Exclusiv
Cei doi Comănescu. Istoria unei confuzii
Scriam zilele trecute despre implicarea companiei Comprest Util în acțiunea derulată de Asociația Blondie pentru repatrierea unor copii bolnavi care au urmat tratamente în Italia. Compania locală deținută de Grigore Comănescu a donat suma necesară închirierii avionului privat folosit pentru repatriere. Chiar dacă gestul este unul eminamente pozitiv, au existat și voci, din rândul publicului, care l-au taxat pe omul de faceri că nu ar plăti la timp salariile angajaților, atenție!, de pe platformele petroliere. Însă Grigore Comănescu nu deține și n-a deținut niciodată platforme petroliere. De asemenea, nu și-a lăsat niciodată angajații neplătiți. Afacerea cu platforme petroliere este derulată de compania Grup Servicii Petroliere, care este controlată de Gabriel Comănescu. Deși au același nume de familie, cei doi Comănești nu sunt rude și nici măcar nu împărășesc aceleași valori antreprenoriale.
La mijloc este o confuzie, care se repetă de câțiva ani. De exemplu, publicația noastră a relatat, alături de alte publicații locale, despre litigiul dintre Comprest Util și Van Oord. Și în acel caz, au existat persoane care au răspândit confuzia de care aminteam. Tocmai de aceea, ne-am propus prin articolul de față să risipim aceste confuzii.
Fiu de deținut politic
Grigore Comănescu provine dintr-o familie din comuna Dragoș Vodă, județul Călărași. Într-o emisiune de televiziune, a relatat că, atunci când avea doar câteva luni de viață, tatăl său a fost arestat de sinistra Securitate, pentru că era un om gospodar, avea pământ și atelier de tricotat, iar delatorii săi ar fi informat organele că acesta simpatizează cu americanii. Potrivit fișei matricole de pe site-ul ICCMR, tatăl antreprenorului a fost arestat pentru uneltire împotriva regimului comunist. A fost condamnat la 5 ani de închisoare. A executat pedeapsa în penitenciarele Jilava și Gherla, dar și în lagărul de muncă forțată de la Salcia, considerat unul din cele mai dure locuri de exterminare a chiaburilor.
Extras din fișa matricolă penală a deținutului politic Dumitru Comănescu, tatăl antreprenorului Grigore Comănescu
1991 – prima firmă privată de betoane din România
Grigore Comănescu a terminat o școală tehnică de construcții, în perioada comunistă. Tot atunci, s-a căsătorit și s-a angajat în Constanța. În 1991, a înființat prima firmă privată din România în domeniul producției de betoane. Societatea a fost concomitent și reprezentanță Sanex (producător de ceramică din Cluj) la Constanța. În 1994, a fondat Comprest Util SRL, care a absorbit la scurt timp, prin fuziune, și prima firmă de betoane înființată în anul 1991.
Grupul de firme
În timp, Grigore Comănescu și-a extins afacerile din domeniul producției de materiale de construcții. În anul 2005, compania sa a cumpărat părțile sociale de la SC Somaco Construct SRL, o firmă care deținea în exploatare cea mai bună carieră de granit din Dobrogea, cariera de la Sibioara. Apoi, compania a intrat într-un joint-ventures cu o multinațională din Austria. Așa a luat naștere compania Asfalt Dobrogea, cu cea mai modernă stație de asfalt din sud-estul țării, situată în orașul Ovidiu. La câțiva ani distanță, austriecii au vândut patricipația lor către Comprest Util, care astfel a devenit asociat unic în Asfalt Dobrogea. Din grupul de firme deținut de Grigore Comănescu mai face parte și compania Com Util. În afară de afacerile din domeniul materialelor de construcții și a asfaltărilor, grupul de firme al lui Grigore Comănescu mai operează un complex turistic de patru stele la Năvodari și un hotel de trei stele la Predeal.
Partener NATO
Printre lucrările mai importante derulate de grupul de firme Comprest Util se numără participări la amenajarea bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu, la extinderea digului de larg al Portului Constanța, la extinderea plajelor turistice din Constanța sau la construirea autostrăzii Ovidiu – Lazu (centura Constanței).
În perioada în care a fost contractată de armata americană pentru lucrările de la Mihail Kogălniceanu, Comprest Util a primit certificat de firmă parteneră NATO.
De-a lungul timpului, firmele din grup au fost premiate în mod reptetat de Camera de Comerț. De asemenea, au fost date ca exemple de conduită în rândul firmelor locale în privința achitării la timp a taxelor, impozitelor și a salariilor.
Războaiele lui Grigore Comănescu
Grigore Comănescu nu s-a luptat niciodată cu salariații săi. Vorbim aici de 600 de oameni, care activează în firmele din grupul Comprest Util și în cele care asigură paza obictivelor (cariere, centre de producție, puncte de lucru). Aceștia sunt plătiți la timp și cu salarii corecte, în mare parte peste media practicată pe piață. Ei nu fac greve și nu revendică salarii restante, pentru că n-ar avea de ce.
În schimb, anteprenorul Grigore Comănescu a avut luptele sale. El s-a luptat, nu cu salariații săi, ci cu niște grupuri de interese care au încercat să-l spolieze.
”Premiat” cu cea mai mare taxă fiscală din România
Ne referim aici în primul rând la un litigiu care a durat din 2012 până în 2019 cu Primăria din Năvodari. Totul a plecat de la o decizie de impunere fiscală, fără număr de înregistrare, emisă de fostul primar Nicolae Matei în sarcina firmei Somaco Construct SRL, parte a grupului Comprest Util. Somaco Construct consolidase malul lacului Siutghiol, în anul 2007, în dreptul proprietății sale – complexul turistic Verona, având acordul Apelor Române. La cinci ani distanță, fostul primar din Năvodari a înscris în mod fraudulos malul lacului Siutghiol în inventarul Orașului Năvodari și a pretins că platforma de consolidare executată de Somaco Construct ar fi de fapt o formă de depozitare neautorizată de materiale de construcții pe terenul orașului.
Pe baza acestei inepții, Primăria a pretins retroactiv o taxă fiscală de două milioane de euro. Vorbim de un caz unic și în mod cert de cea mai mare taxă fiscală din istoria României. După zeci de procese civile și penale, taxa a fost desființată în toamna anului trecut. La momentul de față, se mai află în plină desfășurare un proces inițiat de statul român împotriva Primăriei din Năvodari. Astfel, Ministerul Finanțelor Publice și Apele Române revendică terenurile de pe malul lacului inventariate fraudulos de Orașul Năvodari în domeniul său public și privat, întrucât, de drept, aceste suprafețe aparțin proprietății publice de stat. Procesul s-a născut ca urmare a unui raport al Curții de Conturi, instituție sesizată de Comisia de Abuzuri a Senatului, care investiga abuzul reclamat de Grigore Comănescu.
Retrocedarea abuzivă a carierei Sibioara
Un alt litigiu extrem de tensionat se referă la cariera de piatră de la Sibioara. Deși compania Somaco Construct, cea care exploata acest zăcământ cu licență minieră emisă de stat, a fost cumpărată cu 4 milioane de euro de Comprest Util în anul 2005, o parte din perimetrul minier a fost retrocedat prin hotărâre judecătorească, în anul 2008, în favoarea unor cliente ale cunoscutului avocat Ionel Hașotti. Legea intezicea în mod expres retrocedarea carierelor în exploatare, însă avocatul Hașotti a susținut în fața instanțelor de judecată că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră” pe terenul revendicat de clientele sale. Compania lui Grigore Comănescu nu a fost citată în proces. Prin urmare, după ce a aflat de retrocedare, Somaco Construct a deschis un proces separat, în care a cerut să i se constate dreptul de proprietate și de folosință asupra terenurilor din perimetriul minier Sibioara.
La un moment dat, compania a câștigat o hotărâre irevocabilă, însă o instanță a dispus revocarea hotărârii irevocabile și rejudecarea procesului. În noul ciclu procesual, instanțele au ținut cu avocatul Hașotti, care nu s-a sfiit să susțină în fața instanțelor de judecată tocmai confuzia la care ne-am referit în partea introductivă a articolului de față. Astfel, controversatul avocat a sugerat că proprietarul Comprest Util ar fi un afacerist fără scrupule care ar derula afaceri prin companii off shore, pomenind că o simplă căutare după numele Comănescu ar releva acest fapt.
În realitate, la mijloc era o confuzie cu celălalt Comănescu, de la Grup Servicii Petroliere. Deși dată în mod vădit în dauna legii, hotărârea de retrocedare a rămas în vigoare.
Seriozitate în raport cu statul, cu salariații și cu firmele contractoare
La capătul acestei istorii a confuziei, trebuie să rețineți că Grigore Comănescu nu face afaceri anonimizate prin companii off shore, nu se luptă cu angajații săi și nu întârzie plata salariilor sau a dărilor către stat. Grigore Comănescu a construit grupul său de firme prin seriozitate și perseverență. Chiar și acum, după 29 de ani de activitate în afaceri și producție, Grigore Comănescu ajunge la birou înaintea salariaților săi și pleacă spre casă după oprirea activității. El verifică personal stadiul lucrărilor în teren. Și o face cumva în acord cu sloganul pe care și l-a ales în urmă cu peste 20 de ani: ”calitate înainte de toate”. De altfel, această predilecție pentru lucrul bine făcut s-a transformat, în timp, într-o carte de vizită, care i-a permis antreprenorului accesul la tehnologia occidentală, dar și parteneriate cu mari companii de nivel european.
După cum spuneam, deși au același nume de familie, cei doi Comănescu nu sunt rude și nici măcar nu împărășesc aceleași valori antreprenoriale. Grigore Comănescu își achită la timp dările către stat, salariile și toate facturile. Firmele care lucrează sub contract cu Comprest Util își iau banii repede. Și spunem toate acestea, ca să nu fie nicio confuzie.
