Connect with us

Exclusiv

Competiție trucată la Mangalia? Legături spectaculoase între Murad și oamenii lui Iorguș

Publicat

la

Mai multe persoane din ”siajul” candidatului PSD pentru Primăria Mangalia, Zanfir Iorguș, pun umărul la campania electorală a independentului Mohammad Murad. Milionarul și-a deschis sediul de campanie într-un chioșc deținut de un afin al celui mai statornic asociat al familiei Iorguș. Două grații feminine care în trecut au făcut parte din cercul lui Iorguș fac acum propagandă intensă pentru Murad. Colac peste pupăză, Iorguș a mai bifat susținerea unui partid agățat la brelocul lui Nicolae Matei, fostul primar din Năvodari care tocmai i-a vândut televiziunea sa de familie independentului Murad. Deocamdată, Iorguș are doar cuvinte de laudă pentru Murad, iar Murad păstrează tăcerea despre Iorguș, îndreptând tirul criticilor sale către actualul primar PNL, Cristian Radu, și către candidatul PER, Ozghiun Menabit.

Ce-l mâna pe el în luptă

Mohammad Murad este un om realizat, cu o avere fabuloasă. El se bucură de respectul mediului de afaceri, dar și al clasei politice din România. Cu toate acestea, milionarul se pregătește să dea cariera sa de antreprenor și om de succes, la care ar râvni oricine, pentru o funcție măruntă, aceea de primar lefegiu la bugetul Mangaliei. De ce ar face așa ceva un magnat – este o întrebare legitimă, pe care și-o pun alegătorii din Mangalia. Într-un articol trecut, am prezentat aici, pe Ordinea.Ro, afacerea la cheie prin care, în anul 2003, administrația Iorguș a vândut, total ilegal și la un preț de nimic, un teren împădurit de 13,22 de hectare din arealul istoric al Pădurii Comorova către compania Jupiter SA, privatizată de un interpus al lui Murad. Jupiter SA aparține oficial, din anul 2008, societății Perla Majestic SA, considerată pe bună dreptate perla coroanei în imperiul turistic al magnatului.

Un interes convergent: Comorova

Iorguș, cu rudele sale și cu o firmă în care este asociat alături de soție, de finul Remus Becheru și de soția prietenului său Mihai Constantinescu (Ștepolis Comercial SRL), deține terenuri în PUZ-ul Comorova. Iar firma lui Murad deține, la rândul ei, o halcă împădurită la Jupiter. Iată un numitor comun sau un interes convergent care ar putea, cel puțin ipotetic, să-i unească pe cei doi candidați, unul PSD-ist, altul independent. Însă, riguros vorbind, asta nu înseamnă că cei doi sunt într-un blat politic sau într-o sinergie – cum ar spune fostul președinte Ion Iliescu, pe vremea căruia se hăcuiau pădurile și stațiunile din zonă.

Chioșcul de campanie al lui Murad provine de la oamenii lui Iorguș

Așadar, nu avem o demonstrație în sensul riguros, dar avem o serie de coincidențe care trimit spre ideea unui blat. În acest sens, trebuie să știți că Mohammad Murad și-a inaugurat de curând un sediu de campanie la Mangalia, în zona centrală a orașului. O întâmplare oarbă a făcut ca spațiul destinat acestui scop să aparțină unui cumătru al celui mai statornic partener de afaceri al familiei lui Zanfir Iorguș. Vorbim de un chioșc ridicat pe un teren care s-a plimbat de la Primăria lui Iorguș, la acolitul lui Iorguș, iar mai apoi la cumătrul acestuia din urmă. Și totul a plecat de la un schimb de terenuri cu Primăria. Într-un fel s-ar putea spune că, dacă Iorguș n-ar fi făcut și acest matrapazlâc imobiliar la vremea sa, Murad nu mai pupa actualul sediu de campanie.

Schimburile de terenuri: tarla pentru centrul stațiunii

Pe firul poveștii, ne întoarcem în anii în care Zanfir Iorguș era soarele Mangaliei. În decembrie 1999, Primăria Mangalia a simțit subit nevoia să obțină un teren de 1253 de metri pătrați situat pe strada Mihai Eminescu nr. 1, care abia ce fusese cumpărat de societatea BIA-MARY SRL de la niște persoane fizice. BIA-Mary era deținută, ca și acum, de soții Mariana și Sebat Beghim. De unde au știut aceștia să cumpere chiar terenul care făcea atâta trebuință Primăriei, rămâne deocamdată un mister. Cert este faptul că Primăria condusă de Zanfir Iorguș s-a arătat dispusă să ofere în schimbul acestui teren  alte 3 terenuri cu mult mai bune: 693,07 mp în centrul stațiunii Neptun, 494,98 mp în centrul stațiunii Saturn, în zona Grădinii de Vară Dunărea, și un petic de 48 de metri pătrați pe șoseaua Constanței, numai bun de izbit pe el un chioșc.

Extras din actul de schimb. Documentul integral, în format PDF îl puteți vedea AICI.

La fel de cert, nu era primul schimb de terenuri pus la cale de Zanfir Iorguș în favoarea firmei BIA-MARY. Astfel, în 1998, această firmă a primit un spațiu verde de 215 mp tot în buricul stațiunii Neptun, oferind la schimb un teren de 263 mp pe strada IC Brătianu, tarlaua 71, pe care – ce noroc fabulos! – abia ce-l cumpărase de la niște privați. Acuma, judecați singuri dacă un teren dintr-o tarla putea fi dat la schimb cu centrul stațiunii! (Vedeți AICI contractul de schimb din 1998)

Omul lui Murad și hotelurile lui Iorguș

Aceste afaceri imobiliare atrag atenția în mod deosebit, pentru că firma BIA-MARY SRL derulează o afacere extrem de profitabilă în parteneriat cu SC Zimcom SRL, o firmă fondată de Zanfir Iorguș și deținută de familia acestuia. BIA și ZIMCOM dețin jumătăți dintr-un activ foarte important al stațiunii Jupiter, în speță complexul de minihoteluri Iris, Nalba și Mimoza. Bunul turistic a fost proprietatea Jupiter SA până în anul 1999, când a fost transmis – alături de alte active – în proprietatea SC Zodiac 2000 SA, pe calea divizării. Fiind țărănist și având influență, Iorguș a reușit să o proptească în forul decizional al societății de stat Zodiac 2000 SA pe Maria Andrei, jurist al Consiliului Local Mangalia și apoi chiar secretar al UAT-ului. În august 2000, Zodiac 2000 SA a încheiat un contract de leasing imobiliar pentru cele trei minihoteluri cu BIA-MARY SRL.

În 2001, pachetul majoritar de acțiuni de la SC Zodiac 2000 SA a fost cumpărat de Nicolae Romulus Buzdun, un personaj care a ocupat funcții publice și care a fost, după susține presa, asociat în Perla Majestic SA, firma fanion a imperiului turistic ridicat de Mohammad Murad. În 2003, omul lui Murad a vândut complexul de minihoteluri, încasând în avans ratele de leasing. Potrivit documentelor de la ORC, după tranzacție, BIA-MARY SRL a continuat să exploateze întregul complex, o jumătate ca proprietară deplină, iar cealaltă jumătate pe baza unui contract de închiriere pe termen lung semnat cu proprietara celeilalte jumătăți, SC Zimcom SRL, reprezentată de nevasta fostului primar Zanfir Iorguș. Așadar, Sebat și Zanfir au devenit parteneri la hotelurile cu nume de flori din stațiunea Jupiter și asta explică foarte multe lucruri.

Extras din documentația prin care asociatul lui Murad a vândut hotelurile care au ajuns la familia Iorguș. Documentația o puteți vedea pe larg AICI.

Lucrarea hazardului: oamenii lui Iorguș lucrează pentru Murad

Revenim la prada lui Sebat, de 48 de metri pătrați, de pe strada Constanței. Peste ani, BIA-MARY SRL a vândut acest teren către un domn care s-a etichetat pe Facebook drept naș al fiului cel mic al lui Sebat Beghim. Cumătrul a ridicat un chioșc. Iar acum, chioșcul a devenit sediu de campanie electorală pentru magnatul Murad. Desigur, totul ar putea fi rodul unei întâmplări. Dar, ca să vedeți cum lucrează hazardul, Murad a nimerit tocmai la oamenii celui care a vândut o halcă de pădure societății Jupiter SA și pe care nici nu se obosește să-l critice în această campanie electorală.

Mai departe, printre cei implicați activ în campania lui Mohammad Murad se numără și două doamne care au făcut parte din cerul lui Zanfir Iorguș. În primul rând, este vorba de Anamaria Nedelcu, o persoană care apare într-un clip de campanie, din 2004, în echipa lui Zanfir Iorguș. În al doilea rând, vorbim de avocata Cosmina Stoian, o cunoscută activistă a Clubului Rotary din Mangalia, care a fost alături de Mohammad Murad în conferințele sale de presă. Acest club îi este foarte drag fostului primar Iorguș, care participă la activitățile Rotary alături de soția sa, de finii și prietenii săi. Cosmina Stoian este în conducerea clubului, alături de avocatul Florin Răican, proaspăt numit la conducerea PNȚCD Mangalia, calitate în care a semnat un protocol cu PSD-ul lui Zanfir Iorguș. Iar așa se închide cercul.

Neamul lui Matei, afaceri cu Murad, sprijin politic pentru Iorguș

Și dacă tot am ajuns la protocoalele de sprijin, trebuie să menționăm aici faptul că ultima formațiune care și-a anunțat sprijinul pentru Zanfir Iorguș este Partidul Neamul Românesc. Vorbim de un partid naționalist care s-a cam transferat de la București la Năvodari. Astfel, liderul național al formațiunii, Ninel Peia, s-a lăsat vrăjit de farmecul fostului primar din Năvodari, Nicolae Matei, și a acceptat să candideze la funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța. La rândul său, Nicolae Matei – care a făcut retrocedări frauduloase de terenuri, ca Radu Mazăre și ca Zanfir Iorguș – candidează pentru funcția de primar al orașului Năvodari. Ca să fie clar, politica de alianțe a Partidului Neamul Românesc se decide la Năvodari. Fără acordul lui Peia și Matei, PNR-ul nu l-ar fi susținut pe Iorguș.

Relevant este și faptul că Nicolae Matei se află în relații strânse cu Mohammad Murad. Și nu ne referim neapărat la documentațiile de urbanism obținute de companiile lui Murad pentru dezvoltările imobiliare și turistice din Mamaia Nord-Năvodari. Era normal să le obțină. Dar ne referim la faptul că, așa cum a relatat presa, Murad a cumpărat, prin fratele său, 90% din licența postului Litoral TV de la Geanina Mureș, nepoata lui Nicolae Matei. Practic, fratele lui Murad și nepoata lui Matei sunt oficial asociați. În plus, o avocată cunoscută, care apare în diferite faze de construcție a afacerii Perla Majestic, l-a apărat pe Matei în numeroasele sale procese civile și penale.

Miza imobiliară a campaniei electorale

În sfârșit, trebuie să mai spunem că Năvodari și Mangalia seamănă în câteva privințe. Esențialul este că ambele localități au potențial turistic și imobiliar. În mare parte, Năvodariul a fost deja devorat de rechinii imobiliari, în ciclurile electorale anterioare. Înainte de rechini, zona era în mare parte împădurită, deși, e drept, cu oțetari și arbuști sălbatici de ”mierea ursului”, cu mult inferiori  copacilor din Comorova. Din natura sălbatică de la Năvodari nu a mai rămas aproape nimic. Sutele de hectare de teren sunt pline ochi de mastodonți din beton, care se umbresc unul pe altul și împreună, plaja. Nu este deloc exclus ca interesul imobiliar să migreze de la Năvodari la Mangalia. Și tocmai de aceea, societatea civilă și presa ar trebui să descoase mai intens relațiile dintre candidați și să urmărească mai atent conduita lor electorală. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Clienții avocatului Hașotti au pierdut cariera Sibioara. Justiția a constatat că retrocedarea s-a făcut cu acte FALSIFICATE

Publicat

la data de

Scris de

Judecătoria Constanța a desființat titlul de proprietate obținut în anul 2016 de niște clienți ai influentului avocat Ionel Hașotti, pentru un teren situat fix în mijlocul perimetrului de exploatare minieră de la Sibioara. Instanța a dat curs unei cereri formulate de Parchetul Curții de Apel Constanța, după finalizarea cercetărilor în dosarul penal 283/P/2021. Pe baza probelor științifice, criminalistice, s-a constatat că actele de opțiune succesorală care au stat la baza emiterii titlului de proprietate au fost falsificate material în urmă cu 17 ani. De asemenea, s-a constata că titlul, care este un rezultat al acestor falsuri, a fost el însuși falsificat în conținut. Hotărârea judecătorească a fost deja pusă în executare, pe 13 mai a.c., atunci când Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța i-a radiat pe clienții lui Hașotti din cartea funciară, restabilind situația anterioară săvârșirii faptelor penale. Alte cărți funciare în care au fost intabulate, la prima mână, bucăți din valoroasa carieră în proprietatea directă a clienților lui Hașotti au fost sistate definitiv. Primăria Lumina și Prefectura Constanța sunt în termen să solicite revizuirea unei alte hotărâri judecătorești, prin care clienții lui Hașotti au primit daune de la cele două instituții publice în valoare de peste 600.000 de lei.  Banii au fost acordați pentru lipsa de folosință a carierei, în perioada scursă de la pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) până la emiterea titlului de proprietate (2016). Cum totul se bazează pe niște falsuri ordinare, demonstrate științific, așa cum vom detalia mai jos, daunele trebuie întoarse înapoi. De asemenea, un primar și mai mulți funcționari publici ar trebui să fie exonerați de popririle pe salarii, care le-au fost impuse pentru a acoperi daunele în discuție.

Moștenirea lui Nicolae Tudorancea

Despre retrocedarea carierei Sibioara au curs valuri de cerneală. Însă abia acum totul a devenit extrem de clar. În negura timpului, mai exact la sfârșitul secolului al XIX-lea, un colonist al Dobrogei, pe numele său Nicolae Tudorancea, a fost împroprietărit de stat cu un teren de 20 de hectare din apropierea satului Circâci, devenit mai târziu Sibioara. Acesta a avut 7 copii și a decedat în 1942. După lege, ba chiar și după niște înscrisuri utilizate chiar de urmașii săi, aceștia din urmă au dezbătut succesiunea, acceptând moștenirea, după decesul bătrânului survenit în 42. Practic, ce a rămas de pe urma lui Nicolae Tudorancea a fost preluat de moștenitorii săi, în cotele legale cuvenite. Iar mai târziu, după Revoluție, urmașii urmașilor lui Tudorancea au revendicat cotele cuvenite după părinții lor, ca autori ai dreptului de proprietate. Și au primit terenuri, dar nu pe vechiul amplasament, care din anii 60 ai secolului trecut a fost inclus în exploatarea minieră, fiind exceptat prin lege de la retrocedare.

Cariera Sibioara, văzută din dronă. Chenarul cu roșu reprezintă ”pășunea” revendicată de urmașii lui Nicolae Tudorancea.

Primul fals

Din anul 2005 au început falsurile. În acest sens, la Comisia Locală Lumina a fost depusă o cerere de retrocedare pentru întregul teren de 20 de hectare. În acest document, ca titulare ale cererii sunt menționate numitele Elena Mitrofan și Margareta Muscalu, deopotrivă nepoate ale lui Nicolae Tudorancea. Bătrânele nu erau surori, ci rude de gradul IV, însă acest aspect nu a fost declarat corespunzător, nici în procedura administrativă, nici în procesele de fond funciar ce aveau să urmeze.

Cererea de retrocedare nu a fost scrisă olograf de niciuna din cele două persoane, după cum au constatat criminaliștii, pe baza comparării de scripte. Așadar, a fost scrisă de o a treia persoană, care a și semnat doar pentru Elena Mitrofan. Pentru Margareta Muscalu nu apare o semnătură pe act. 

În fapt, Muscalu avea altă opțiune succesorală, deoarece – după cum s-a descoperit în dosarul penal – ea formulase, împreună cu sora sa, Georgeta Ciuceanu, o cerere separată, pentru a primi restul de moștenire de la autorul ei direct, Aurel Tudorancea (unul din cei 7 moștenitori ai lui Nicolae Tudorancea). Ori cele două cereri s-ar fi bătut cap în cap, ducând la dublă retrocedare.

Al doilea fals

În 2006, urmează un nou fals. Vorbim aici de o contestație scrisă cu mâna ei de Elena Mitrofan, după ce solicitarea de restituire a ”moștenirii” fusese respinsă inițial de Comisia Locală Lumina, pe lipsa dovezilor în privința dreptului de proprietate ulterioare anului 1945.  

Contestația adresată Comisiei Județene era contrasemnată și de Margareta Muscalu. Numai că, după cum au constatat criminaliștii, semnătura lui Muscalu a fost pur și simplu falsificată material.

Falsurile s-au dovedit extrem de utile. Ca dovadă, după ce demersurile de retrocedare în procedura administrativă au fost respinse definitiv, a fost deschis un proces de fond funciar la instanța de judecată. Revendicarea a fost susținută pentru cele două bătrâne de influentul avocat Ionel Hașotti, fost șef al baroului local și fost vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România.

După cum reiese din dosarul penal, instanțele au fost induse în eroare, reținând că Muscalu și Mitrofan ar fi fost surori. Cererile falsificate au fost considerate acte valide de acceptare a moștenirii.

Verișoarele s-au dat surori

Instanța de fond a apreciat că bătrânele ar face dovada cu privire la dreptul de proprietate al ”bunicului patern”. Într-adevăr, pentru ambele bătrâne, Nicolae Tudorancea era bunic patern. Însă cele două nu erau surori, ci verișoare, adică fiice ale fiilor lui Nicolae Tudorancea, pe numele lor Aurel și Tudor. Tot instanța de fond a mai reținut că după decesul lui Nicolae Tudorancea, taxele pentru teren ar fi fost achitate de moștenitorul Aurel Tudorancea.

Instanța de recurs a fost și mai categorică, afirmând că acceptarea moștenirii, nedovedită prin certificat de moștenitor sau prin hotărâre judecătorească, s-ar fi făcut ”prin actele de stare civila depuse la dosarul cauzei din care rezultă că reclamantele sunt descendentele numitului Tudorancea Aurel fiul lui Tudorancea Neculae (Nicolae).”. De asemenea, instanța a reținut – fiind indusă în eroare – că există acte ulterioare anului 1945, în speță chitanțele plătite de către ”tatăl reclamantelor”, Aurel Tudorancea.

Ori, în realitate, Aurel Tudorancea nu era tatăl Elenei Mitrofan. Cele două cliente ale lui Hașotti nu erau surori, ci rude de gradul IV. Din punct de vedere legal, Margareta Muscalu o excludea pe verișoara ei de la succesiune, în virtutea principiului proximității. În sfârșit, chitanțele lui Aurel nu puteau produce efecte în două proceduri distincte, prin care același bun a fost retrocedat parțial, în cota cuvenită, după autorul Aurel, și încă o dată, pe de-a întregul, după autorul Nicolae. Ori toate aceste neajunsuri au fost înfrânte prin falsificarea semnăturii Margaretei Muscalu și prin inducerea în eroare a instanțelor de judecată, că cele două ar fi surori.

Extras din Încheierea judecătorului prin care au fost desființate falsurile din retrocedarea carierei Sibioara

Bani din piatră seacă

Falsurile folosite la retrocedarea carierei Sibioara au produs efecte… financiare. Clienții lui Hașotti au fost puși în posesie, ca nicăieri în lume, fix în mijlocul unui perimetru minier aflat în plină exploatare. Și nu vorbim de un  perimetru oarecare, ci chiar cel mai valoros din toată Dobrogea, cu roci dure, din lanțul hercinic, apte să reziste la cele mai complexe lucrări, de diguri marine și autostrăzi. După cum am arătat, statul român a fost deja ușurat de peste 600.000 de lei, bani achitați clienților lui Hașotti ca daune pentru lipsa de folosință a carierei în perioada scursă dintre pronunțarea deciziei de retrocedare (2008) și emiterea titlului de proprietate (2016).

La un moment dat, terenul carierei a fost scos la vânzare de clienții lui Hașotti, prin anunțuri pe internet. Însă prezumăm că litigiile amplu mediatizate i-au împiedicat să găsească un cumpărător.

Un primar și mai mulți funcționari publici s-au pomenit cu popriri pe salarii, până la recuperarea daunelor în discuție. Iar un fost prefect a fost târât în proceduri penale, vreme de mai mulți ani, pentru că nu le-a dat satisfacție, la timpul său, clienților lui Hașotti. Ca să nu mai spunem de compania minieră Somaco Construct, care a fost silită să-și sisteze operațiunile pentru care era licențiată de statul român și plătea redevențe către bugetul de stat.

Cu ani buni înainte de retrocedare, părțile sociale de la Somaco Construct fuseseră cumpărate cu 4 milioane de euro de omul de afaceri Grigore Comănescu. Ori, după ce a plătit această sumă, antreprenorul s-a pomenit că a dat banii pe nimic, terenul fiind suflat, pe baza unor falsuri, de clientele avocatului Hașotti. În loc de folosința bunului plătit din greu, antreprenorul s-a ales cu un zbucium de ani de zile, măcinat în zeci de proceduri civile și penale.

Din toate aceste puncte de vedere, implicarea procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și obiectivitatea judecătorului de drept penal de la Judecătoria Constanța reprezintă un fel de a face lumină și de repara o situație injustă și sfidătoare.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a blocat primarul din Hârșova două posturi de consilier local, ca să rezolve niște afaceri patrimoniale

Publicat

la data de

Scris de

În ultima perioadă, Consiliul Local Hârșova a funcționat cu doi consilieri locali mai puțini decât prevede legea. Situația s-a creat după ce primarul localității, Viorel Ionescu, a blocat, prin tertipuri nedemne și rușinoase, procedura de înlocuire a doi consilieri (din opoziție) care și-au depus demisiile. Partidul rival a fost păgubit de drepturile câștigate prin votul popular. Însă primarul a obținut o majoritate calificată și voturi pentru diferite tranzacții patrimoniale. Iar asta explică întreaga sa conduită.

Cei doi demisionari se numesc Adrian Pelivan și Ionel Dia. Ambii sunt de la PSD.  

Adrian Pelivan și-a dat demisia din Consiliul Local Hârșova pe 3 ianuarie 2022. La câteva zile distanță, mai exact pe 7 ianuarie 2022, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a înregistrat un proiect de hotărâre pentru vacantarea locului părăsit, prin demisie, de către colegul său.  Aflând de acest lucru sau poate că întâmplător, în aceeași zi primarul a convocat ședința ordinară a Consiliului Local, pentru data de 13 ianuarie 2022, fără a înscrie în proiectul ordinii de zi nimic referitor la vacantare. Potrivit Codului Administrativ, situația din Consiliul Local trebuia rezolvată în prima ședință desfășurată după apariția evenimentului (a demisiei). Însă legea instituie și proceduri, care oricum nu erau îndeplinite. Din 3 ianuarie ar fi fost timp berechet, însă Primăria s-a trezit abia pe 11 ianuarie să-i ceară lui Pelivan dovezi suplimentare cu privire la demisie. Demisionarul s-a conformat acestei pretenții rizibile pe 12 ianuarie 2022, adeverind că n-a mințit când și-a înaintat demisia.

Prea scurt, prea lung

Timpul a fost prea scurt. Prin urmare, procedurile au fost demarate abia după ședință, pe 14 ianuarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator. Acest document trebuia trimis la vot, în plenul Consiliului Local.

Următoarea ședință ordinară a avut loc pe 24 februarie 2022. De data aceasta, timpul a fost prea lung. Atât de lung, încât primarul a uitat de referatul constatator, care nu a fost înscris în proiectul ordinii de zi. Partidul păgubit de această conduită a propus suplimentarea ordinii de zi cu proiectul lui Bulancea, din 7 ianuarie 2022. Însă propunerea a fost trântită, după ce consilierii din echipa primarului s-au abținut să voteze, ceea ce echivalează cu un vot împotrivă.

Tertipuri

Ziua de 24 februarie este importantă în economia articolului de față și pentru faptul că tot atunci și-a depus demisia din Consiliul Local și Ionel Dia. Acesta a optat pentru un post de consilier județean. În cazul lui Dia, procedurile s-au urnit pe 25 februarie 2022, atunci când primarul și secretarul general au semnat un referat constatator.

La câteva zile distanță, liderul consilierilor PSD, Viorel Bulancea, a depus două proiecte de hotărâre, pentru vacantarea locurilor părăsite de colegii săi. Mai mult decât atât, grupul PSD – ProRomânia a convocat o ședință extraordinară de Consiliu Local, pentru 7 martie 2022, cu cele două proiecte înscrise pe ordinea de zi. În acest caz, secretarul general al orașului a anexat și referatele constatatoare. Întreaga procedură era îndeplinită.  Însă consilierii din partidul primarului au lipsit în bloc de la ședință, contribuind și prin acest tertip la păgubirea partidului rival în privința exercitării drepturilor câștigate în alegeri.

Următoarele ședințe ordinare ale Consiliului Local Hârșova au avut loc pe 29 martie, 20 aprilie și 3 mai. La propunerea primarului, consilierii s-au ocupat de evaluări, dezmembrări, vânzări de terenuri și alte cele. Dar nu și de vacantarea celor două locuri câștigate de partidul rival. De fiecare dată, consilierii PSD au solicitat suplimentarea ordinii de zi cu această problemă. Și tot de fiecare dată consilierii din echipa primarului au trântit propunerile, prin abținere de la vot.

Joaca de-a abținerea, așa cum reiese din procesele-verbale ale ședințelor Consiliului Local Hârșova

Epistolar

Încă din 16 februarie 2022, secretarul general al orașului Hârșova a transmis un referat însoțit de documente către Instituția Prefectului, cerând emiterea unui ordin de încetare a mandatului lui Adrian Pelivan. Aici trebuie să spunem că legea rezervă un astfel de rol prefectului, în caz de tergiversare a procedurii la nivel de Consiliu Local, mai mult de 30 de zile. Intenția vădită a legiuitorului a fost aceea ca demisionarii să poată fi înlocuiți cu celeritate. Ce-a făcut prefectul? A trimis îndărăt întreaga documentație, în original, motivând următoarele:

”aveți obligația de a ne dovedi, prin documente depuse în acest sens, înscrierea referatului constatator semnat de primar și de secretarul general al unității administrativ-teritoriale, pe proiectul ordinii de zi, cu consecința neadoptării hotărârii prin care se ia act de demisia alesului local și se vacantează locul de consilier local”.

Pe 23 martie 2022, secretarul general i-a comunicat  primarului în mod oficial, cu antet și număr de înregistrare, propunerea de înscriere pe ordinea de zi a proiectelor inițiate de Bulancea însoțite de referatele constatatoare, pentru ședința din 29 martie 2022. Primarul și-a exprimat acordul tocmai pe 18 aprilie 2022 și doar ca să se acopere formal. Era deja tardiv și fără obiect, pentru că ședința se consumase în luna anterioară.

Mai mult decât atât, pe 13 aprilie secretarul general trimisese prefectului o nouă cerere de emitere a ordinelor de încetare a mandatelor celor doi consilieri demisionari. În acest document, se motiva că întreaga procedură a fost parcursă la ședința extraordinară din 7 martie 2022, fiind întrunite condițiile legale pentru emiterea ordinelor de prefect.

Pe 27 aprilie 2022, Viorel Ionescu a transmis un punct de vedere personal către Prefect, cerând să nu fie emise ordinele de încetare a mandatelor lui Dia și Pelivan. Adresa e plină de bazaconii rușinoase. În esență, primarul Viorel sugera, de fapt, să fie lăsat să se joace de-a procedura până la calendele grecești, fără ca prefectul să îndrepte situația.  

Termenul de 30 de zile care nu s-a epuizat în 4 luni. Extras din adresa primarului.

În aceeași zi, juriștii Prefecturii au cerut secretarului general dovada că referatele constatatoare au fost înscrise într-un proiect al ordinii de zi. Dovada se afla deja la dosar, dar secretarul general a mai trimis-o încă o dată. Iar de atunci, Prefectura analizează pe îndelete.

Miza imobiliară

Interesant este faptul că tergiversările descrise mai sus n-au urmărit doar păgubirea unui partid de drepturile câștigate în alegeri. La mijloc a fost și o chestiune pragmatică, imobiliară.

Hotărârile locale care se referă la patrimoniul localităților nu pot fi adoptate legal decât cu votul a două treimi dintre consilieri, ceea ce constituie o majoritate calificată. În cazul orașului Hârșova, care are un Consiliu format din 17 aleși locali, majoritatea calificată înseamnă 12 voturi. Partidul primarului deține 8 consilieri. Însă, în timp, Ionescu a mai racolat doi consilieri, ajungând astfel la o majoritate simplă, cu 10 voturi.

În trecut, primarul a încercat să scoată la mezat un imobil de pe strada Ana Ipătescu. Este vorba de o casă prăpădită, dar terenul de sub ea este valoros, cu vedere la peisajul fabulos al Dunării. Evident că locul se pretează pentru o investiție turistică. Însă consilierii opoziției s-au opus atunci proiectului, suspectând existența unui aranjament preexistent.

Câteva proiecte de două treimi supuse dezbaterii în ședința CLH din 20 aprilie 2022. Sursa: site-ul Primăriei Hârșova.

După ce Consiliul s-a redus la 15 voturi, majoritatea simplă de 10 consilieri s-a transformat peste noapte în majoritate calificată. 10 consilieri nu înseamnă două treimi din 17,  dar înseamnă două treimi din 15. În această formulă, primarul a reușit să treacă proiectul referitor la imobilul de pe Ana Ipătescu. Și la fel a procedat și cu alte proiecte cu miză patrimonială.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Cum a hărțuit Vrabie două angajate ale Primăriei Medgidia. Ce sancțiune a primit de la CNCD

Publicat

la data de

Scris de

Curtea de Apel Constanța a respins, pe fond, contestația formulată de primarul din Medgidia, Valentin Vrabie, împotriva unei hotărâri a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin care a fost găsit răspunzător pentru fapte de hărțuire. Una dintre victime a suferit un avort spontan, pierzând sarcina, pe fondul situației create la locul de muncă.

Pe Valentin Vrabie a ajuns să-l cunoască o țară întreagă. Întâi, ca om de ispravă, care a făcut la Peștera câteva minuni. Apoi, ajuns primar la Medgidia, a devenit și mai cunoscut… pentru agresivitate și trivialități. Viceprimărița din mandatul trecut a reclamat că a fost agresată fizic de primar. Iar un opozant din societatea civilă a publicat convorbirile sale telefonice cu Vrabie, în care acesta din urmă era beat clampă și înjura ca ultimul boschetar. De la aceste turbulențe până la hărțuire a fost un singur pas. Un pas pe care primarul din Medgidia l-a făcut la finele primului său mandat.

În septembrie 2019, Valentin Vrabie a ajuns la cuțite cu Bogdan Moșescu, un tânăr care ocupa funcția de city-manager la Primărie și coordona cu succes atragerea de fonduri europene. Conflictul a plecat de la faptul că Moșescu s-a opus semnării unui act adițional pentru majorarea valorii unui contract de asfaltare. Prestatorul contractului în cauză câștigase licitația cu un preț scăzut. Însă firmele concurente reclamaseră posibila fraudare a licitației pe baza unei pre-înțelegeri dintre agentul economic și autoritatea contractantă în vederea umflării prețului printr-un act adițional ulterior. Or actul adițional confirma aceste suspiciuni. Iar din acest motiv, Moșescu s-a opus semnării. Lui Vrabie nu i-a convenit situația, dovadă că el chiar avea o ”cheie” făcută cu firma de asfaltări.

Bogdan Moșescu și Valentin Vrabie

Ca urmare, primarul a orchestrat concedierea administratorului public. Și nu s-a oprit aici, trecând la hărțuirea sistematică a logodnicei lui Moșescu și a surorii acesteia, care deopotrivă lucrau la Primărie. Cele două au fost retrase fără nicio justificare profesională din toate proiectele europene pe care le gestionau. În mod discreționar, primarul a refuzat să le plătească sporurile salariale pentru luna septembrie 2019 și apoi tichetele de transport. Mai mult, acestea au fost denigrate prin postări pe Facebook și articole de presă, presupus comandate chiar de primar. De asemenea, au avut parte de țipete, jigniri și amenințări – pe care le-au și probat prin înregistrările audio depuse la CNCD.

 Logodnica lui Bogdan Moșescu (la momentul de față, soția sa) a fost detașată fără motiv la compartimentul care se ocupa de înregistrarea cererilor depuse de cetățeni. Niciun coleg nu a mai îndrăznit să o bage în seamă, întreaga situație devenind extrem de ostilă.

Aceasta era însărcinată, iar pe fondul umilințelor suferite la locul de muncă, a pierdut sarcina – fapt dovedit cu acte medicale. Medicii au trimis-o în concediu medical. Dar la întoarcere, nu și-a mai găsit laptopul și nu a mai avut acces la programele informatice pe care trebuia să le utilizeze pentru a-și face meseria. Mai mult, șefii au apreciat că din laptopul pe care i l-au ridicat fără proces-verbal, în absență, ar lipsi anumite documente. În ianuarie 2020, fără a fi audiată ca să își spună punctul de vedere, s-a pomenit cu nota 1 în raportul de evaluare, după ce în toți anii anteriori primise calificative maxime. După ce i-a expirat detașarea de 60 de zile la compartimentul de înregistrare a cererilor depuse de cetățeni, a primit dispoziție scrisă să revină la biroul de fonduri europene. Însă de aici a fost trimisă, verbal, înapoi la CIC, să stea și ea pe un scaun. Într-un final, a fost concediată pe baza raportului de evaluare întocmit ilegal.

Sora ei, care ocupa o funcție de șef al biroului juridic, a fost detașată la Asistența Socială. Însă, întrucât avea competențe profesionale deosebite, Primăria Constanța i-a trimis lui Vrabie o adresă prin care i-a cerut transferul. Vrabie a refuzat, răspunzând Primăriei Constanța, după vreo două luni, că a întocmit forme de concediere pentru această funcționară. Într-un final, sora logodnicei lui Moșescu a fost și ea dată afară, tot pe baza unui raport de evaluare întocmit fără audiere, cu nota 1.

Aspectele consemnate mai sus au fost reclamate de cele două angajate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în luna aprilie 2020. Consiliul a audiat părțile, iar după o investigație minuțioasă membrii din forul său deliberativ au votat în unanimitate Hotărârea nr. 375/21.04.2021. Prin aceasta, CNCD a constatat că Valentin Vrabie a comis fapte de discriminare și hărțuire împotriva celor două angajate, singurul criteriu fiind legătura acestora de rudenie cu Bogdan Moșescu. Totodată, primarul din Medgidia a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5.000 de lei.

Valentin Vrabie a contestat hotărârea CNCD la instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Constanța, în dosarul 390/36/2021*. Curtea i-a respins contestația pe 11 aprilie 2022. Primarul din Medgidia are drept de recurs.

Trebuie să mai spunem că atât cele două victime ale hărțuirii, cât și Bogdan Moșescu personal, au câștigat litigiile de muncă în care au contestat concedierile abuzive.

I-am solicitat lui Valentin Vrabie, prin intermediul biroului de presă al Primăriei Medgidia, să ne spună dacă regretă că le-a hărțuit pe cele două angajate și dacă își va prezenta demisia în situația în care hotărârea Curții de Apel Constanța va rămâne definitivă. În opinia noastră, nu există nicio justificare ca un hărțuitor, dacă va fi dovedit definitiv, să poată rămâne într-o funcție publică. Până la momentul publicării acestui articol, nu am primit un răspuns.  

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: