Connect with us

Exclusiv

Claudiu Palaz nu se lasă în lupta cu procurorul care i-a făcut dosar penal. Teodor Niță va fi anchetat de Inspecția Judiciară

Publicat

la

”L-avem și noi pe Portocală al nostru” – a scris Claudiu Palaz pe blogul personal, după ce Curtea de Apel București i-a admis, ieri, cererea și a obligat Inspecția Judiciară pentru Procurori să completeze verificările prealabile față de procurorul Teodor Niță de la Parchetul Curții de Apel Constanța și față de procurorul general Gigi Valentin Ștefan.

”(…) am făcut sesizare către inspecția judiciară și am semnalat unele presupuse nereguli  săvârșite de către Niță Teodor, procuror de caz în dosarul în care acesta m-a trimis în judecată, semnalând printre multe altele că Niță Teodor a fost și avocat al celor care au formulat plângerea împotriva mea. Deci, era obligat să se abțină, fiind incompatibil, lucru pe care nu l-a făcut și care, în opinia mea, trebuie să fie cercetat disciplinar (pe lângă multe altele), deoarece am bănuiala legitimă că ar putea favoriza partea care mi-a formulat plângere penală. La acea dată, procurorul inspector care a făcut verificarea a considerat că nu este cazul ca procurorul Niță să fie cercetat în acest sens și nici față de alte aspecte semnalate de mine. Am urmat căile legale de atac împotriva rezoluției inspecției judiciare, iar ieri, Curtea de Apel București mi-a admis cererea și a dispus trimiterea dosarului către Direcția pentru Inspecție Judiciară pentru Procurori, în vederea completării verificărilor aspectelor semnalate de subsemnatul, în cel mult 30 de zile, referitor la posibile abateri disciplinare săvârșite de către procurorul Niță Teodor și de către procurorul Ștefan Gigi Valentin.” – a menționat Palaz pe blocul său.

Claudiu Palaz a fost anchetat și trimis în judecată de procurorul Teodor Niță de la Parchetul Curții de Apel Constanța, la sfârșitul anului 2016, în dosarul 6455/118/2016. Principala acuzație adusă lui Palaz a fost aceea că, în anul 2011, pe când îndeplinea funcțiile de prefect al județului Constanța și de președinte al Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra pământului, ar fi refuzat să pună în aplicare o hotărâre judecătorească din anul 2008, prin care se dispusese retrocedarea unui teren de 20 de hectare în localitatea Sibioara, pentru Elena Mitrofan și Margareta Muscalu (decedată între timp și urmată în drepturi de Constantin și Valeriu Muscalu). Este vorba despre hotărârea de retrocedare a carierei de la Sibioara, obținută de persoanele mai sus menționate, prin avocatul lor, Ionel Hașotti. Potrivit art. 4 alin 1 din Legea 1/2000, carierele în exploatare, așa cum era și aceea de la Sibioara, sunt exceptate de la restituirea în natură. Cu toate acestea, instanțele constănțene au dispus, în 2008, retrocedarea prin fraudă la lege în cuprinsul amplasamentului minier. Judecătoarea de fond care s-a ocupat de dosarul retrocedării, pe numele ei Corina Eugenia Jianu, a fost între timp exclusă din magistratură și trimisă în judecată, ca inculpată, sub acuzația că a primit mită de la fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, pentru a aproba mai multe retrocedări prin fraudă la lege pe malul mării, în zona Mamaia Nord-Năvodari.

Clienții lui Hașotti au retrocedat un teren în mijlocul carierei cumpărate de Grigore Comănescu cu 4 milioane de euro

În anul 2011, Comisia Județeană condusă de Claudiu Palaz a refuzat să predea amplasamentul minier către clientele lui Ionel Hașotti, întrucât proprietarul de drept al carierei Sibioara, societatea Somaco Construct SRL, obținuse o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabil prin care i se constata dreptul de proprietate și de folosință asupra terenului. Părțile sociale ale Somaco Construct SRL fuseseră cumpărate de omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu, în baza unui credit bancar de patru milioane de euro, în anul 2005. În 2008, cariera a fost retrocedată clienților lui Ionel Hașotti, fără ca Grigore Comănescu să fie citat în procesul de fond funciar. Avocatul Ionel Hașotti susținuse în fața instanței că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră” pe terenul revendicat. În 2009, aflând de existența acestui abuz grosolan, Grigore Comănescu a deschis un proces de fond funciar, în care, venind cu titlurile de proprietate și de folosință, cu licența minieră și dovada că plătea redevențe către statul român, a câștigat recunoașterea drepturilor sale asupra carierei Sibioara. Mai departe, omul de afaceri a trimis Prefecturii hotărârea judecătorească, notificând instituția să nu emită titlul de proprietate persoanelor reprezentate convențional de avocatul Hașotti.

Avocatul Ionel Hașotti, alături de fratele său, fostul senator și ministru Puiu Hașotti

Având în față două hotărâri judecătorești contradictorii, prefectul Palaz a decis să nu emită titlul de proprietate până nu se va limpezi situația. Ulterior, Palaz și-a încetat mandatul de prefect, iar avocatul Ionel Hașotti a reușit imposibilul, anume să promoveze un recurs față de hotărârea judecătorească dată deja în recurs, obținând revocarea hotărârii irevocabile constitutivă de drepturi pentru Somaco Construct SRL. În acest fel, a rămas în picioare doar prima hotărâre. Însă niciunul din prefecții care i-au urmat în funcție, nu a emis titlul de proprietate. Avea să o facă Adrian Nicolăescu, în iunie 2016. Între timp, clienții lui Ionel Hașotti au câștigat, printr-o hotărâre de fond, nedefinitivă, daune de aproape jumătate de milion de euro de la Prefectură și Primăria Lumina, pentru perioada de 8 ani în care hotărârea de retrocedare nu a fost pusă în aplicare. În acest context, procurorul Teodor Niță de la Parchetul Curții de Apel Constanța l-a anchetat doar pe Claudiu Palaz, dar nu și pe ceilalți prefecți, reținând în sarcina acestuia întregul prejudiciu. Însă daunele erau calculate pe zile de întârziere, acoperind perioadele mult mai lungi în care nu Claudiu Palaz a fost prefect al județului Constanța. De asemenea, daunele au fost calculate la valoarea redevențelor de petrol și gaze, aceasta fiind constatarea Tribunalului Constanța, care între timp a casat hotărârea de fond obținută de avocatul Hașotti, în privința daunelor. Din acest motiv, la momentul de față, prejudiciul de aproape jumătate de milion de euro nu mai există, fiind în curs noi expertize de specialitate care vor stabili ce și cum va fi. De asemenea, pe rolul Judecătoriei Constanța se află o acțiune de constatare a nulității Titlului de Proprietate obținut de clienții lui Hașotti, existând dovezi că familia lor nu deținea suprafața de 20 de hectare care le-a fost retrocedată.

Trimis în judecată la sfârșitul anului trecut, Claudiu Palaz a arătat în fața instanței de cameră preliminară situația hotărârilor judecătorești contradictorii. De asemenea, a arătat și a probat o situație până atunci necunoscută, în speță că procurorul Teodor Niță, pe vremea când activa în avocatură, a reprezentat-o pe Elena Mitrofan, una din părțile vătămate din dosarul penal. În fața acestei dovezi zdrobitoare, instanța Curții de Apel Constanța a anulat rechizitoriul întocmit de Niță și a trimis dosarul la altă unitate de parchet. Deși a primit satisfacție, Palaz nu s-a lăsat, reclamându-l pe Niță și pe șeful acestuia, procurorul general Gigi Valentin Ștefan, la Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În prima fază, inspecția a clasat sesizarea. Fiind aspecte de incompatibilitate deja reținute de o instanță de judecată, Palaz nu s-a lăsat și a contestat raportul Inspecției Judiciare la Curtea de Apel București. Fostul prefect, actualmente vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța, a avut câștig de cauză. Instanța a obligat Inspecția să completeze verificările prealabile față de cei doi procurori constănțeni, în termen de 30 de zile.

Teodor Niță este, probabil, cel mai puternic om din justiția constănțeană. Deși reclamat de-a lungul anilor în zeci de dosare, acesta a obținut clasări și NUP-uri de fiecare dată.

Comments

comments

Exclusiv

Chițac vrea să revoce PUZ-ul Stațiunii Mamaia, după ce judecătorii au spus că este legal

Publicat

la data de

Scris de

La câteva zile după ce Asociația Constanța Altfel s-a făcut de râs pierzând definitiv procesul în care a cerut anularea Planului Urbanistic Zonal al stațiunii Mamaia, primarul Constanței, Vergil Chițac, s-a gândit să dea ONG-ui satisfacție cu de la sine putere. Edilul a inițiat un proiect de hotărâre locală, propunând pur și simplu revocarea PUZ-ului pe care instanța a refuzat să-l anuleze. Acest PUZ a fost adoptat prin hotărârea 121/2013 a Consiliului Local, care a intrat în circuitul civil de vreo 8 anișori și a produs o multitudine de efecte.  În consecință, HCL-ul nu poate fi revocat de inițiator după pofta inimii sale. Cel puțin așa spune legea pe care Chițac nu o înțelege, neavând niciun fel de pregătire în domeniul juridic – după cum preciza chiar city-managerul Constanței, avocata Felicia Ovanesian, în singurul interviu acordat de la preluarea funcției. Ovanesian, care are pregătirea necesară pentru a pricepe consecințele încălcării legii, n-a semnat niciun petic de hârtie din proiectul lui Chițac. Referatul de specialitate de la baza proiectului este semnat de arhitectul-șef Dan Petre Leu și de funcționara Cristina Stamat – supranumită ”chimista de urbanism” întrucât pregătirea ei de bază este în această știință. Și așa consilierii locali vor fi chemați să revoce o hotărâre, nu după recomandarea competentă și avizată a unui jurist, ci după capriciile unei chimiste, ale unui arhitect și ale unui fost profesor de nave, cu trese de amiral pe umăr.

Rana și doftorii ei

Stațiunea Mamaia este o rană reală pe trupul orașului. La începutul anilor 2000, terenurile libere au fost retrocedate de mafia lui Radu Mazăre și au încăput pe mâna unor afaceriști. Urmarea o știm cu toții: s-a construit în draci printre hotelurile vechi, pe spațiile verzi, pe malul lacului Siutghiol. Singura parte bună este aspectul unor clădiri moderne care mai spală ceva din fața comunistă a așezării. Însă lipsesc parcurile, spațiile verzi, locurile de parcare, pistele de biciclete, zonele de agrement… Iar aceste lipsuri generează frustrare.

O speranță că lucrurile s-ar putea îndrepta a apărut în anul 2019, atunci când Asociația Constanța Altfel a deschis un proces împotriva Consiliului Local Municipal, cerând anularea la grămadă a 19 hotărâri adoptate de acest for în perioada 2001-2017, printre care și HCL 121/2013. ONG-ul era condus atunci de Vergil Chițac și de Felicia Ovanesian, actualii conducători ai Primăriei Constanța. Cei doi s-au fălit cu inițiativa lor și le-au spus constănțenilor să aibă încredere că treaba se rezolvă. Le-au mai spus cetățenilor că vor face toate demersurile pentru recuperarea terenurilor retrocedate ilegal, dacă vor câștiga Primăria. Și au capitalizat electoral, până au ajuns la Primărie. Însă după ce s-au văzut cu sacii în căruță, n-au prea făcut nimic, în afara unor discuții sterile despre interzicerea vânzării de salam în stațiune.

Erori și permutări

În realitate, cererea de chemare în judecată a fost atât de prost făcută, încât asociația condusă de cei doi a cerut instanței să anuleze certificate de urbanism emise de primar, deși procesul era intentat Consiliului Local. Aceste aspecte reies chiar din minuta hotărârii Tribunalului Constanța, din 26 octombrie 2020, prin care acțiunea Altfel a fost respinsă pe fond. Atât de bună a fost compunerea celor doi guralivi! Pe de altă parte, trebuie să subliniem poziția duplicitară a Feliciei Ovanesian, care s-a bătut de fațadă în acest proces ca să-i pună cu botul pe înotătoare pe marii rechini imobiliari, deși în alte procese apărase rechini cu duiumul, unii din ei chiar beneficiari ai PUZ-ului stațiunii Mamaia.

După ce asociația s-a făcut de râs, Chițac și Ovanesian s-au retras din rândurile ei. Dar nu de rușine, ci pentru că și-au atins scopul de a ajunge la cârma orașului. În acest context, șefia asociației a fost preluată de un tovarăș al actualului primar, în vreme ce locul de membru golit prin plecarea sa a fost ocupat chiar de nora sa, pe atunci neoficială. Curată meritocrație! Rolul de avocat al ONG-ului a fost preluat de Cristina Toxin, asociata și datornica Feliciei Ovanesian. În această formulă plină de interese, asociația a continuat să se judece cu Consiliul Local și cu primarul – fost membru fondator. A fost și cazul procesului privind anularea PUZ-ului Stațiunii Mamaia și a celorlalte 18 hotărâri locale, care a fost dus mai departe… spre eșec.

Probleme juridice rezolvate de o chimistă, un arhitect și un fost militar 

În februarie 2021, după motivarea sentinței Tribunalului Constanța, ONG-ul a declarat recurs. Iar procesul s-a reluat la Curtea de Apel Constanța. Pe 18 octombrie 2021, adică mai zilele trecute, judecătorii de aici au respins calea de atac, trimițând definitiv asociația la plimbare.

După un week-end de frământări, primarul Constanței a decis să suplimenteze ordinea de zi a ședinței de Consiliu, care fusese deja convocată pentru 29 octombrie. Și așa s-a născut proiectul prin care Chițac s-a decis să creeze un avantaj asociației, propunând revocarea HCL 121/2013 pe care instanța de judecată tocmai refuzase să-l anuleze. Un fel de palmă pe obrazul justiției!

Culmea, referatul de specialitate întocmit de funcționarii Leu și Stamat citează articolul 1 aliniatul 6 din Legea 554/2001, care spune că actele administrative care au intrat în circuitul civil nu mai pot fi revocate de autoritatea emitentă, ci doar de instanța de judecată, pentru motive de nelegalitate și doar dacă aceasta este sesizată în termen de un an de la adoptare. În cazul de față, au trecut 8 ani de la adoptare. Practic instanța nu mai poate fi sesizată. Numai că arhitectul și chimista de la urbanism și-au pus semnătura pe interpretarea juridică de strictă specialitate, cu totul inedită și ieșită din comun, că ar fi aspecte în vechiul PUZ care nu au produs niciodată efecte. Cei doi dau de înțeles că ar fi justificată revocarea întregului HCL la 8 ani distanță, prin votul consilierilor locali, fără hotărâre judecătorească, ba chiar împotriva unei hotărâri judecătorești abia pronunțate de Curtea de Apel Constanța. Probabil că Leu și Stamat sunt mai competenți decât magistrații care au refuzat să anuleze PUZ-ul ca ilegal, stabilind ei doi, cu ultimă știință de carte, că totuși HCL-ul din 2013 ar fi ilegal pe alocuri și revocabil cu totul. Iar peste ei, fostul profesor de nave cu trese de amiral și-a pus și el semnătura, ca semn al competenței supreme. E și aici o lecție de drept, pe care cei mai bătrâni au transpus-o într-un dicton nemuritor: omul se leagă de semnătură ca boul de jug! În mod cert, situația trebuia analizată de specialiști în drept, nu de chimiști, arhitecție și militari de carieră. Tot specialiștii ar fi trebuit să sugereze eventuale remedii. 

Aici puteți citi proiectul de revocare a hotărârii din 2013. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

PUG-ul comunei Cumpăna, atacat de Prefect. Ce se va întâmpla cu sute de case

Publicat

la data de

Scris de

Prefectul județului Constanța a atacat în contencios administrativ toate hotărârile cu privire la adoptarea și modificarea Planului Urbanistic General al comunei Cumpăna. Este vorba de șapte hotărâri ale Consiliului Local Cumpăna, din perioada 2002-2018, prin care a fost adoptat și apoi modificat succesiv PUG-ul localității. În baza acestor hotărâri locale, comuna învecinată cu municipiul Constanța s-a extins cu noi cartiere de locuințe individuale și colective. În fapt, prin aceste hotărâri, afacerile imobiliare au devenit extrem de înfloritoare, iar Cumpăna s-a transformat treptat într-un fel de cartier-dormitor al Constanței.

Extras din ultima hotărâre, atacată de Prefectură, privind actualizarea PUG-ului și Regulamentului local de urbanism al comunei Cumpăna

Decizia prefectului Silviu Coșa de a ataca în contencios-administrativ cele 7 HCL-uri a căzut ca un trăsnet peste administrația locală din Cumpăna. La sfârșitul săptămânii trecute, primărița localității, Mariana Gâju, a cerut aprobarea Consiliului Local în vederea angajării unei case de avocatură pentru gestionarea acestui litigiu. Ședința de Consiliu a fost transmisă pe Facebook. Urmărind-o, am putut afla că atât primarul, cât și secretarul general al comunei s-au opus cererii unor consilieri de a primi informații suplimentare despre cele 7 hotărâri din trecut și despre motivele de ilegalitate invocate de prefect. Primărița i-a convins din vorbe pe aleși că totul a fost legal, obținând votul majorității pentru angajarea unei case de avocatură, fără a lămuri nimic. Din acest motiv, criticile prefectului au rămas deocamdată necunoscute. Însă, în această privință, există cel puțin un indiciu extrem de interesant aruncat pe piață chiar de prefectul Silviu Coșa.  

Cartierul ILEGAL de pe buza Canalului

El a criticat-o pe Mariana Gâju, deși fără a o numi expres, într-o postare pe Facebook, la sfârșitul săptămânii trecute. Comentariul a fost publicat la scurt timp după ce Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, condus de prefectul Coșa, a adoptat o nouă hotărâre cu privire la malul de la Cumpăna al Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a început să se prăbușească din anul 2019. Guvernul a cheltuit deja peste 7 milioane de euro pentru stoparea de urgență a alunecării de teren. Iar în luna august 2021, a fost semnat un nou contract, de încă 10,7 milioane de euro, pentru alte lucrări de consolidare a taluzului. Sumele de mai sus ar putea să fie suplimentate, având în vedere că o expertiză tehnică recentă a reliefat că situația malului surpat s-a agravat și mai tare în ultima perioadă, făcând necesară evacuarea altor familii din cartierul construit pe buza Canalului.

”Problema malului de la Cumpăna este o exemplificare perfectă a modului în care acțiunea în afara cadrului legal poate afecta grav oamenii. Edificarea a zeci de case în zona de siguranță a Canalului Dunăre – Marea Neagră, fără avizul administratorului Canalului, a adus familiile respective în situația în care trebuie să-și reconfigureze traiul. Cetățenii localității își doreau doar să își poată construi propriul cămin, în care să ducă o viață decentă alături de cei dragi. Goana după voturi a aleșilor locali i-a împins, însă, pe marginea prăpastiei. La propriu. Acum, alte instituții ale statului trebuie să intervină pentru a repara lipsa de responsabilitate anterioară.” – scria prefectul în postarea sa.

Acuzațiile lui Coșa sunt extrem de grave: că acel cartier a fost ridicat fără avizul administratorului Canalului, ceea ce este ilegal, și că administrația Gâju ar fi comis această ilegalitate în ”goana după voturi”, adică urmărind un folos electoral.

Imagine cu malul surpat de la Cumpăna. Casele au fost construite în zona de protecție a Canalului,  fără avizul Administrației Canalelor Navigabile.

Trebuie să mai spunem că, în cadrul ședinței de Consiliu de la Cumpăna, au fost voci care și-au arătat îngrijorarea cu privire la soarta sutelor de case construite în baza HCL-urilor considerate ilegale de către Prefectură. Primărița din Cumpăna nu a lămurit nici aceste aspecte, susținând că extinderea localității s-a făcut perfect legal. Trebuie să mai spunem că HCL-urile atacate de prefect se suspendă de drept de la aplicare pe perioada litigiului. Ca urmare, este de așteptat ca avântul imobiliar al localității Cumpăna să fie ponderat în perioada procesului. Astfel, Primăria nu va putea emite noi autorizații de construire în baza HCL-urilor atacate și suspendate de drept.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Felix Stroe, adevăratul urmaș al Mamei Omida, cere dizolvarea CL Agigea, pentru o ”neregulă” din 15 decembrie 2021

Publicat

la data de

Scris de

Președintele PSD Constanța se face de râs de dragul primarului inculpat din Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu. Stroe a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care s-a așezat de-a dreapta lui Maricel, o cerere adresată Prefecturii în vederea organizării unui referendum pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Conținutul documentului este o inepție juridică de toată jena. Însă cel mai grav este că Stroe nu s-a rușinat să semneze cererea, în condițiile în care aceasta taxează o așa-zisă abatere petrecută în data de 15 decembrie 2021. Ori nu a citit ce a semnat, ori nu s-a prins că mai sunt câteva luni până-n decembrie 2021.

Într-un fel, atitudinea lui Stroe față de subalternul său de partid este lăudabilă. Șeful PSD Constanța l-a apărat pe primarul din Agigea în toate împrejurările posibile. Când Maricel a fost trimis în judecată pentru nenorocirile abuzive prin care a jupânit terenurile de pe malul mării, de la Golful Pescarilor, Felix Stroe a ieșit în fața presei, declarând că inculpatul se bucură de prezumția constituțională de nevinovăție. Culmea, cu un an înainte de această întâmplare, Maricel dăduse cu Stroe de pământ, acuzându-l de tot felul de conspirații, pe grupul de Whatsapp al PSD Constanța. În aceeași discuție pe Whatsapp, Maricel amenința un alt coleg cu bătaia. Dar Stroe a trecut cu vederea și a iertat creștinește ieșirile derbedeului. E drept că, mai nou, când recalcitrantul din Agigea s-a apucat să înjure o parte a presei, inclusiv Ordinea.Ro, același Stroe s-a delimitat public. Dar s-a delimitat doar de înjurături, nu și de persoana propriu-zisă a prezumtivului nevinovat. Îngăduința fără limite a lui Stroe, ca a unui tătuț față de orice prostii ar face plodul său, l-a adus azi în postura, nu doar să se facă de râs, ci să-și asume răspunderea compunerii pe care a semnat-o și a falsului intelectual din care izvora. Că nu a scris Stroe niciun rând din acea compunere, el doar a semnat în mod util și spre folosul prezumtivului nevinovat de la Agigea.,

Întreaga cerere o puteți citi în format pdf AICI.

Se arată în cererea compusă de Maricel și semnată de Felix Stroe că 2322 de persoane cu drept de vot din Agigea au semnat inițiativa de organizare a unui referendum local pentru demiterea Consiliului Local Agigea. Până aici – totul legal. Sau aparent legal. Însă mai jos, compozitorul cererii se trădează asupra mijloacelor de convingere folosite pentru strângerea iscăliturilor. Se spune în cerere că locuitorii care au semnat au înțeles situația conflictuală de la nivelul CL Agigea și faptul că aleșii locali nu au adoptat nicio hotărâre pe durata a 3 ședințe la care au fost convocați. Se mai arată că semnatarii de pe liste ar cunoaște că sunt îndeplinite condițiile dizolvării Consiliului prevăzute la art. 143, alin. 1 litera b din Codul Administrativ, în sensul că nu s-a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute – ATENȚIE!!! – pe durata a patru luni calendaristice. Iar cele 3 ședințe sunt enumerate mai jos: 15.12.2021 (a se citi 2020), 17.12.2020 și 10.01.2021. Așadar, vorbim de două luni, nu de patru, respectiv decembrie și ianuarie 2021. În plus, vorbim doar de două ședințe convocate legal, pentru că între 15 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020 nu era îndeplinit termenul de convocare, de minim 3 zile, cum prevede legea. Așadar, vorbim de două ședințe legal convocate, nu de trei. Mai la finalul cererii, se mai vorbește despre ”imposibilitatea practică de funcționare a Consiliului Local”, ceea ce reprezintă un alt fals intelectual.

În realitate, primarul avea obligația legală să convoace lunar Consiliul Local. Or pe Maricel l-a durut într-un loc abstract de lege. Pur și simplu, din luna ianuarie 2021, acesta a refuzat să-și facă datoria legală. Mai mult, o largă majoritate a aleșilor din CL Agigea a depus la Primărie o cerere de convocare a unei ședințe extraordinare pe 12 februarie 2021, însă Primăria lui Maricel nu s-a sinchisit nici să răspundă, nici să organizeze ședința. Și de atunci, tot așa, lună de lună, primarul a împărățit de unul singur, prefăcându-se că cei pe care nu-i primea în Primărie ar fi de vină că nu vor să voteze.

Întreaga documentație o puteți citi AICI în format PDF

Mobilul acestui abuz ordinar a fost acela că Maricel nu are majoritate în Consiliul Local. Și că n-a avut chef să recunoască hotărârile votate de consilieri, în noiembrie 2020, prin care aceștia și-au ales viceprimarul, în persoana lui Gabriel Ciobanu de la USR, și componența comisiilor de specialitate. O versiune a întâmplării de atunci, inclusiv cu înregistrări ambientale, puteți vedea în clipul de mai jos:

Vorbim de dovezi care au fost prezentate în spațiul public, fiind greu de crezut că situația nu era cunoscută și de Felix Stroe. Cu toate acestea, șeful PSD și-a pus semnătura olografă pe cererea care se bazează pe un motiv de dizolvare fals, mincinos și inventat cap-coadă. Or falsul este atât de vădit, că până și un copil se putea prinde la o simplă citire.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: