Connect with us

Politica

Ce meserii au la bază primarii din județul Constanța

Maria Ionescu

Publicat

la

Doar ce a trecut campania electorală, iar primarii și consilierii locali au fost validați în funcții. Au depus jurământul și-și propun să gospodărească foarte bine localitatea ai cărei cetățeni i-au votat. De multe ori, în special când suntem nemulțumiți de vreo hotărâre pe care o iau aleșii noștri, ne gândim ce bine era dacă am fi candidat noi și am fi fost aleși. Știam ce trebuie să facem și făceam. (Așa ne imaginăm, doar!) Alteori, ne întrebăm însă ce a fost în capul aleșilor noștri de au putut să ia o hotărâre care ne dezavantajează. Sau cât anume au gândit de au putut face un lucru care ne nemulțumește pe toți. În special când se iau decizii care ni se par potrivnice bunului mers al localității, ne întrebăm ce-i mâna în luptă pe aleșii noștri, ce intrerese reprezintă ei sau cât anume îi duce capul. Probabil unii dintre voi își pun  și alte întrebări, ducând gama acestora spre plus infinit.  Din acest punct de vedere, cred că ar fi fost ideal dacă exista o meserie de primar. Terminai școala generală, un  liceu, iar apoi urmai facultatea de primari. Studiile pe care urma să le aprofundezi erau temeinice, învățai foarte bine limba română și câteva limbi de circulație internațională, făceai cursuri de drept, de legislație administrativă, de politică, de management, de public relations, era obligatoriu să studiezi finanțele, mediul și agricultura, dar și studiile juridice erau absolut necesare. Ca să nu mai zic de ceva studii medicale și culturale. Vi se pare imposibil de realizat?

Studiile primarilor aleși

Nu știu câtă lume s-a gândit înainte de alegeri: „Bine, bine, merg să votez, dar ce studii are omul care-și dorește votul meu?” Probabil puțină lume. Dar eu am fost foarte curioasă ce studii au primarii județului Constanța, așa încât i-am contactat aproape pe toți noii aleși și i-am întrebat, mai în glumă, mai în serios (dat fiind faptul că unii s-au arătat deranjați de întrebarea adresată) ce meserii au. Pentru că, așa cum se știe, pentru a fi primar trebuie doar să câștigi alegerile. Poți avea unul sau chiar mai multe  mandate, dar meseria de bază este cea pentru care ai învățat, cea în care te-ai format ca om și ca specialist. Am aflat astfel că în județul nostru s-au prezentat la alegeri și au câștigat votul majorității o mulțime de oameni cu o diversitate de meserii. Unele destul de greu de imaginat. Cum era și firesc, avem câțiva aleși care sunt de meserie ingineri. Chiar nu a contat că sunt electroniști, electromecanici sau chimiști. Unii sunt născuți în Ardeal și tot acolo au absolvit cursurile universitare. Viața i-a purtat însă aici și s-au implicat în ea cum au știut mai bine. Este cazul primarului din Albești, dar a fost și cel al fostului primar din Limanu, care nu a câștigat un nou mandat pentru a conduce localitatea. Avem primari care au absolvit Academia de Științe Economice (cum este cazul primarului municipiului Constanța, Decebal Făgădău), care au absolvit Dreptul (primarul din 23 August, Mugur Mitrana, cel din Aliman, Gheorghe Nicola), UMC sau Navigație în cadrul ANMB (primarii din Hârșova, Cernavodă și Corbu). Știți că avem și un primar preot? Este vorba despre Tudorel Cocoș din Cobadin. Cred că oricui i s-ar părea firesc ca ai noștri aleși să fie oameni cu carte. Dar există foarte multe localități în care chiar a primat calitatea umană a celui ce a fost ales. Am găsit primari care sunt morar-brutar (Radu Constantin, de la Amzacea), fochist (Ștefan Chelaru, ales în comuna Cerchezu), tehnician frigotehnist (Gheorghe Manta, primarul din Chirnogeni), tehnicieni agronomi, tehnicieni veterinar, topometrist, oameni de afaceri posesori de asociații agricole etc. , pădurar, inspector la Inspectoratul Școlar (primarul din Peștera, care este profesor doctor).

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

AEP a raportat cheltuieli de peste O SUTĂ DE MILIOANE DE LEI în campania electorală. Constanța, pe primul loc!

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Expert Forum a realizat un raport de monitorizare a finanţării campaniei electorale, pe baza cifrelor pe care partidele şi candidaţii le-au depus la Autoritatea Electorală Permanentă. AEP a raportat contribuţii ale competitorilor în valoare de 125.238.229,33 lei, din care 3.086.207,26 lei provin de la candidaţii independenţi. ”Suma totală ne arată că finanţarea din 2020 va fi mai mare decât în 2016, în ciuda eventualelor blocaje legate de COVID-19 cu privire la strângerea de donaţii sau cotizaţii”, a concluzionat Expert Forum, conform News.ro.

”AEP a raportat contribuţii ale competitorilor în valoare de 125.238.229,33 lei, din care 3.086.207,26 lei provin de la candidaţii independenţi, deşi conform propriilor calcule suma ar fi mai redusă cu aproximativ 3 milioane, întrucât anumite date se repetă. Suma totală ne arată că finanţarea din 2020 va fi mai mare decât în 2016, în ciuda eventualelor blocaje legate de COVID-19 cu privire la strângerea de donaţii sau cotizaţii. Cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse. Partidele vor mai putea depune contribuţii până pe 26 septembrie”, a transmis, luni, Exprt Forum, care a realizat un raport de monitorizare a finanţării campaniei electorale, pe baza cifrelor pe care partidele şi candidaţii le-au depus la Autoritatea Electorală Permanentă.

Potrivit documentului, cea mai mare parte a fondurilor declarate reprezintă contribuţii ale candidaţilor, respectiv (86,7%), apoi din împrumuturi (12.4%), iar cei mai puţini bani au provenit din donaţii (aproape 1%).

”Partidele au transferat 4,5 milioane lei din conturile centrale curente în conturile centrale de campanie şi 1,6 milioane lei din contul central de subvenţii în contul central de subvenţii pentru campanie. De asemenea, ALDE a alocat 3,9 milioane lei din subvenţii către filialele locale şi judeţene/ale municipiului Bucureşti. Deşi subvenţiile pot fi folosite pentru campanie la alegerile locale, ponderea lor este mai scăzută decât la alte tipuri de alegeri, cum ar fi prezidenţialele”, a mai transmis Expert Focum.

Potrivit raportului, PNL a declarat cei mai mulţi bani din contribuţii ale candidaţilor, respectiv 34,4%, urmat îndeaproape de PSD (aproape 30%).

Independenţii au declarat 2,9% din contribuţii.

”Constanţa este judeţul unde au fost declarate cele mai multe contribuţii, reprezentând aproape 5% din totalul fondurilor înregistrate, următorul judeţ fiind Cluj, unde au fost declarate 3,6% din sume, fără a lua în calcul transferurile partidelor politice. Urmează în top 5 Prahova, Bucureşti (fără sectoare) şi Argeş. Judeţele cu cele mai puţine contribuţii sunt Covasna şi Harghita, dar şi Giurgiu unde s-au înregistrat procente sub 1% din fondurile totale declarate până la această dată de competitorii electorali”, a mai transmis organizaţia.

Potrivit documentului, candidaţii la funcţia de primar au fost cei mai mari contributori per ansamblu, raportând aproape jumătate din banii declaraţi.

”Cu toate acestea, la nivel de funcţie, contribuţiile pentru preşedinţi ai consiliului judeţean rămân cele mai semnificative – nouă candidaţi au atins pragul maxim de contribuţii, şi anume 446.000 de lei”, a mai transmis Expert Forum.

Potrivit organizaţiei, strategiile adoptate de partide pentru a asigura finanţarea pentru candidaturile pe liste au fost diferite.

”Dacă în unele cazuri contribuţiile s-au împărţit între membrii listei, în altele o singură persoană a adus toată contribuţia. De exemplu, pentru listele pentru consiliile locale de municipii există trei cazuri în care suma de 66.900 lei a fost acoperită de un singur candidat. La nivel de primării de sectoare, un număr de 4 candidaţi au atins limita de 223.000 de lei: Adrian Moraru (PNL, S3), Mihail Neamţu (PMP, S3), Dan Cristian Popescu (PSD, S2), precum şi Florin Manea (Bucureşti 2020, S2). Şi candidatul Pro România la primăria Sectorului 1, Adina Alberts a fost foarte aproape de a atinge limita maximă, raportând 222.997 lei. La municipii reşedinţă de judeţ estimăm că un număr de 20 de candidaţi au adus suma maximă din contribuţii”, a mai transmis Expert Forum.

Potrivit organizaţiei, la Primăria Generală, nouă competitori au adus contribuţii.

Candidaţii Partidului Social Democrat sau Partidului Mişcarea Populară nu au declarat niciun leu, iar partidele nu au raportat transferuri din propriile fonduri către filiala Bucureşti, conform datelor publicate de AEP.

”Cea mai mare contribuţie a declarat-o Ioan Sîrbu, candidat Pro România (aproape 50% din totalul fondurilor declarate pentru PG). Analizând o serie de declaraţii de avere am observat că unii dintre candidaţi ar putea avea dificultăţi în a justifica modul în care au contribuit cu fonduri din venituri proprii sau sunt la limita veniturilor anuale”, a mai transmis organizaţia.

Potrivit raportului, este vorba despre:

– Candidatul la Primăria Sector 2, Florin Manea (Bucureşti 2020), a declarat un salariu anual de aproape 100.000 de lei (la care se adaugă aproape 190 de mii de lei în conturi, dar şi datorii de peste 90 de mii de lei), dar cu toate acestea a contribuit cu valoarea maximă, de 223.000 lei din venituri proprii.

– David Adrian Nicolae (PNL), candidat la preşedinţia Judeţului Hunedoara a contribuit din venituri proprii de 350.000, desi veniturile sale sunt mult mai reduse decât această sumă.

– Iulian Popescu (PNL), candidat la Preşedinţia CJ Gorj a contribuit cu 250.000 de lei, desi are venituri inferioare acestei sume (în declaraţie apar totuşi sume ca împrumuturi care depăşesc valoarea respectivă).

– Ştirb Radu Marcel (PMP) este candidat la CJ Sălaj din partea PMP şi a adus o contribuţie de 223.000 lei, desi are un salariu de 26400 lei şi lucrează la Poşta Română.

– Pentru consiliul general, cel mai darnic contributor a fost Enăchescu Marian Daniel (PMP), cu 240.000 lei. Deşi contribuţia este raportată din venituri proprii, declaraţia de avere a candidatului arată că veniturile anuale de-abia depăşesc 100.000 de lei.

– Gabriel Rădulescu este candidat la Consiliul general, a contribuit cu 150.000 de lei din împrumuturi, însă declaraţia de avere arată că acesta a câştigat doar aproape 20.000 de lei pe an, din arenda unui teren, fără niciucun alt venit

– Alexandru Susai este candidat PSD la Consiliul general. Acesta a contribuit cu 45.000 de lei din venituri proprii şi 73.000 de lei din împrumuturi. Conform declaraţiei de avere, acesta are venituri de aproximativ 90.000 de lei pe an

– Maxim Marius Cătălin este candidat PSD la Consiliul General şi a contribuit (48,600 lei), echivalentul întregului venit anual.

Alţi candidaţi au recurs la împrumuturi, iar unii dintre ei îşi finanţează campania exclusiv din acest tip de bani.

”PNL este partidul care a apelat la cele mai multe împrumuturi (65), urmat de USR (50), respectiv PSD (37) şi PMP (22). Candidaţii Pro România s-au împrumutat de 17 ori, iar cei ai PLUS de 16 ori. Au fost identificate şi nereguli, precum faptul că Partidul Dreapta Liberală a primit o donaţie de 15.000 de lei de la ELVILA S.A. pentru candidatul la Primăria Generală, fapt care nu este conform legislaţiei, întrucât donaţiile pot proveni doar de la persoane fizice”, a mai transmis organizaţia. (sursa: stiripesurse.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Mohammad Murad, denunțat din nou pentru mită electorală!

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Omul de afaceri Mohammad Murad, candidat la funcția de primar al Mangaliei și susținut de Zanfir Iorguș, este pe cale să se mai lipească de un dosar penal. După episodul de la finele lunii august când polițiștii constănțeni au deschis o anchetă penală după ce Murad a împărțit pachete inscripționate cu un slogan şi cu numele său, acum liberalii îl acuză pe Murad de o nouă încercare de corupere a alegătorilor. În acest sens, în spațiul public au fost publicate mai multe fotografii în care mai mulți indivizi împart alegătorilor carnețele de tip CEC la Neptun Olimp, inscripționate cu numele lui Murad și în care se promit mai multe avantaje materiale. Imediat, Organizația PNL Mangalia a făcut o plângere penală pe numele omului de afaceri .

„PLANGERE PENALĂ

împotriva candidatului Murad Mohammad, candidat la Primăria municipiului Mangalia, candidatură validată de biroul electoral de circumscripție nr.2 Mangalia prin hotărârea Nr. 21 din data de 18.08.2020.

În fapt, în data de 21.09.2020, au fost distribuite persoanelor vârstnice din zona Neptun şi Olimp carnete care imită Carnetele de economii C.E.C. Pe aceste carnete este trecută valoarea de 10.000 lei și numele candidatului Murad Mohammad. Aceste materiale sunt oferite cu scopul de a determina alegătorii să îl voteze în ideea obținerii sumei de bani menționată pe carnetul respectiv.

În drept, acțiunea se bazează pe art. 386 din Codul Penal care prevede la alin. (1) că oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitări unor drepturi” precum și pe art.244 cod Penal, care prevede la alin.(1) că, inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

În dovedirea plângerii, anexăm carnetul respectiv de CEC-uri.“, se arată în plângerea penală semnată PNL Mangalia.

Tot liberalii au depus o sesizare și la Biroul Electoral.

„SESIZARE

privind activitatea candidatului Murad Mohammad, candidat la Primăria municipiului Mangalia candidatura validata de biroul electoral de circumscripție nr 2 Mangalia prin hotărârea Nr. 21 din data de 18.08.2020

În fapt, la data de 2109 2020, au fost distribuite persoanelor vârstnice din zona Neptun și Olimp carnete care imită Caretele de economii CEC. Peste camete este trecută valoarea de 10.000 lei și numele candidatului Murad Mohammad. Acest materiale oferite cu scopul de a determina alegătorii să îl voteze în ideea obținerii sumei de bani menționată pe carnetul respectiv.“

Sebastian Lăzăroiu, comentariu acid pe Facebook

Situația a fost comentată și de politicianul Sebastian Lăzăroiu, care a postat pe pagina de Facebook un comentariu însoțit de mai multe poze.

„Am văzut multe în campanii, dar asta mi se pare cea mai spectaculoasă escrocherie electorală din ultimii 30 de ani. Un fel de carnet de cecuri pe care îl dai bătrânilor. Valoarea totală de 10.000 de lei se împarte în pelerinaj, spa, excursie la Ierusalim etc. Completezi datele personale și candidatul îți promite că le vei primi pe toate dacă iese primar. Să remarcăm și culoarea de pe copertă, atât de familiară vârstnicilor. Pot să înțeleg multe trucuri politicianiste, dar să manipulezi in halul ăsta speranțele unor oameni amărâți trece de orice limită a abjecției. Ăsta nu e prietenul lui Rareș Bogdan?“, a scris Lăzăroiu.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Agigea. Gabriel Ciobanu: „Atragerea investitorilor, printre prioritățile USR-PLUS“

Tatian Iorga

Publicat

la data de

Scris de

Cei din Alianța USR-PLUS Agigea spun că își doresc o comunitate unită și puternică și că, în acest sens, va acorda încrederea lor și respectul cuvenit tuturor categoriilor de vârstă, precum și mozaicului etnic și cultelor religioase prezente din comună. Candidatul USR-PLUS la Primăria Agigea afirmă că printre măsurile prin care crede că vor crește procentul tinerilor care aleg să rămână și să-și întemeieze o familie în comună sunt: crearea de locuri de muncă prin atragerea investitorilor serioși, reducerea taxelor persoanelor fizice pentru pază și salubrizare, acordarea de asistență pentru accesarea de fonduri europene destinate persoanelor fizice, prin departamentul specilizat din cadrul Primăriei, crearea de noi spații de relaxare și petrecere a timpului alături de familie, asigurarea de asistență medicală de calitate, învățământ școlar la standarde europene în Agigea și Lazu prin investiții în unitățile de învățământ și atragerea de profesori bine pregătiți, activități extrașcolare pentru copiii care aleg să-și urmeze și dezvolte pasiunile. De asemenea, Ciobanu spune că o atenție deosebită va fi pentru acordarea de terenuri și/sau facilități pentru construcția de case, dar și pentru ajutoare pentru mămici (ex. cutia bebelușului) în primii ani de viață ai copilului. Siguranță pentru cei mici prin rezolvarea problemei câinilor fără stăpân, organizarea poliției comunitare și sisteme de supraveghere video în comună, sunt alte punte importante pentru echipa USR-PLUS.

Programul celor de la USR-PLUS din Agigea este susținut și de candidatul Alianței la președinția Consiliului Județean Constanța, Remus Negoi.

  • Comandat de Uniunea Salvați România – Filiala Constanța
  • Executat de Asociația Puterea Civică – portal: ordinea.ro
  • Codul Mandatarului Financiar: 21200251

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: