Connect with us

Exclusiv

Cazul Sibioara (III): Un mort a plătit taxe şi impozite

Adrian Cârlescu

Publicat

la

În episoadele anterioare, am arătat, cu lux de amănunte, în baza documentelor oficiale de la Arhivele Naţionale, Monitorul Oficial al României şi Primăria Comunei Lumina, că septuagenarele Elena Mitrofan din Mihail Kogălniceanu şi Margareta Muscalu din Constanţa, clientele avocatului Ionel Haşotti, nu aveau un drept cert asupra moştenirii din Sibioara, pe care au cerut-o şi au şi primit-o, veţi vedea cum, de la stat. Aşa-zisul lor autor, Nicolae Tudorancea, era decedat în anul 1942, astfel că, la venirea comuniştilor, aceştia nu l-au mai găsit în viaţă, ca să îi ia vreun teren. Dar comuniştii i-au găsit în viaţă, deşi extrem de săraci (aşa cum au consemnat), pe soţia sa Maria şi fiii Dumitru şi Aurel. La reforma agrară din 1946, Maria Tudorancea a fost împroprietărită cu un teren agricol de un hectar, pentru a-şi asigura subzistenţa. La rândul lor, Dumitru şi Aurel Tudorancea au fost declaraţi admişi pentru a fi împroprietăriţi, laolaltă cu alţi ţărani săraci, cu câte cinci hectare de pământ.

Autorul autorilor

Harta-Masalsky

Am mai arătat cum, în zorii democraţiei post-decembriste, mai multe persoane, indicându-i drept autori ai dreptului de proprietate pe copii bătrânului Tudorancea, au retrocedat 18 hectare de pământ la Sibioara, comuna Lumina. Urmaşii Paraschivei Cangea (fiica cea mică a lui Nicolae Tudorancea) au retrocedat cinci hectare de pământ de la Comisia Locală de Fond Funciar Lumina, încă din anul 1991. Ei au probat, cu înscrisuri şi martori, că mama lor a primit această suprafaţă din lotul 7/1894, de la tatăl ei, Nicolae Tudorancea, în anul 1935. Această dezmembrare de cinci hectare din lotul 7/1894 ar fi fost naţionalizată de statul comunist de la nimeni altcineva decât Paraschiva Cangea. La rândul lor, urmaşii lui Dumitru şi ai Elenei Tudorancea au retrocedat 7 hectare de pământ. Aceasta era suprafaţa terenului adus de Elena Tudorancea (Dumitru fiind mort atunci) la constituirea CAP-ului Sibioara, în anul 1955. Autorităţile de fond funciar au retrocedat suprafaţa integral, fără să lămurească (pentru că nu era util) dacă terenul femeii provenea, în tot sau în parte, din lotul 7/1894, din alte moşteniri, dintr-o eventuală împroprietărire la reforma agrară sau din vreo tranzacţie imobliară. În sfârşit, o moştenitoare a lui Aurel Tudorancea, pe numele ei Ioana Tudorancea, a retrocedat 6 hectare de la Comisia Lumina şi a fost propusă la despăgubiri pentru alte 3,2 hectare care nu au putut fi restituite în natură. Şi în acest caz, s-a făcut dovada că Aurel Tudorancea se înscrisese în CAP Sibioara, în anul 1955, cu suprafaţa de 9,2 hectare. Actul de intrare în CAP fiind constitutiv de drepturi pentru retrocedare, autorităţile nu şi-au propus să stabilească, şi în consecinţă nu au stabilit, de unde avea Aurel pământul. Dar, chiar şi fără această lămurire, e clar că drepturile lui Aurel Tudorancea au fost soluţionate, pe vecie, de Comisia Lumina.

Ionel_Hasotti-300x162În anul 2005, septuagenarele Margareta Muscalu (al doilea copil, din cei patru pe care i-a avut Aurel Tudorancea) şi Elena Mitrofan (fiica lui Tudor Tudorancea) au cerut retrocedarea Lotului 7/1894, pe de-a întregul celor 20 de hectare şi pe vechiul amplasament. Au pretins că ele sunt moştenitoarele lui Nicolae Tudorancea, deşi bătrânul a avut şapte copii, care la rândul lor au avut câte patru-cinci copii, ca să nu mai numărăm nepoţii şi strănepoţii care ar fi putut pretinde dreptul la o cotă de moştenire. De asemenea, au omis (că poate nici nu ştiau) să spună că alţi moştenitori, indicându-i drept autori pe copiii lui Tudorancea, retrocedaseră deja ample suprafeţe, din care unele provenind în mod cert din dezmembrarea Lotului 7/1894. Demersurile septuagenarelor la Comisia Locală Lumina şi la Comisia Judeţeană de la Prefectură fuseseră respinse în anul 2006. A urmat, însă, o întreagă aventură în justiţie, pe care ne propunem să o prezentăm, succint, în episodul de faţă.

Cum plătea taxe şi impozite în anul 1951 autorul mort din 1942

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/11/Actiune-Hasotti.pdf”]

Pe 31 octombrie 2006, Muscalu şi Mitrofan au formulat, prin avocatul lor Ionel Haşotti, o cerere de chemare în judecată a Comisiei Judeţene şi a Comisiei Locale Lumina. Ele solicitau anularea hotărârii Comisiei Judeţene, prin care se respinsese notificarea de retrocedare. Mai cereau reconstituirea dreptului de proprietate pe întreaga suprafaţă de 20 de hectare a lotului 7/1894, pe vechiul amplasament, precum şi obligarea celor două comisii la plata cheltuielilor de judecată. În cuprinsul acţiunii, se arăta:

Autorul nostru Nicolae Sandu Tudorancea a deţinut în proprietate suprafaţa de 20 ha teren cu destinaţia de carieră de granit în Sibioara, ca fiind lotul 7 şi dobândit prin cumpărare de la Statul Român în anul 1894. (…) Autorul nostru a plătit taxele şi impozitele către stat, atât până la preluarea bunului cât şi după acest eveniment, fiind înregistrat fiscal până în anul 1951.”.

Dar autorul menţionat era decedat încă din anul 1942, aşa cum menţionaseră chiar cele două pensionare într-una din cererile adresate Comisiei Judeţene şi după cum reiese fără niciun dubiu chiar din certificatul de deces al lui Tudorancea, depus la dosarul de retrocedare de la Primăria Lumina. Cum putea autorul îngropat pe vremea războiului să mai plătească taxe şi impozite pe vremea comuniştilor, nu s-a explicat în acţiunea depusă la instanţă. La fel cum nu s-a explicat în acţiune de ce ar fi continuat el să plătească taxe şi impozite chiar şi după ce terenul a intrat în proprietatea statului. Oare mortul nu ştia că, pierzând proprietatea unui bun, pe calea naţionalizării, nu mai datora taxe şi impozite?

Un joc al ambiguităţilor

Lotul-7„Dreptul nostru de proprietate este clar conturat şi trebuia reconstituit pe acelaşi amplasament, acesta fiind liber sau pe alt amplasament acceptat de noi.” – continua avocatul, în numele clientelor sale. Din formularea ambiguă de mai sus, nici nu ştii ce să înţelegi: ori că reclamantele susţineau că amplasamentul ar fi fost liber de sarcini, ori că enumerau modalităţile de soluţionare a cererii de retrocedare, pe vechiul amplasament, dacă se va constata că este liber de sarcini, sau pe un alt amplasament, dacă va fi agreat de moştenitoare. Greu de stabilit, dar trebuie să reţineţi ambiguitatea în sine, căci pe astfel de formulări forjate pe modelul sabiei cu două tăişuri, va fi răsturnată întreaga situaţie stabilită de comisiile de retrocedare. Dincolo de jocul ambiguităţilor, o parte din teren nu era deloc liberă de sarcini, fiind ocupată de exploataţia minieră activă a firmei Somaco Construct SRL. Alte părţi din teren erau şi ele ocupate de o groapă de gunoi a localităţii, precum şi de proprietăţile private ale unor terţi. Însă sarcina de a stabili situaţia de fapt se cerea atribuită unui expert tehnic judiciar, neutru.

Părţile s-au învoit să aducă un expert de la Brăila

Somaco Construct SRL şi terţii care ocupau legitim fostul lot 7 din parcelarea făcută la 1894 de Comisia de Parcelare a Dobrogei prin inginerul AE Masalsky, susţin că nu au fost „invitaţi” în proces. De altfel, aşa era structurată legislaţia şi practica în domeniu, încât nici nu aveau calitate procesuală. Abia în 2011, după imensul jaf de la Romsilva, în care regia a fost mulsă de milioane de metri pătraţi de pădure în procese în care se judecau alţii, de multe ori înţeleşi între ei, sistemul nostru de justiţie a găsit modalităţile de a acorda calitate procesuală celor care deţineau în fapt terenurile. Trebuie să spunem că procesul referitor la retrocedarea de la Sibioara se judeca pe vechiul cadru, acela care permitea părţilor să se înţeleagă între ele ca să tragă terenul de sub picioarele persoanelor, fizice sau juridice, lipsite de calitate procesuală. Iar înţelegere între părţi a fost cu prisosinţă şi-n cazul Sibioara. Căci numai buna-înţelegere a părţilor explică de ce în cauză a fost desemnat să efectueze expertiza tehnică un expert adus de la Brăila. Pe Codul de Procedură Civilă, desemnarea experţilor se face prin extragerea aleatorie de pe lista biroului local de expertize tehnice, în cazul nostru de la Constanţa, nu de la Brăila. Sau – ne luminează Codul – se poate numi orice expert, când părţile se învoiesc în acest sens. Având în vedere cele două căi reglementate, fie s-a încălcat legea numindu-se un expert care nu figura pe lista biroului local (prea puţin probabil), fie a fost respectată legea, dar atunci părţile s-au învoit. Veţi spune că s-au învoit doar cu privire la desemnarea expertului, nu şi cu privire la fondul cauzei. Da` de unde!?

Raportul de expertiză care nu răspunde la obiective

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/11/Raport-expertiza-Vizireanu-Tudorel-cariera-Sibioara.pdf”]

Raportul a fost depus la instanţă pe 19 octombrie 2007. Pentru întocmirea lui, expertul a bătut drumul de la Brăila la Lumina de trei ori. La primele două întâlniri stabilite, primarul comunei, liberalul Ion Roman, nu a întrunit Comisia Locală, din motive nu tocmai bine motivate. Când în sfârşit s-a putut desfăşura expertiza, au lipsit reprezentanţii Comisiei Judeţene Constanţa, dar n-a fost niciun impediment, căci primarul, juristul Primăriei şi moştenitoarele s-au dus să-i arate expertului terenul cu pricina. Reprezentanţii Somaco Construct SRL, care exploatau în legalitate cariera de pe teren, n-au observat nimic. Pe ei nu i-a chemat nimeni, iar aşa cum reiese din raport, nimeni nu s-a obosit să spună că o bucată din terenul pentru care se cerea expertiza era exploatată, cu titlu de folosinţă, licenţe şi redevenţe plătite la zi de Somaco, nefiind aşadar liberă de sarcini. Roman, care ştia bine situaţia, că de aceea era primar, precum şi juristul Primăriei, la fel de bine informat, au tăcut mâlc. Ori, dacă vor fi spus ceva, nici că s-a consemnat. În consecinţă, expertul a însăilat un aşa-zis raport de expertiză, în care a ocolit să răspundă direct obiectivului stabilit, respectiv dacă terenul era liber de sarcini. Prin tangentă, cum se spune-n biliard, a stabilit că nişte extremităţi ale fostului lot 7/1894 aparţineau unor persoane fizice puse în proprietate în procedura fondului funciar. Rămânea ca cititorii raportului să deducă singuri că extremităţile lotului, ele şi doar ele, nu erau libere de sarcini.

Pe teren nu se afla cariera firmei Somaco, ci cariera de acum două secole

În rest, expertul a vorbit de cariera de pe teren, dar nu în sensul existenţei unei sarcini asupra terenului. Nici vorbă să constate că la faţa locului se găsea o exploataţie minieră activă, pentru care Legea 1/2000, prin articolul 4 aliniatul 1, instituise sarcina de a nu fi niciodată retrocedată şi prevăzuse expres ca moştenitorilor să le fie reconstituite drepturile pe amplasamente diferite, neafectate unei licenţe de exploatare minieră. Nu! Expertul a vorbit despre carieră, în sensul că „destinţia pentru care s-a cumpărat terenul [în 1894 – n.r.] a fost aceea de carieră”. Or, câteva rânduri mai sus, tocmai spusese contrariul, şi anume că „terenul iniţial dobândit de autor, conform reprezentării grafice din anul 1894, era mai mult ca sigur cu categoria de folosinţă islaz şi nu erau începute lucrările de exploatare a carierei”. Desigur, expresia deloc potrivită într-un raport de expertiză – „era mai mult ca sigur” – indica mai degrabă un dubiu, pe care expertul şi l-a lămurit la distanţă de câteva rânduri, când a afirmat contrariul, anume că destinaţia iniţială nu era de islaz, ci de carieră. În realitatea actelor de la 1894, pe care expertul le avea sub ochi, terenul era islaz şi nimic altceva. De altfel, Legea de la 1883 pentru colonizarea Dobrogei, stabilea că minele din Dobrogea rămâneau în proprietatea statului, iar statul nu a vândut mine/cariere, ci islaz. Oricum, toate aceste detalii despre destinaţia terenului, din urmă cu două secole, nu făceau decât să umple de ambiguitate o problemă foarte simplă: respectăm articolul 4 aliniatul 1 din Legea 1/2000 sau ne facem că nu ştim de existenţa lui.

Judecătoarea Jianu a conferit pensionarelor lui Haşotti calitatea de persoane îndreptăţite

Judecătoarea Eugenia Corina Jianu, cea chemată să stabilească adevărul, a hotărât că pensionarele reprezentate de Ionel Haşotti ar fi persoane îndreptăţite la retrocedare. Jianu a reţinut susţinerea clientelor lui Ionel Haşotti că, deşi autorul lor era mort în 1942, „taxele şi impozitele aferente acestui teren au fost achitate de moştenitorul Tudorancea Aurel (ex. chitanţa nr. 173/19.04.1950, nr. 129/12.11.1950, nr. 6091/10.12.1945 ş.a. – filele 39 – 42 şi urm.) şi după anul 1945”. Desigur, Comisia Lumina nu a combătut în niciun fel susţinerea, deşi ar fi putut să arate că retrocedase deja, încă din anul 1991, cinci hectare de teren în contul lotului 7/1894, către urmaşii Paraschivei Cangea. De asemenea, s-a abţinut să arate că Aurel plătea taxe ca autor de sine stătător, pentru cele 9,2 hectare înscrise în partida sa, care fuseseră şi ele retrocedate unui moştenitor al său, altul decât bătrânele reprezentate de Ionel Haşotti. Şi aşa, pe omisiunile Comisiei conduse de Ion Roman, procesul a continuat în bună înţelegere. Însă cea mai spectaculoasă decizie a judecătoarei a fost aceea de a îmbrăţişa, tacit şi necritic, argumentul lui Ionel Haşotti, că nu sunt necesari martori pe toate cele patru laturi ale proprietăţii, în situaţia în care ar exista totuşi ceva acte din vechime. Or, legea spunea că sunt necesari aceşti martori, pe toate laturile, atunci când nu există titlul de preluare a terenului de către stat. Iar în cazul Sibioara, reamintim, există titluri prin care statul a luat terenuri de la copiii şi nora lui Nicolae Tudorancea (cu toate retrocedate), dar niciun titlu de preluare de la Nicolae Tudorancea, care era, oricum, mort la naţionalizare.

[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2015/11/Hotararea-Jianu-Hasotti.pdf”]

 

Jianu: amplasamentul iniţial este neretrocedabil

Totuşi, la final de cauză, Corina-Eugenia Jianu a respins cererea de retrocedare pe vechiul amplasament. Judecătoarea a citit raportul de expertiză, acela ambiguu, într-o cheie corectă, reţinând că: „acest teren a fost probabil agricol, în prezent având categoria de carieră de piatră în marea sa majoritate”. Mai departe, a apreciat că terenul este afectat unei utilităţi publice privind exploatarea resurselor naturale, fiind exceptat de la retrocedare. Argumentul este corect, dar nu şi complet, întrucât nu s-a pomenit de interdicţia explicită cuprinsă în articolul 4 alin 1 din Legea 1/2000, care nu poate fi dată la întors în nicio situaţie. Veţi vedea, în episodul următor, cum completul de recurs va divaga pe tema utilităţii publice, tăcând mâlc în privinţa interdicţiei din articolul 4 al Legii 1/2000, pentru a da satisfacţie totală aşa-ziselor moştenitoare, retrocedând contrar legii un teren neretrocedabil. Să mai spunem că Eugenia-Corina Jianu a fost între timp suspendată din magistratură, fiind trimisă în judecată într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA Constanţa, sub acuzaţia că ar fi luat mită pentru a pronunţa o hotărâre judecătorească prin fraudă la lege. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Exclusiv

Fostul primar din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a fost condamnat, pe fond, la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de terenuri din zona Mamaia Nord – Năvodari. Fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu de la Tribunalul Constanța, acuzată pentru luare de mită de la fostul primar în scopul pronunțării unor hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege, a fost la rândul ei condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Victoria Căpățână, beneficiara unor soluții de retrocedare flauduloasă, a fost condamnată la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Isidor Gurgu, cumnatul fără forme legale al fostului primar, acuzat de spălarea banilor proveniți din vânzarea unor terenuri provenite din retrocedările frauduloase va executa 4 ani de închisoare. De asemenea, Constantin Florin Ivdu, acuzat de aceleași fapte de spălare a banilor, a primit 3 ani cu executare. În sfârșit, inculpatul Alexandru Manu, fost președinte al clubului de fotbal Săgeata Năvodari, club prin care au fost derulate, potrivit procurorilor, operațiuni de finanțare ilegală, a fost achitat de instanța de judecată.

Hotărârea a fost pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, instanță competentă având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Corina Eugenia Jianu.  Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Dosarul retrocedărilor a fost instrumentat de actualul procuror șef al DNA Constanța, Andrei Bodean. În esență, DNA a probat că Nicolae Matei a oferit un teren de 500 mp în zona Taberei de Copii Năvodari către fiica judecătoarei Corina Eugenia Jianu, pentru ca aceasta să aprobe retrocedarea unor terenuri către persoane care aveau convenții de a înstrăina terenurile obținute către rude și interpuși ai fostului primar. În toate cazurile de retrocedare analizate în rechizitoriu, persoanele care au depus cereri în procedura Legii 18/1991 a fondului funciar aveau dreptul real să primească terenuri agricole în extravilanul orașului Năvodari, la limita cu localitatea Lumina, respectiv cu localitatea Sibioara. Cererile moștenitorilor au fost respinse de Comisia Locală Năvodasri pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, pe motiv că localitatea nu dispune de terenuri agricole libere. În consecință, moștenitorii s-au adresat instanței de judecată. Procurorul Andrei Bodean a arătat că petenții din aceste dosare de fond funciar au fraudat sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor de judecată, depunând cereri multiple de chemare în judecată, cu același conținut. Când una din aceste cereri clonate era repartizată de sistemul electroic la completul consud de Corina Eugenia Jianu, petenții depuneau cereri de renunțare la judecată în celelalte dosare identice, alegându-și astfel judecătoarea. Mai departe, judecătoarea șpăguită de Matei obliga Orașul Năvodari să le pună în posesie pe aceste persoane cu terenuri situate pe malul mării, în zona turistică a localității, care aveau valori de sute de ori mai mari.

În cazul retrocedării Căpățână, Jianu a admis să i se restituie acesteia, în locul suprafeței agricole la care avea dreptul, un teren intravilan situat pe malul mării, pe care chiar condamnata Căpățână l-a indicat instanței. Practic, aceasta nu și-a ales doar judecătoarea, ci și terenul pe care pusese ochii, fără a avea niciun drept asupra respectivului amplasament.

În dosarul penal instrumentat de Andrei Bodean mai sunt analiate vânzări de terenruri provenite din aceste fapte ilegale, dar și un schimb de terenuri încheiat de Orașul Năvodari, la inițiativa lui Nicolae Matei, cu cumnatul acestuia fără forme legale, Isidor Gurgu. De asemenea, dosarul include elemente referitoare la finanțarea clubului de fotbal Săgeata Năvodari.

Trebuie să mai spunem că instanța a dispus confiscări de terenuri și sume de bani de la inculpați.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Puiu Hașotti rămâne cu eticheta de ”MAFIOT”. Istoria unui proces de calomnie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Politicianul constănțean Puiu Hașotti, fost deputat, senator și ministru, a pierdut un proces în care a solicitat reparații morale exagerate de la un om de afaceri, pretinzând că acesta l-ar fi numit ”MAFIOT”. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată în recurs.

Un miting împotriva Mafiei

Totul a început de la un miting de protest organizat în noiembrie 2015 de angajații societății Somaco Construct SRL. Aceștia au cerut ca Justiția să-și facă treaba și să ancheteze fapte de corupție săvârșite împotriva societății de primarul de atunci din Năvodari, Nicolae Matei, și de către avocatul Ionel Hașotti. Conturile bancare ale societății erau blocate la cererea Primăriei Năvodari, pentru o taxă fiscală de două milioane de euro inventată pe baza unor falsuri vădite. De asemenea, exploatația minieră a societății din localitatea Sibioara fusese retrocedată ilegal pe baza unor minciuni debitate de avocatul Ionel Hașotti. Practic, Somaco Construct se afla într-o situație dificilă generată de acte de corupție. Băncile nu-i acordau credite, nu se putea prezenta la licitații având poprire pe conturi, iar la un moment dat executorul judecătoresc a retras din cont sume care erau destinate pentru plata salariilor și care nu puteau, potrivit legii, să facă obiectul executării silite. În tot acest timp, făptuitorii erau protejați la cel mai înalt nivel.

Acesta este contextul în care sindicatul societății a decis ieșirea în stradă, împreună cu proprietarul afacerii, antreprenorul Grigore Comănescu. În cadrul acțiunii de protest, mai multe mașini utilitare (în principal cife de beton) au ”defilat” cu bannere inscripționate cu sloganuri precum ”DNA – asta este treaba ta” sau ”Stop abuzurilor din administrație”. De asemenea, la miting a fost adus un coșciug și o cruce inscripționate cu mesajul ”La Constanța, dreptatea a murit”.

Imagine de la mitingul Somaco Construct din anul 2015

Presa locală constănțeană a acordat atenție acțiunii inedite de protest, iar Grigore Comănescu a făcut declarații, în care a explicat cele două cazuri de corupție. El a spus că este victima unui grup mafiot care urmărește destructurarea și falimentarea firmelor sale. Întrebat cine sunt mafioții implicați, acesta i-a numit pe Nicolae Matei (fostul primar din Năvodari) și pe avocatul Ionel Hașotti, despre care a menționat expres că este fratele senatorului Puiu Hașotti. 

Procesul

La scurt timp, Puiu Hașotti a deschis un proces în răspundere civilă delictuală împotriva lui Grigore Comănescu. El a motivat că este o persoană diferită de fratele său, nefiind implicat în activitățile acestuia și nici acesta în activitățile sale. De asemenea, a susținut că nu are cu Nicolae Matei decât o colaborare politică. Hașotti a pretins că a fost numit mafiot și încă pe nedrept, acest fapt cauzându-i suferințe psihice. La urmă a solicitat daune de jumătate de milion de lei de la omul de afaceri.

Încă de la bun început, procesul a fost strămutat la Tribunalul Tulcea, unde Puiu Hașotti a avut câștig de cauză. Omul de afaceri Grigore Comănescu a declarat apel, care la rândul său a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanța la Curtea de Apel Galați, motivat de bănuiala legitimă că reclamantul, prin fratele său, ar fi putut să influențeze obiectivitatea instanței locale. Curtea din Galați a admis apelul lui Grigore Comănescu, însă Puiu Hașotti a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de aici au decis să trimită cauza înapoi, spre rejudecare, la Curtea de Apel Galați, pentru corectarea unor probleme din apel. La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea a rejudecat și a admis (pentru a doua oară) apelul lui Grigore Comănescu.

”Hașotti = Mafia imobiliară”

Strategia juridică a celui care a câștigat procesul a fost una remarcabilă. Avocații omului de afaceri au demonstrat în instanță că Puiu Hașotti nu putea avea suferințe psihice dacă ar fi fost numit mafiot. Ei au arătat că același Hașotti a fost numit mafiot, cu ani înainte, de un coleg parlamentar pe care nici măcar nu l-a dat în judecată, în ciuda faptului că declarația acestuia a fost preluată, la vremea ei, de toată presa din România. Apoi, au probat că același Puiu Hașotti a fost contestat vehement în anul 2012, pe vremea când era ministru al Culturii, de către sindicaliștii din industria cinematografică de stat. Protestatarii au pichetat ministerul timp de o lună de zile, cu pancarte pe care scria: ”Hașotti = Mafia imobiliară”. Liderii lor au declanșat chiar și forma extremă de protest a grevei foamei.

Imagine de la unul din mitingurile organizate de sindicaliștii de la România Film în anul 2012, pentru a cere demisia lui Puiu Hașotti. Sursa: gandul.info

Sindicaliștii l-au acuzat pe Puiu Hașotti că punea la cale înstrăinarea activelor de stat prin manevre dubioase în favoarea unor afaceriști constănțeni, care – ca o coincidență – erau reprezentați în diverse procese chiar de către fratele său, avocatul Ionel Hașotti. Or cuvântul mafiot nu i-a produs suferințe psihice în anul 2012.

Un miting anti-justiție și alte legături de familie

De asemenea, avocații lui Grigore Comănescu au arătat că legăturile lui Puiu Hașotti cu fostul primar penal din Năvodari nu s-au limitat la o simplă colaborare politică, așa cum susținuse acesta. Astfel, în anul 2012, ministrul Hașotti a participat la un miting anti-justiție de la Năvodari, în care a cerut răspicat eliberarea lui Nicolae Matei, care tocmai fusese arestat preventiv pentru fapte de corupție. Asta era grija lui Hașotti, să-l scoată pe corupt din pușcărie.

Și legăturile nu se opresc aici. Nicolae Matei a mai fost arestat preventiv și în anul 2014 în dosarul retrocedărilor frauduloase a terenurilor din Mamaia Nord și Tabăra de Copii. Procurorii DNA au susținut atunci că fostul primar a mituit o judecătoare de la Tribunalul Constanța, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, aceasta pronunțând la schimb hotărâri de retrocedare prin fraudă la lege în favoarea unor interpuși ai lui Matei. Unul dintre beneficiarii fraudei era reprezentat juridic, așa cum se afirma în actele procurorilor, tocmai de către nepotul lui Puiu Hașotti, avocatul Tudor Hașotti.

În sfârșit, judecătoarea implicată în această fraudă s-a pronunțat și în dosarul retrocedării ilegale a carierei de piatră de la Sibioara. Vorbim aici de cea mai valoroasă carieră de granit din Dobrogea, care fusese cumpărată de Grigore Comănescu, în anul 2005, în baza unui credit bancar de 4 milioane de euro. Deși legea interzice expres retrocedarea carierelor în exploatare, așa cum era și cariera Sibioara, avocatul Ionel Hașotti a mințit că pe teren nu se află nicio carieră, obținând o decizie de retrocedare în favoarea clienților săi.

Oricine în locul lui Grigore Comănescu, analizând aceste legături și coincidențe, putea să considere că are un suport factual suficient să creadă că se află în fața unei lucrături de tip mafiot. Desigur, și instanța de apel din procesul de răspundere civilă delictuală a apreciat în mod similar, dându-i de două ori la rând dreptate lui Grigore Comănescu.

Desființarea taxei fiscale de două milioane de euro

Pe parcursul acestui proces de răspundere civilă delictuală, taxa uriașă de două milioane de euro impusă societății Somaco Construct SRL de către fostul primar Nicolae Matei, prietenul lui Puiu Hașotti, a fost desființată de Justiție. Magistrații au stabilit că taxa a fost rezultatul infracțiunii de fals intelectual. Practic, Matei a pretins în fals că Somaco Construct SRL ar fi depozitat materiale de construcții pe un teren al localității, în vecinătatea lacului Siutghiol și a complexului de vile Verona de patru stele, proprietatea societății. În realitate, societatea realizase o lucrare hidrotehnică de protejare a malului, cu acordul Apelor Române, lucrările fiind cuprinse și în autorizația de construire emisă de Primăria Năvodari. Terenul era al statului, însă Primăria Năvodari l-a inventariat fraudulos în domeniul ei privat, ca să poată pretinde cele două milioane de euro de la Somaco Construct, pentru așa-zisa depozitare. Nicolae Matei nu a fost condamnat în această speță, faptele sale fiind prescrise.

Legea lacului Siutghiol, declarată neconstituțională

În perioada de controale care au condus la desființarea taxei fiscale, autoritățile au descoperit că Orașul Năvodari, la inițiativa lui Matei, a inventariat hectare întregi de teren din lac și de pe malul lacului în proprietatea privată a localității. Ca urmare, din 2018 există un proces pe rolul Tribunalului Constanța în care statul român revendică aceste terenuri furate pe vremea lui Matei. Somaco Construct SRL este intervenientă în proces, în favoarea statului. Un rezultat absolut remarcabil al procesului a fost sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la neconstituționalitatea Legii 42/2010, la umbra căreia s-a produs acest jaf al terenurilor de stat. Practic, prin această lege, lacul a fost luat din administrarea Apelor Române și trecut în administrarea primăriilor din Constanța, Ovidiu și Năvodari. CCR a găsit sesizarea întemeiată și a declarat legea neconstituțională în ansamblu său.

Casa Hașotti intervine în Războiul Lacului

Procesul de la Constanța ar trebui să continue în linie dreaptă, până când statul își va recupera terenurile furate de gașca fostului primar Matei. Însă, în acest punct, se încearcă tergiversarea procesului de o firmă reprezentată tocmai de avocatul Tudor Hașotti, fiul lui Ionel și nepotul lui Puiu Hașotti. Prin poziția exprimată, acesta a încercat să aducă servicii fostului primar Nicolae Matei, care are toate motivele din lume ca procesul să nu se soluționeze în favoarea statului român, ca nu cumva să ajungă să răspundă.

De asemenea, același Tudor Hașotti a încercat să influențeze prin mijloace legale și decizia CCR, depunând un memoriu amicus curiae, de care, însă, judecătorii constituționali nu au ținut cont.

Epilog

Revenind la Puiu Hașotti, trebuie să mai spunem că acesta s-a retras din politică în anul 2016, atunci când problemele sale de imagine i-au determinat pe colegii de partid să-l scoată din prima linie. Din acel moment, politicianul s-a dat la fund, numele său revenind în actualitate abia cu această soluție pronunțată în dosarul prin care a încercat să obțină jumătate de milion de lei pentru că ar fi fost numit mafiot. Cel mai probabil, Puiu Hașotti va declara recurs. Însă în această cale de atac se analizează doar chestiuni de legalitate a hotărârii din apel. Șansele sale de a scăpa de eticheta de mafiot, prin acest proces, rămân extrem de mici.

Omul de afaceri Grigore Comănescu și-a petrecut ani de zile în instanțele de judecată, în confruntarea cu gruparea Hașotti-Matei

Pentru Grigore Comănescu lupta cu cei pe care i-a numit mafioți n-a fost deloc ușoară. Vorbim de o confruntare juridică dusă pe mai multe fronturi, atât pentru apărarea proprietății asupra carierei Sibioara, cât și pentru anularea taxei fiscale prin care aceștia au încercat practic să-l exproprieze de munca sa de o viață. Reamintim că societatea Somaco a avut conturile bancare blocate și nu a putut participa la licitații. Din acest motiv, tot grupul de firme coordonat de Grigore Comănescu a avut accesul restricționat sau condiționat sever la credite pentru dezvoltare. 

În tot acest timp, antreprenorul târât în această poveste uluitoare, în loc să fie lăsat să-și vadă de afacerile lui și de soarta celor 500 de salariați, a trebuit să meargă personal la zeci de procese, de la Judecătorie până la Înalta Curte de Casație și chiar la Curtea Constituțională a României, la audieri la parchete de toate gradele, de la Parchetul Judecătoriei până la Parchetul General și DNA Central, să se adreseze tuturor instituțiilor statului, de la Comisia de Abuzuri a Senatului, până la Curtea de Conturi și corpurile de control ale ministerelor de resort.  Dacă nu s-ar fi opus și n-ar fi luptat pentru drepturile sale, afacerea sa ar fi fost devorată de acești rechini. Aceasta este România reală.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Ultima diversiune a primarului Maricel. I-a făcut plângere penală viceprimarului ales, ca să nu-l lase în Primărie

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Primarul PSD-ist din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, apelează la o diversiune penibilă pentru a bloca numirea lui Gabriel Ciobanu (USR) în funcția de viceprimar al acestei comunei. Maricel a pregătit deja o poveste ridicolă, cu suspiciuni demne de anii 50, pe care a ventilat-o în două publicații locale. În realitate, inculpatul de la Agigea ar fi capabil de orice grozăvie și orice invenție, pentru a împiedica lucrul de care se teme cel mai mult, anume acela de a împărți puterea executivă cu principalul său contracandidat de la alegerile locale. În trecut, același Maricel și-a ”executat” politic și alți adversari, refuzând să-i valideze în funcțiile pe care aceștia le câștigaseră, de consilieri locali. De altfel, Consiliul Local Agigea a funcționat în ultimele două legislaturi cu mai puțini consilieri decât prevede legea, situația fiind de fiecare dată generată prin abuz de Cîrjaliu. Și tot de fiecare dată, Cîrjaliu a scăpat basma curată, fiind de notorietate protecția de care se bucură din partea unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Constanța.

Pe Cîrjaliu îl înfurie până la demență ideea că Ciobanu ar putea ajunge în Primărie. În primăvara acestui an, în momentul în care USR-istul și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de primar, Maricel Cîrjaliu a lăsat de înțeles că vrea să-i dărăme locuința. Primarul a făcut sesizări la toate instituțiile statului să controleze modul în care familia Ciobanu a construit o casă ca oricare alta. Și în același timp, s-a îngrijit ca această mizerie să ajungă în presă. În precampanie, același Maricel și-a trimis Poliția Locală să aplice două amenzi contracandidatului său, legat de afișele lipite pe o mașină și pe ferestrele organizației de partid. El a continuat acest comportament stalinist chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pentru că a furat terenurile de stat din Golful Pescarilor, atribuind un lot unei rubedenii  a fratelui său. 

Maricel a câștigat cu greu Primăria, abia obținând 31 de voturi în plus față de contracandidatul său. O vreme destul de lungă, re-alesul s-a închis în Primărie împreună cu gașca sa, împărțind funcții publice către persoanele apropiate. Observând direcția pe care a apucat-o primarul, consilierii non-PSD s-au întâlnit, au dialogat, iar la un moment dat au decis să convoace o ședință extraordinară a Consiliului Local, pentru alegerea președintelui de ședință, a comisiilor de specialitate și a viceprimarului. Aflând de această situație, Maricel a convocat la rândul său Consiliul Local, în ședință ordinară, cu o zi mai devreme. Ședința a avut loc ieri, iar despre tensiunea din cadrul acesteiua am relatat AICI. încă de la bun început, Maricel i-a amenințat pe consilierii locali că le va face plângere penală, dacă vor mai îndrăzni să convoace ședințe de urgență fără să depună și documentația aferentă. În opinia noastră, singurul scop real al primarului a fost acela de a-i timora pe consilierii locali.

Președinte de ședință a fost ales Marius Niță, de la Partidul Ecologist Român. De asemenea, viceprimar a fost ales Gabriel Ciobanu, dar nu cu zece voturi, așa cum era de așteptat ca urmare a dialogului consilierilor non-PSD, ci cu 8 voturi. Se pare că doi dintre cei care au participat la dialogul pentru formarea majorității, care este un dialog uzual și perfect legal, au ales să se vândă, cel puțin plastic vorbind, către jupânul Maricel. Ca urmare, candidatul PSD pentru funcția de viceprimar a obținut 7 voturi. Este vorba de Dan Chiru, un personaj care s-a evidențiat ca redactor-șef al unei fițuici în care i se aduceau osanale primarului – inculpat și pe deasupra și cetățean de onoare prin impostură. De curând, soția acestui Chiru a câștigat un concurs organizat de Primărie pentru a ocupa funcția de director al creșei din Agigea. 

Tensiunea ședinței a fost maximă la momentul votului pentru viceprimar. În fapt, unul dintre consilierii locali a greșit scrisul pe buletinul de vot și a cerut ca buletinul să fie anulat. De asemenea, a solicitat și a primit un nou buletin de vot, pe care l-a completat și l-a introdus în urnă. Procedura e perfect legală. La fel se întâmplă și la alegerile generale: orice alegător care greșește in cabina de vot poate merge la președintele secției să ceară să i se anuleze buletinul cu greșeală; acesta primește un buletin nou; se consideră vot exprimat doar cel exercitat pe buletinul care ajunge în urnă. O astfel de greșeală, care este omenească, nu te poate priva de dreptul de a-ți exercita votul. La ședința de la Agigea, în mod cert, în urna de votare au ajuns 14 voturi exprimate de consilierii prezenți, în vreme ce un al 15-lea vot a fost exercitat electonic de către un consilier PSD care a participat în această modalitate din motive medicale. În total sunt 15 consilieri aleși, fiind exprimate 15 voturi. 

Cu toate acestea, Maricel a început să urle – potrivit surselor noastre – că un vot se anulează. Atenție, vorbim de voturi secrete, care erau într-o urnă. Or nimeni nu poate pretinde că ar putea identifica un vot secret, după vărsarea urnei, ca fiind exprimat de o persoană anume. Cu toate acestea, astăzi Maricel a răspândit în presă o informație, din care reiese că la Agigea a fost anulat un vot exprimat pentru Gabriel Ciobanu. 

”Viceprimarul nu a mai fost ales, au fost 7 voturi pentru Ciobanu, 7 pentru Chiru și două buletine anulate.” – a scris o publicație locală care transmite de regulă punctele de vedere ale primarului Cîrjaliu. Același Cîrjaliu a relatat citat de presă că a depus plângere penală la Parchet împotriva lui Ciobanu, după ce secretarul general al localității ar fi constatat că pe 5 buletine de vot apăreau semnele grafice de plus și minus. 

După cum spuneam, acest om ar fi în stare să facă orice ca să nu-l primească în Primărie pe Gabriel Ciobanu. Cel mai probabil, Maricel Cîrjaliu se va alege la rândul său cu o plângere penală pentru fapta sa de a instiga la anularea ilegală a unui vot și la blocarea abuzivă a activității administrației publice locale. 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: