anterior. Din acest motiv, Elena semna notificarea în nume personal, dar şi în calitate de tutore legal al minorilor rămaşi de pe urma soţului decedat, respectiv: Dumitru, Niculae, Ion, Maria şi Ana. Culmea, aşa cum rezultă din Registrul Familiilor din Sibioara întocmit în anul 1947, păstrat la Arhivele Naţionale Constanţa şi consultat de noi la documentarea prezentului articol, Dumitru Tudorancea nu a avut nicio fiică pe nume Maria… ci Alexandrina. Dar aceasta nu era al patrulea copil, ci al treilea. Pe de altă parte, fiul cel mare al defunctului era, potrivit aceloraşi date oficiale, născut în 1925, de unde rezultă că avea 22 de ani la momentul întocmirii notificării. Dar aşa, fie în mod abuziv şi ireal a fost atestat drept minor, fie actul nu a fost întocmit în 1947.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/11/Registrul-Familiilor-1947.pdf”]

 

Urmaşii Paraschivei Cangea au retrocedat 5 hectare din moştenire

În zorii democraţiei, pe 18 martie 1991, copiii Paraschivei Cangea – fiica cea mică a lui Nicolae Tudorancea – au solicitat retrocedarea unui teren de cinci hectare. Ei arătau că terenul ar fi fost dobândit de Paraschiva Cangea în anul 1935, de la tatăl ei Nicolae Tudorancea. „Declar că Tudorancea Paraschiva născută în Sibioara, căsătorită Cangea Paraschiva, a avut în proprietate 5 hectare de pământ islaz, în mereaua comunei Sibioara hotar cu sat Năvodari. Pământul a fost dobândit în anul 1935 de la Tudorancea Nicolae tatăl.” – se arăta în declaraţiile date de urmaşii femeii. În dovedirea pretenţiilor lor, copiii Paraschivei au depus o copie şterasă şi necertificată de nimeni pentru conformitatea cu vreun original a unui „Certificat” emis de Primăria Sibioara pe 2 aprilie 1938. „Nicolae Tudorancea locuitor din această comună stăpâneşte în plină proprietate lotul No 7/1894 în suprafaţă de 20 hectare islaz prin împroprietărire de stat şi este situat pe mereaua acestei comuni satul Sibioara” – se arăta în respectivul înscris. În baza documentului, autorităţile de fond funciar au emis în 1991 Titlul de Proprietate 52275/1479 urmaşilor Paraschivei Cangea, constituind în favoarea lor un drept de proprietate asupra unui lot de 5 hectare, situat pe un alt amplasament diferit faţă de cel iniţial.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/11/Cangea.pdf”]

 

Alte retrocedări pentru Elena şi Aurel Tudorancea

Alţi descendenţi care au indicat drept autori ai moştenirii lor pe Aurel Tudorancea şi Elena Tudorancea, fiul, respectiv nora bătrânului Nicolae Tudorancea, au recuperat de la Comuna Lumina bucăţi bune de pământ. Urmaşii Elenei Tudorancea au retrocedat 7 hectare de pământ, prin Titlul de Proprietate 27581/1580. Aşa cum se arată într-un referat al Primăriei Lumina întocmit pentru uzul Prefecturii Constanţa pe 20 octombrie 2015, Elena Tudorancea figura în registrul agricol al fostei comune Sibioara, în perioada 1950-1955, cu o suprafaţă de 7 hectare de pământ. În registrele anterioare, femeia nu figura cu proprietăţi. În 1955, ea s-a înscris în CAP cu această suprafaţă, astfel că urmaşii ei au fost puşi în posesie asupra unui teren agricol de 7 hectare.

Din acelaşi document al Primăriei Lumina aflăm că o descendentă a lui Aurel Tudorancea, pe numele ei Ioana Tudorancea, a primit la rândul ei o retrocedare de 6 hectare, în plus fiind înscrisă şi în anexa 23 pentru acordarea de despăgubiri pentru o altă suprafaţă de 3,2 hectare. Dar în Registrul Familiilor din 1947, Aurel Tudorancea avea patru fiice: Ana, Margareta, Georgeta şi Stela. Niciuna nu se numea Ioana.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/11/Referat-Primaria-Lumina.pdf”]

Dacă tragem linie, vedem că urmaşii lui Nicolae Tudorancea au retrocedat, încă din primii ani ai democraţiei, 19 hectare de teren.

Un alt urmaş al bătrânului, pe numele său Ioan Tudorancea, domiciliat în oraşul Ovidiu, a solicitat pe 13 martie 2000 retrocedarea „moşiei” bunicului, pe care o mărise din pix la 26 de hectare. „Pe acest teren, în perioada dintre primul război mondial şi cel de-al doilea război a funcţionat o carieră de piatră, prin care din exploatare, din piatra extrasă, sa (sic!) extins şi modernizat portul Constanţa în timpul ultimului război şi după aceea lucrările au încetat. Ulterior, terenul a intrat în posesia statului. Odată cu înfiinţarea IAS-urilor şi CAP-urilor ne mai acordându-se alt teren în compensaţie.” – arăta acest Ioan Tudorancea, care se prezenta drept fiul lui Tudorancea (Tudor) Tudorancea. Cererea sa de retrocedare a fost respinsă.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/11/Ioan-Tudorancea-cerere.pdf”]

 

O moşie retrocedată de două ori

Toate datele mai sus prezentate converg spre concluzia că „moşia” lui Nicolae Tudorancea de 20 de hectare era cel puţin parţial retrocedată, în momentul în care pensionarele reprezentate convenţional de avocatul Ionel Haşotti au mai cerut-o încă o dată şi au primit-o pe de-a întregul. Singura calea era aceea de a pretinde că au un autor comun, respectiv pe bunicul împroprietărit de stat cu două secole în urmă. Dar bunicul lor nu mai avea niciun drept de autor, fiind mort cu ani buni înainte ca regimul comunist să naţionalizeze terenurile agricole. Pe de altă parte, proprietăţile lui Aurel Tudoancea, tatăl uneia dintre moştenitoarele reprezentate de Ionel Haşotti, fuseseră deja retrocedate, astfel că nu mai puteau fi cerute încă o dată. Reamintim că cererea de retrocedare formulată, la comun, de Margareta Muscalu şi Elena Mitrofan a fost respinsă şi de Comisia Locală de Fond Funciar Lumina, dar şi de Comisia Judeţeană, în anul 2006. Ulterior, avocatul Haşotti a găsit modalităţile să câştige în instanţă pentru clientele sale, atât confirmarea calităţii de persoane îndreptăţite, deşi e limpede că nu o aveau, cât şi retrocedarea pe un amplasament exceptat prin lege de la retrocedare. Va urma!

P.S.: Fotografia medalion îl înfăţişează pe Horia Kipară-Hâră, adevăratul moşier al comunei Cicrâcci/Sibioara, fost primar şi fost consilier judeţean.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: