Connect with us

Energie&Mediu

Conducerea Nuclearelectrica amână investiţiile pentru siguranţa radioactivă a angajaţilor cu scopul de a-şi mări profitul

Doru Iordache

Publicat

la data de

CNE Cernavodă, una din cele mai performante centrale nucleare din lume, potrivit evaluărilor unor organisme americane şi internaţionale, îşi menţine acest nivel ridicat datorită specialiştilor care lucrează la acest obiectiv. Atâta timp cât conducerile executive de la Bucureşti erau mai mult sau mai puţin numite politic, dar aveau decenţa să nu intervină în managementul efectiv al Centralei Nucleare, lucrurile au mers pe un făgaş normal. Situaţia s-a schimbat acum câţiva ani, când viziunea corporatistă a noii echipe manageriale, în frunte cu CEO (directorul general) Daniela Lulache, a început să influenţeze politica de investiţii şi exploatare de la Cernavodă. Menţionăm că Societatea Naţională Nuclearelectrica deţine cele două reactoare de la Cernavodă. Echipa managerială actuală are în componenţă persoane cu puţină sau chiar deloc tangenţă cu domeniul nuclear: experţi din ministere, specialişti în privatizări, experţi în domeniul financiar-bancar, doctori în economie şi audit financiar, jurişti şi experţi bancari.  Implementarea principiilor corporatiste la o companie românească cum este SN Nuclearelectrica a fost şi a rămas o adevărată provocare pentru un CEO cu experienţă în managementul băncilor şi a fondurilor de investiţii cum este Daniela Lulache. Dacă mai luăm în calcul că Daniela Lulache a fost angajată în perioada martie 2006 – decembrie 2009 la compania Fondul Proprietatea S.A. în funcţiile de director general, preşedinte Directorat (mai 2008 – decembrie 2009) şi director general adjunct (martie 2006 – mai 2008), lucrurile se clarifică. De asemenea trebuie precizat că Fondul Proprietatea deţine 9,10 % din acţiunile SN Nuclearelectrica alături de alţi acţionari cu 8,42% şi statul roman cu 82,48% din acţiuni. Fondul Proprietatea a fost înfiinţat în 2005 de Guvernul României. Scopul înfiinţării acestuia era de a compensa prin acţiuni persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate în regimul comunist. Acţionarul majoritar era statul român, dar ulterior acţiunile fondului au fost cumpărate de fonduri de investiţii străine. Pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) a SNN din 25.04.2016 a fost adăugat următorul punct:

„Aprobarea repartizării profitului net al exerciţiului financiar 2015 pe destinaţii, aprobarea valorii totale a dividendelor brute în valoare de 138.384.622 lei, a valorii dividendului brut pe acţiune în valoare de 0,4589660526/acţiune, a datei plăţii dividendelor, respectiv data de 28.06.2016 şi a modalităţii de plată potrivit notei transmise de către Fondul Proprietatea SA”.

SN Nuclearelectrica nu este o companie privată, iar statul, după cum se vede din acţionariat, are ponderea majoritară, aşa că maximizarea profitului pe o piaţă controlată tot de stat nu este o acţiune banală. În general politica cea mai uzitată pentru mărirea profitului este reducerea investiţiilor şi o austeritate impusă care  merge până la raţionalizarea hârtiei igienice, aşa cum se întâmplă acum la CNE Cernavodă.

De la bancă, la reactoare nucleare   

Oare poate un director cu experienţa Danielei Lulache să înţeleagă faptul că Centrala Nucleară nu este o afacere oarecare, că ea reprezintă un ansamblu tehnic complex compus din sute de echipamente diverse, mii de km de conducte, cabluri, calculatoare de proces, armături, care se uzează, se defectează şi care la anumite perioade trebuiesc înlocuite sau reparate? Toate programele de producţie şi reparaţii sunt riguros gestionate de specialişti cu experienţă care lucrează la Unităţile unu si doi şi care, pe fondul presiunii producţiei de energie electrică în condiţii de maximă securitate nucleară, nu-şi permit să facă compromisuri de nici un fel. Ciclul de producţie la Unitatea unu şi doi necesită deja investiţii. Astfel se ajunge la contradicţia managementului corporatist promovat de Daniela Lulache care doreşte maximizarea profitului. Situaţia poate deveni critică în măsura în care tot mai des proiecte de investiţii şi de modernizare sunt amânate sau chiar anulate, mai mult sau mai puţin pe motivul demonstrării eficienţei economice, pe unicul criteriu corporatist, minimizând sau ignorând factorul uman, ignorând chiar principii de sănătate a personalului care toate pot afecta în final chiar securitatea nucleară.  Managementul SNN este pe un drum diferit de cel pe care l-a urmat până acum, care poate duce chiar la sincope în procesul de producţie. Este simplu: maximizarea profitului în dauna proiectelor de investiţii poate afecta performanţele de vârf.

Tritiul, factorul poluator ce poate afecta activitatea la Reactoarele unu şi doi   

Tritiul este al treilea izotop al hidrogenului. Acest element dăuneză sănătăţii dacă este prezent în cantităţi mari în mediile populate. Tritiul împreună cu „fratele” său deuteriul sunt elemente fără de care centrala nucleară de tip CANDU de la Cernavodă nu ar funcţiona şi implicit nu ar exista. Proiectul CANDU, după care au fost construite cele două reactoare de la Cernavodă, este unul dintre cele mai din lume. Cu toate acestea, emisiile de Tritiu au fost de-a lungul timpului unul din motivele de dispută în spaţiul public între ecologişti. Tritiul este radioactiv şi activităţile din preajma sa trebuie făcute cu precauţie pentru a nu fi inhalat. În procesul de exploatare a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, măsurile de protecţie a personalului sunt tot mai costisitoare. Pentru eliminarea Tritiului din procesul de producţie al energiei electrice la Centrala Nucleară de la Cernavodă intră şi proiectul instalaţiei de detritiere pus în regim de aşteptare de câţiva ani de conducerea SNN, cu toate că acest proiect este menţionat în programul strategic de investiţii al societăţii.  Avantajele unei asemenea instalaţii, care se află în dotarea majorităţii centralelor de tip CANDU din lume, ar fi deosebite atât pentru exploatarea centralei (prin reducerea dozelor încasate de personalul de exploatare) dar şi din perspectiva începerii lucrărilor de retehnologizare ale Unităţii unu, programate a demara în aproximativ şapte ani. Lipsa unei asemenea instalaţii de detritiere nu ar trebui judecată numai în cheia eliminării investiţiilor neimportante pentru procesul de producţie, ci şi prin prisma impactului radiologic mult mai puternic asupra personalului şi chiar asupra mediului în lipsa ei.

Profit sau siguranţă?

Pentru un corporatist ca Daniela Lulache, probabil este dificil, dacă nu chiar dureros, să scoată din „pungă” peste 100 de milioane de Euro pentru o asemenea instalaţie de detritiere. Pare că principiul: „Exploatăm centrala cât se poate şi …..după noi potopul” este un dicton reinventat de Fondul Proprietatea şi „produsul” său managerial: Daniela Lulache.

lulache-foto

Tritiul radioactiv, o marfă căutată

Spre deosebire de alte ţări ce deţin centrale de tip CANDU, din păcate SNN nu a fost în stare să maximizeze avantajele oferite de tehnologia nucleară de la Cernavodă.  Revenind la implementarea proiectului instalaţiei de detritiere, trebuie adăugat că statul român a investit peste 15 ani în cercetare. Sume importante s-au dus către Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice de la Râmnicul Valcea, unde cercetătorii români au creat un prototip al instalaţiei de detritiere. Cercetătorii români în colaborare cu o firma cu experienţă în construirea instalaţiei de detritiere ar putea demara acest proiect. Un management inteligent şi nu ne-aparat corporatist, nu ar ezita să transforme un dezavantaj cum este tritiul, în profit. Prin Instalaţia de detritiere se poate dezvolta o noua afacere, pentru că tritiul o dată recuperat devine o marfă foarte preţuită pe piaţa unor produse industriale specifice, sau pe cea a cercetărilor şi aplicaţiilor de fuziune nucleară.

Fără fabrică de apă grea

Tot la Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice s-a definit şi demonstrat  metodologia de obţinere a apei grele produsă în Uzina de la Drobeta-Tr.Severin, obiectiv ce a fost închis recent din motive mai mult sau mai puţin economice. Menţionăm că apa grea este folosită ca moderator în cele două reactoare de la Cernavodă. Pentru maximizarea profitului, la SNN se pierd banii investiţi de statul român în entităţi care acţionează pe orizontală în domeniul nuclear. În plus, bâlbele comerciale şi investiţionale comise de decidenţii din guvernele României din ultimii zece ani cu privire la continuarea lucrărilor la Reactoarele 3 şi 4 au condus la întârzierea unui proiect care era prognozat să fie gata demult. Recenta strategie energetică (a cata oare?) nu înseamnă mai nimic fără investiţii la Unităţile 3 şi 4.

CNE Cernavodă ar putea devini pricipalul furnizor de Cobalt cu utilităţi medicale din Europa

Un alt aspect de care conducerea SNN nu s-a folosit ani de zile în obţinerea de profit, afirmă specialiştii, este obţinerea Cobaltului radioactiv (Co 60) în centrală. Acesta ar avea aplicaţii imediate în tratamentul şi investigarea cancerului. SNN ar putea deveni producătorul principal de Co-60 pentru toată Europa, dacă ar implementa acest proiect… dar şi asta înseamnă la început investiţii. Pentru a găsi bani de investiţii, poate o soluţie ar fi mutarea fizică a staff-ului SNN în Cernavodă şi vânzarea sediilor elegante din centrul Bucureştilor. Cu banii obtinuţi s-ar putea finanţa, chiar şi parţial, proiectul Instalaţiei de detritiere. Ori asta chiar este o măsură corporatistă de diminuarea cheltuielilor, pentru că vânzarea energiei pe piaţă şi definirea politicilor administrative se pot face chiar şi la Cernavodă.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Energie&Mediu

Directorul de Dezvoltare și Investiții din cadrul Nuclearelectrica, TRIMIS ÎN JUDECATĂ de procurorii DNA. Ce acuzații i se aduc

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Directorul Direcţiei Dezvoltare Investiţii în cadrul SN Nuclearelectrica SA şi membru al comisiei de examinare pentru angajare, Constantin-Alexandru Havriş, a fost rimis în judecată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fiind acuzat că i-ar fi trimis unui candidat întrebările şi răspunsurile pentru proba scrisă.

Iată comunicatul DNA:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, a inculpatului

HAVRIȘ Constantin-Alexandru, director al Direcției Dezvoltare Investiții în cadrul SN Nuclearelectrica SA și membru al comisiei de examinare pentru angajare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
– fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii august 2018, inculpatul Havriș Constantin-Alexandru, în calitățile menționate mai sus, a transmis, prin email, unei persoane, subiectele ce urmau a fi date cu ocazia susținerii probei scrise (cinci întrebări și răspunsurile aferente) pentru ocuparea unui post de economist în cadrul Departamentului Implementare Proiect U3-U4 CNE Cernavodă – Direcția Dezvoltare Investiții al Societății Naționale Nuclearelectrica S.A.
Urmare a acestui demers, în data de 14 august 2018, cu ocazia examinării scrise, beneficiarul subiectelor a obținut o notă care i-a permis promovarea concursului și implicit angajarea în funcția de economist.
Ulterior, inculpatul Havriș Constantin-Alexandru a completat în fals procesul verbal de examinare a candidaților, atât pentru proba scrisă cât și pentru cea interviului, în condițiile în care la aceasta din urmă nu a fost prezent, fiind plecat în concediu.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

SNN: Unitatea 2 a CNE Cernavodă, sincronizată la Sistemul Energetic Național

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

SN Nuclearelectrica SA anunţă că lucrările aferente opririi planificate a Unităţii 2 CNE Cernavodă au fost finalizate în data de 7 iunie 2019, sincronizarea la Sistemul Energetic Naţional realizandu-se in aceeasi zi, la ora 22:00.

Unitatea 2 a intrat în programul de oprire planificată la inceputul lunii mai, în vederea efectuării lucrărilor de mentenanţă planificate, realizate o dată la doi ani pentru fiecare unitate. În perioada opririi planificate s-au efectuat circa 9.000 de activită i aferente următoarelor programe:

Programul de mentenantă preventivă si corectivă;
Programul de inspecţii;
Programul de testare obligatorie pe perioada opririlor planificate, conform cerintelor Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare, care se poate efectua numai cu centrala oprită;
Programul de implementare a modificărilor pe proiect pe anumite sisteme/ echipamente/
componente.
Toate obiectivele opririi planificate au fost realizate în condiţii de siguranţă pentru personalul centralei, public şi mediul înconjurător, conform procedurilor aprobate utilizate la CNE Cernavoda.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

CNE Cernavoda. Parteneriatul cu China îi îngrijorează pe americani

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Americanii iau atitudine față de Guvernul de la București. Sunt îngrijorați de proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă la o distanță de doar câțiva zeci de kilometri de baza americană de la Mihail Kogălniceanu. Și nu oricum, ci de o companie chineză de stat.

În cadrul unei dezbateri din subcomisia pentru energie a Congresului SUA, Perry a fost întrebat de congressmanul de Illinois Adam Kinzinger dacă e îngrijorat de faptul că România construieşte cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanţă de baza militară Mihail Kogalniceanu, în condiţiile în care companii americane ar fi fost respinse de Guvernul de la Bucureşti. Perry a răspuns afirmativ, notează jurnaliștii de la G4media.ro.

Secretarul american al Energiei, Rick Perry, s-a declarat îngrijorat de faptul că guvernul Dăncilă vrea să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construiește cele două noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanță de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”.

Adam Kinzinger, congressman din Illinois, i-a adresat ministrului Perry următoarea întrebare:

“Sunt îngrijorat că aliații noștri români ia serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcția a două noi reactoare în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care își doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenței crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră la câțiva km de baza MK (Mihai Kogălniceanu – n. red.) unde avem soldați americani. Din punctul de vedere al securității naționale, sunteți îngrijorat din cauza acestei investiții a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”. Perry a răspuns ”Da”.

Declarația a fost postată pe site-ul G4media.ro și poate fi urmărită și analizată aici .

Întrebat cum se poate asigura o licitaţie corectă şi transparentă pentru reactoarele de la Cernavodă, Perry a răspuns:

“Ne vom deplasa în acea parte de lume în prima săptămână din iunie. Recent m-am întors de la Bruxelles, unde m-am întâlnit cu viceprim-ministrul României. Suntem într-un parteneriat activ cu aliaţii noştri europeni cu privire la câteva proiecte nucleare. Este foarte important pentru viitorul SUA să colaborăm cu ei, să fim parteneri.”

Reamintim că Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă (în care Ministerul Energiei e acționar majoritar) și compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat pe 8 mai acordul preliminar pentru continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă.

Administrația Trump a avertizat în repetate rânduri în legătură cu influența politică și economică în creștere a Chinei în Europa.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: