Reactorul 1 de la Cernavodă va fi oprit în perioada 2026-2028. Potrivit specialiștilor Nuclearelectrica, acesta va trebui să intre în proces de retehnologizare. Conform datelor oficiale, calculele conducerii Nuclearelectrica arată că proiectul va costa 1,2 – 1,5 miliarde de euro.
“Pentru că radiaţiile nucleare afectează şi materialele de construcţie, reactorul nuclear e afectat de radiaţii, de îmbătrânire, schimbări de proprietăţi de materiale. Şi atunci, după 30 de ani de funcţionare, oprim şi se schimbă componentele principale din reactor. Este un proiect care durează doi ani. Vom avea un reactor nou din 2028, pentru 30 de ani de funcţionare, alte 240.000 de ore, cu un cost redus faţă de o centrală nucleară nouă, care ar costa de 2-3 ori mai mult”, a explicat şeful Direcţiei Tehnice şi Retehnologizare Nuclearelectrica, Romeo Urjan, citat de Agerpres.
Reactorul de tip CANDU are o perioadă de funcţionare prin proiect de aproximativ 30 de ani, 210.000 ore de funcţionare la puterea nominală. Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă a precizat că a comunicat Ministerului Energiei că Unitatea 1 a CNE Cernavodă nu va funcționa în perioada 2026 – 2028.
„Pe perioada opririi şi desfăşurării lucrărilor de retehnologizare pe care o prevedem între 2026 şi 2028, Unitatea 1, care are azi un factor de producţie de aproximative 700 MW, nu va funcţiona. Aceste date au fost comunicate în cadrul consultărilor pe care Ministerul Energiei le-a avut cu noi în vederea redactării Strategiei Energetice Naţionale. Aşteptăm să vedem documentul final, care va detalia atât impactul, cât şi potenţialele măsuri compensatorii ale acestei absenţe de 700 MW pe o durată de doi ani”, a precizat Ghiţă, citat de Agerpres.
Un lucru este cert. Directorul general al SNN a transmis că NU vor exista opriri necontrolate la Unitatea 1 și că problema care ducea la aceastp situația a fost rezolvată. Au fost înlocuite părțile vechi din interiorul generatorului Cauza opririlor necontrolate la Unitatea 1 de la Cernavodă a fost o problemă punctuală, respectiv, la momentul înlocuirii sistemului de excitaţie, în 2016, cu unul nou, au fost păstrate în interiorul generatorului nişte părţi ale vechiului sistem.
”A fost o situaţie cu totul particulară în această perioadă, care nu se va mai repeta. În anul 2016 am decis să înlocuim sistemul de excitaţie la generatorul Unităţii 1 cu unul de ultimă generaţie, făcut de General Electric, o investiţie de peste 20 de milioane de dolari, un proiect pregătit şi lucrat 2 ani. Şi am făcut schimbarea excitaţiei. S-au lăsat în interiorul generatorului nişte componente din sistemul vechi despre care, împreună cu General Electric, am zis că nu e nicio problemă. Dar, în caz de tranzienţi în sistemul naţional (de transport al energiei electrice n.r.), se induc nişte curenţi, fenomene electrice pentru care trebuie să existe o protecţie, un releu. Releul, s-a întâmplat că a bătut vântul şi a plouat mai tare şi am avut o groază de pierderi în linia de 400 în sistem. (…) Şi ne-am chinuit împreună cu cei mai mari experţi din lume, de la General Electric, şi i-am dat de cap”, a explicat directorul centralei, Marian Şerban.
De altfel, tot Şerban a subliniat că acest tip de excitaţie care s-a instalat la Unitatea 1 este ultima generaţie şi funcţionează în 60% din reactoarele din SUA şi în altele la nivel mondial.
Citiți și:
Cernavodă. ANCHETĂ la Centrala Nucleară. Defecțiuni CUNOSCUTE din 2011 (??) alarmează populația
Comentarii pe Facebook
Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta
