Connect with us

Energie&Mediu

Conducerea Nuclearelectrica amână investiţiile pentru siguranţa radioactivă a angajaţilor cu scopul de a-şi mări profitul

Publicat

la

CNE Cernavodă, una din cele mai performante centrale nucleare din lume, potrivit evaluărilor unor organisme americane şi internaţionale, îşi menţine acest nivel ridicat datorită specialiştilor care lucrează la acest obiectiv. Atâta timp cât conducerile executive de la Bucureşti erau mai mult sau mai puţin numite politic, dar aveau decenţa să nu intervină în managementul efectiv al Centralei Nucleare, lucrurile au mers pe un făgaş normal. Situaţia s-a schimbat acum câţiva ani, când viziunea corporatistă a noii echipe manageriale, în frunte cu CEO (directorul general) Daniela Lulache, a început să influenţeze politica de investiţii şi exploatare de la Cernavodă. Menţionăm că Societatea Naţională Nuclearelectrica deţine cele două reactoare de la Cernavodă. Echipa managerială actuală are în componenţă persoane cu puţină sau chiar deloc tangenţă cu domeniul nuclear: experţi din ministere, specialişti în privatizări, experţi în domeniul financiar-bancar, doctori în economie şi audit financiar, jurişti şi experţi bancari.  Implementarea principiilor corporatiste la o companie românească cum este SN Nuclearelectrica a fost şi a rămas o adevărată provocare pentru un CEO cu experienţă în managementul băncilor şi a fondurilor de investiţii cum este Daniela Lulache. Dacă mai luăm în calcul că Daniela Lulache a fost angajată în perioada martie 2006 – decembrie 2009 la compania Fondul Proprietatea S.A. în funcţiile de director general, preşedinte Directorat (mai 2008 – decembrie 2009) şi director general adjunct (martie 2006 – mai 2008), lucrurile se clarifică. De asemenea trebuie precizat că Fondul Proprietatea deţine 9,10 % din acţiunile SN Nuclearelectrica alături de alţi acţionari cu 8,42% şi statul roman cu 82,48% din acţiuni. Fondul Proprietatea a fost înfiinţat în 2005 de Guvernul României. Scopul înfiinţării acestuia era de a compensa prin acţiuni persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate în regimul comunist. Acţionarul majoritar era statul român, dar ulterior acţiunile fondului au fost cumpărate de fonduri de investiţii străine. Pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) a SNN din 25.04.2016 a fost adăugat următorul punct:

„Aprobarea repartizării profitului net al exerciţiului financiar 2015 pe destinaţii, aprobarea valorii totale a dividendelor brute în valoare de 138.384.622 lei, a valorii dividendului brut pe acţiune în valoare de 0,4589660526/acţiune, a datei plăţii dividendelor, respectiv data de 28.06.2016 şi a modalităţii de plată potrivit notei transmise de către Fondul Proprietatea SA”.

SN Nuclearelectrica nu este o companie privată, iar statul, după cum se vede din acţionariat, are ponderea majoritară, aşa că maximizarea profitului pe o piaţă controlată tot de stat nu este o acţiune banală. În general politica cea mai uzitată pentru mărirea profitului este reducerea investiţiilor şi o austeritate impusă care  merge până la raţionalizarea hârtiei igienice, aşa cum se întâmplă acum la CNE Cernavodă.

De la bancă, la reactoare nucleare   

Oare poate un director cu experienţa Danielei Lulache să înţeleagă faptul că Centrala Nucleară nu este o afacere oarecare, că ea reprezintă un ansamblu tehnic complex compus din sute de echipamente diverse, mii de km de conducte, cabluri, calculatoare de proces, armături, care se uzează, se defectează şi care la anumite perioade trebuiesc înlocuite sau reparate? Toate programele de producţie şi reparaţii sunt riguros gestionate de specialişti cu experienţă care lucrează la Unităţile unu si doi şi care, pe fondul presiunii producţiei de energie electrică în condiţii de maximă securitate nucleară, nu-şi permit să facă compromisuri de nici un fel. Ciclul de producţie la Unitatea unu şi doi necesită deja investiţii. Astfel se ajunge la contradicţia managementului corporatist promovat de Daniela Lulache care doreşte maximizarea profitului. Situaţia poate deveni critică în măsura în care tot mai des proiecte de investiţii şi de modernizare sunt amânate sau chiar anulate, mai mult sau mai puţin pe motivul demonstrării eficienţei economice, pe unicul criteriu corporatist, minimizând sau ignorând factorul uman, ignorând chiar principii de sănătate a personalului care toate pot afecta în final chiar securitatea nucleară.  Managementul SNN este pe un drum diferit de cel pe care l-a urmat până acum, care poate duce chiar la sincope în procesul de producţie. Este simplu: maximizarea profitului în dauna proiectelor de investiţii poate afecta performanţele de vârf.

Tritiul, factorul poluator ce poate afecta activitatea la Reactoarele unu şi doi   

Tritiul este al treilea izotop al hidrogenului. Acest element dăuneză sănătăţii dacă este prezent în cantităţi mari în mediile populate. Tritiul împreună cu „fratele” său deuteriul sunt elemente fără de care centrala nucleară de tip CANDU de la Cernavodă nu ar funcţiona şi implicit nu ar exista. Proiectul CANDU, după care au fost construite cele două reactoare de la Cernavodă, este unul dintre cele mai din lume. Cu toate acestea, emisiile de Tritiu au fost de-a lungul timpului unul din motivele de dispută în spaţiul public între ecologişti. Tritiul este radioactiv şi activităţile din preajma sa trebuie făcute cu precauţie pentru a nu fi inhalat. În procesul de exploatare a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, măsurile de protecţie a personalului sunt tot mai costisitoare. Pentru eliminarea Tritiului din procesul de producţie al energiei electrice la Centrala Nucleară de la Cernavodă intră şi proiectul instalaţiei de detritiere pus în regim de aşteptare de câţiva ani de conducerea SNN, cu toate că acest proiect este menţionat în programul strategic de investiţii al societăţii.  Avantajele unei asemenea instalaţii, care se află în dotarea majorităţii centralelor de tip CANDU din lume, ar fi deosebite atât pentru exploatarea centralei (prin reducerea dozelor încasate de personalul de exploatare) dar şi din perspectiva începerii lucrărilor de retehnologizare ale Unităţii unu, programate a demara în aproximativ şapte ani. Lipsa unei asemenea instalaţii de detritiere nu ar trebui judecată numai în cheia eliminării investiţiilor neimportante pentru procesul de producţie, ci şi prin prisma impactului radiologic mult mai puternic asupra personalului şi chiar asupra mediului în lipsa ei.

Profit sau siguranţă?

Pentru un corporatist ca Daniela Lulache, probabil este dificil, dacă nu chiar dureros, să scoată din „pungă” peste 100 de milioane de Euro pentru o asemenea instalaţie de detritiere. Pare că principiul: „Exploatăm centrala cât se poate şi …..după noi potopul” este un dicton reinventat de Fondul Proprietatea şi „produsul” său managerial: Daniela Lulache.

lulache-foto

Tritiul radioactiv, o marfă căutată

Spre deosebire de alte ţări ce deţin centrale de tip CANDU, din păcate SNN nu a fost în stare să maximizeze avantajele oferite de tehnologia nucleară de la Cernavodă.  Revenind la implementarea proiectului instalaţiei de detritiere, trebuie adăugat că statul român a investit peste 15 ani în cercetare. Sume importante s-au dus către Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice de la Râmnicul Valcea, unde cercetătorii români au creat un prototip al instalaţiei de detritiere. Cercetătorii români în colaborare cu o firma cu experienţă în construirea instalaţiei de detritiere ar putea demara acest proiect. Un management inteligent şi nu ne-aparat corporatist, nu ar ezita să transforme un dezavantaj cum este tritiul, în profit. Prin Instalaţia de detritiere se poate dezvolta o noua afacere, pentru că tritiul o dată recuperat devine o marfă foarte preţuită pe piaţa unor produse industriale specifice, sau pe cea a cercetărilor şi aplicaţiilor de fuziune nucleară.

Fără fabrică de apă grea

Tot la Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice s-a definit şi demonstrat  metodologia de obţinere a apei grele produsă în Uzina de la Drobeta-Tr.Severin, obiectiv ce a fost închis recent din motive mai mult sau mai puţin economice. Menţionăm că apa grea este folosită ca moderator în cele două reactoare de la Cernavodă. Pentru maximizarea profitului, la SNN se pierd banii investiţi de statul român în entităţi care acţionează pe orizontală în domeniul nuclear. În plus, bâlbele comerciale şi investiţionale comise de decidenţii din guvernele României din ultimii zece ani cu privire la continuarea lucrărilor la Reactoarele 3 şi 4 au condus la întârzierea unui proiect care era prognozat să fie gata demult. Recenta strategie energetică (a cata oare?) nu înseamnă mai nimic fără investiţii la Unităţile 3 şi 4.

CNE Cernavodă ar putea devini pricipalul furnizor de Cobalt cu utilităţi medicale din Europa

Un alt aspect de care conducerea SNN nu s-a folosit ani de zile în obţinerea de profit, afirmă specialiştii, este obţinerea Cobaltului radioactiv (Co 60) în centrală. Acesta ar avea aplicaţii imediate în tratamentul şi investigarea cancerului. SNN ar putea deveni producătorul principal de Co-60 pentru toată Europa, dacă ar implementa acest proiect… dar şi asta înseamnă la început investiţii. Pentru a găsi bani de investiţii, poate o soluţie ar fi mutarea fizică a staff-ului SNN în Cernavodă şi vânzarea sediilor elegante din centrul Bucureştilor. Cu banii obtinuţi s-ar putea finanţa, chiar şi parţial, proiectul Instalaţiei de detritiere. Ori asta chiar este o măsură corporatistă de diminuarea cheltuielilor, pentru că vânzarea energiei pe piaţă şi definirea politicilor administrative se pot face chiar şi la Cernavodă.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Energie&Mediu

Unitarea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă s-a deconectat automat joi dimineață. Ce spune conducerea Nuclearelectrica

Publicat

la data de

Scris de

SN Nuclearelectrica SA anunta ca Unitatea 2 a CNE Cernavoda s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic National in dimineata zilei de 14 octombrie 2021 ca urmare a declansarii intrerupatoarelor de livrare a energiei in Sistemul Energetic National.

Specialistii CNE Cernavoda investigheaza cauza care a condus la declansarea intrerupatoarelor de livrare a energiei, fapt care a determinat deconectarea automata a Unitatii 2 de la SEN.

Deconectarea automata a Unitatii 2 s-a produs in conditii de siguranta, toate sistemele unitatii functionand si raspunzand conform proiectului in astfel de situatii.

Deconectarea automata a Unitatii 2 precum si lucrarile de remediere nu au impact asupra securitatii nucleare a reactorului, personalului unitatii, populatiei si mediului inconjurator.

SN Nuclearelectrica SA va reveni cu un comunicat de presa la momentul reconectarii Unitatii 2 la SEN.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Președintele Klaus Iohannis, în vizită la CNE Cernavodă

Publicat

la data de

Scris de

Unitatea 1 CNE Cernavodă, una dintre cele mai performante centrale nucleare din lume, împlinește 25 ani de operare. Președintele Klaus Iohannis ajunge la evenimentul organizat de conducerea centralei nucleare de la Cernavodă pentru aniversare. În agenda președintelui vizita este programată pentru ora 12:00.

Unitatea 1 se situează pe primul loc în lume raportat la factorul de capacitate de la punerea în funcțiune Reactorul 1 de la Cernavodă împlinește 25 de ani de operare.

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Werner Johannis, va vizita Unitatea 1 CNE Cernavodă, joi, 7 octombrie, cu ocazia aniversării. Societatea Națională Nuclearelectrica SA, prin centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, este în prezent una dintre cele mai performante centrale din lume, situându-se pe primul loc în lume raportat la factorul de capacitate de la punerea în funcțiune.

De peste 25 ani, Nuclearelectrica generează energie curată la standarde de excelență și construiește un viitor durabil pentru generația de mâine, notează investenergy.ro.

Cu acest prilej, Președintele României va susține o alocuțiune alături de reprezentanții Nuclearelectrica și alți înalți demnitari.

Ulterior, mai scrie sursa citată, șeful statului va purta discutii cu reprezentanții SNN despre planurile de dezvoltare de noi capacități nucleare și rolul energiei nucleare în contextul tranziției energetice către o economie curată. Vom celebra împreună 25 de ani de operare a Unității 1 CNE Cernavodă, rezultatele SN Nuclearelectrica, dar și planurile de viitor, proiectele de investiții, precum și misiunea și viziunea SNN de a oferi României noi surse de energie curată, fără emisii de CO2, rezilientă  și accesibilă, transmit reprezntanții Nuclearelectrica.

La eveniment sunt așteptați să participe și ministrul Energiei, Virgil Popescu, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghita și directorul CNE Cernavoda, Valentin Nae.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Secretarul de stat George Niculescu: “Milioane de români vor primi ajutor financiar pentru plata facturilor la energie electrică si gaze naturale”

Publicat

la data de

Scris de

Într-o postare făcută pe contul său de Facebook, secretarul de stat din Ministerul Energiei, George Niculescu, transmite românilor îngrijorați de facturile mari pe care le vor plăti la energie la gaze, iarna aceasta, că Executivul pregătește documentele prin care vor primi ajutor financiar.

Niculescu vorbește despre perioada 01 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, după ce în ședința de Guvern de la începutul acestei săptămâni a fost adoptată această măsură “care va veni în sprijinul românilor afectați de creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale”.

Ce conține OUG, citiți în mesajul complet postat de secretarul de stat Niculescu în mediul online:

“Milioane de români vor primi ajutor financiar pentru plata facturilor la #energie electrică si gaze naturale, în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022!
În ședința de guvern de luni a fost adoptată această măsura care va veni în sprijinul românilor afectați de creșterea prețurilor la energie electrică si gaze naturale. Pe scurt, OUG-ul are două componente:
1. Compensarea la energie electrică este 0,21 lei/KWh și se va face faţă de un preţ de referinţă de 0,68 lei/KWh, deci orice preţ care este mai mare decât 0,68 lei/KWh va beneficia de compensare. Practic sub prețul de referință, care este cel mai mic preț din piață, mai mic decât anul trecut, nu se va face o compensare.Spre exemplu: dacă aveți un preț final al energiei electrice, în contract, de 0,92 lei/KWh după aplicarea compensării veți plăti 0,71 lei/KWh.
2. Compensarea la gaze naturale este de 25% și se va face față de un preț de referință de 125 de lei pe MWh. Mai simplu: dacă prețul gazului din contractul dvs. este de 225 lei/MWh, după aplicarea compensării veți plăti diferența, adică 168,75 lei/MWh
În plus, având în vedere cât de dinamică este această situație care afectează toate țările din #Europa și dacă vom asista pe piaţă la modificări esențiale ale prețului vom avea posibilitatea să intervenim prin hotărâre de guvern în așa fel încât să putem modifica valoarea acestor compensări.
De menționat este și faptul că impactul bugetar al acestei scheme de compensare este de aproximativ 1,3 miliarde de lei.”

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: