Connect with us

Energie&Mediu

Conducerea Nuclearelectrica amână investiţiile pentru siguranţa radioactivă a angajaţilor cu scopul de a-şi mări profitul

Doru Iordache

Publicat

la

CNE Cernavodă, una din cele mai performante centrale nucleare din lume, potrivit evaluărilor unor organisme americane şi internaţionale, îşi menţine acest nivel ridicat datorită specialiştilor care lucrează la acest obiectiv. Atâta timp cât conducerile executive de la Bucureşti erau mai mult sau mai puţin numite politic, dar aveau decenţa să nu intervină în managementul efectiv al Centralei Nucleare, lucrurile au mers pe un făgaş normal. Situaţia s-a schimbat acum câţiva ani, când viziunea corporatistă a noii echipe manageriale, în frunte cu CEO (directorul general) Daniela Lulache, a început să influenţeze politica de investiţii şi exploatare de la Cernavodă. Menţionăm că Societatea Naţională Nuclearelectrica deţine cele două reactoare de la Cernavodă. Echipa managerială actuală are în componenţă persoane cu puţină sau chiar deloc tangenţă cu domeniul nuclear: experţi din ministere, specialişti în privatizări, experţi în domeniul financiar-bancar, doctori în economie şi audit financiar, jurişti şi experţi bancari.  Implementarea principiilor corporatiste la o companie românească cum este SN Nuclearelectrica a fost şi a rămas o adevărată provocare pentru un CEO cu experienţă în managementul băncilor şi a fondurilor de investiţii cum este Daniela Lulache. Dacă mai luăm în calcul că Daniela Lulache a fost angajată în perioada martie 2006 – decembrie 2009 la compania Fondul Proprietatea S.A. în funcţiile de director general, preşedinte Directorat (mai 2008 – decembrie 2009) şi director general adjunct (martie 2006 – mai 2008), lucrurile se clarifică. De asemenea trebuie precizat că Fondul Proprietatea deţine 9,10 % din acţiunile SN Nuclearelectrica alături de alţi acţionari cu 8,42% şi statul roman cu 82,48% din acţiuni. Fondul Proprietatea a fost înfiinţat în 2005 de Guvernul României. Scopul înfiinţării acestuia era de a compensa prin acţiuni persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate în regimul comunist. Acţionarul majoritar era statul român, dar ulterior acţiunile fondului au fost cumpărate de fonduri de investiţii străine. Pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) a SNN din 25.04.2016 a fost adăugat următorul punct:

„Aprobarea repartizării profitului net al exerciţiului financiar 2015 pe destinaţii, aprobarea valorii totale a dividendelor brute în valoare de 138.384.622 lei, a valorii dividendului brut pe acţiune în valoare de 0,4589660526/acţiune, a datei plăţii dividendelor, respectiv data de 28.06.2016 şi a modalităţii de plată potrivit notei transmise de către Fondul Proprietatea SA”.

SN Nuclearelectrica nu este o companie privată, iar statul, după cum se vede din acţionariat, are ponderea majoritară, aşa că maximizarea profitului pe o piaţă controlată tot de stat nu este o acţiune banală. În general politica cea mai uzitată pentru mărirea profitului este reducerea investiţiilor şi o austeritate impusă care  merge până la raţionalizarea hârtiei igienice, aşa cum se întâmplă acum la CNE Cernavodă.

De la bancă, la reactoare nucleare   

Oare poate un director cu experienţa Danielei Lulache să înţeleagă faptul că Centrala Nucleară nu este o afacere oarecare, că ea reprezintă un ansamblu tehnic complex compus din sute de echipamente diverse, mii de km de conducte, cabluri, calculatoare de proces, armături, care se uzează, se defectează şi care la anumite perioade trebuiesc înlocuite sau reparate? Toate programele de producţie şi reparaţii sunt riguros gestionate de specialişti cu experienţă care lucrează la Unităţile unu si doi şi care, pe fondul presiunii producţiei de energie electrică în condiţii de maximă securitate nucleară, nu-şi permit să facă compromisuri de nici un fel. Ciclul de producţie la Unitatea unu şi doi necesită deja investiţii. Astfel se ajunge la contradicţia managementului corporatist promovat de Daniela Lulache care doreşte maximizarea profitului. Situaţia poate deveni critică în măsura în care tot mai des proiecte de investiţii şi de modernizare sunt amânate sau chiar anulate, mai mult sau mai puţin pe motivul demonstrării eficienţei economice, pe unicul criteriu corporatist, minimizând sau ignorând factorul uman, ignorând chiar principii de sănătate a personalului care toate pot afecta în final chiar securitatea nucleară.  Managementul SNN este pe un drum diferit de cel pe care l-a urmat până acum, care poate duce chiar la sincope în procesul de producţie. Este simplu: maximizarea profitului în dauna proiectelor de investiţii poate afecta performanţele de vârf.

Tritiul, factorul poluator ce poate afecta activitatea la Reactoarele unu şi doi   

Tritiul este al treilea izotop al hidrogenului. Acest element dăuneză sănătăţii dacă este prezent în cantităţi mari în mediile populate. Tritiul împreună cu „fratele” său deuteriul sunt elemente fără de care centrala nucleară de tip CANDU de la Cernavodă nu ar funcţiona şi implicit nu ar exista. Proiectul CANDU, după care au fost construite cele două reactoare de la Cernavodă, este unul dintre cele mai din lume. Cu toate acestea, emisiile de Tritiu au fost de-a lungul timpului unul din motivele de dispută în spaţiul public între ecologişti. Tritiul este radioactiv şi activităţile din preajma sa trebuie făcute cu precauţie pentru a nu fi inhalat. În procesul de exploatare a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, măsurile de protecţie a personalului sunt tot mai costisitoare. Pentru eliminarea Tritiului din procesul de producţie al energiei electrice la Centrala Nucleară de la Cernavodă intră şi proiectul instalaţiei de detritiere pus în regim de aşteptare de câţiva ani de conducerea SNN, cu toate că acest proiect este menţionat în programul strategic de investiţii al societăţii.  Avantajele unei asemenea instalaţii, care se află în dotarea majorităţii centralelor de tip CANDU din lume, ar fi deosebite atât pentru exploatarea centralei (prin reducerea dozelor încasate de personalul de exploatare) dar şi din perspectiva începerii lucrărilor de retehnologizare ale Unităţii unu, programate a demara în aproximativ şapte ani. Lipsa unei asemenea instalaţii de detritiere nu ar trebui judecată numai în cheia eliminării investiţiilor neimportante pentru procesul de producţie, ci şi prin prisma impactului radiologic mult mai puternic asupra personalului şi chiar asupra mediului în lipsa ei.

Profit sau siguranţă?

Pentru un corporatist ca Daniela Lulache, probabil este dificil, dacă nu chiar dureros, să scoată din „pungă” peste 100 de milioane de Euro pentru o asemenea instalaţie de detritiere. Pare că principiul: „Exploatăm centrala cât se poate şi …..după noi potopul” este un dicton reinventat de Fondul Proprietatea şi „produsul” său managerial: Daniela Lulache.

lulache-foto

Tritiul radioactiv, o marfă căutată

Spre deosebire de alte ţări ce deţin centrale de tip CANDU, din păcate SNN nu a fost în stare să maximizeze avantajele oferite de tehnologia nucleară de la Cernavodă.  Revenind la implementarea proiectului instalaţiei de detritiere, trebuie adăugat că statul român a investit peste 15 ani în cercetare. Sume importante s-au dus către Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice de la Râmnicul Valcea, unde cercetătorii români au creat un prototip al instalaţiei de detritiere. Cercetătorii români în colaborare cu o firma cu experienţă în construirea instalaţiei de detritiere ar putea demara acest proiect. Un management inteligent şi nu ne-aparat corporatist, nu ar ezita să transforme un dezavantaj cum este tritiul, în profit. Prin Instalaţia de detritiere se poate dezvolta o noua afacere, pentru că tritiul o dată recuperat devine o marfă foarte preţuită pe piaţa unor produse industriale specifice, sau pe cea a cercetărilor şi aplicaţiilor de fuziune nucleară.

Fără fabrică de apă grea

Tot la Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice s-a definit şi demonstrat  metodologia de obţinere a apei grele produsă în Uzina de la Drobeta-Tr.Severin, obiectiv ce a fost închis recent din motive mai mult sau mai puţin economice. Menţionăm că apa grea este folosită ca moderator în cele două reactoare de la Cernavodă. Pentru maximizarea profitului, la SNN se pierd banii investiţi de statul român în entităţi care acţionează pe orizontală în domeniul nuclear. În plus, bâlbele comerciale şi investiţionale comise de decidenţii din guvernele României din ultimii zece ani cu privire la continuarea lucrărilor la Reactoarele 3 şi 4 au condus la întârzierea unui proiect care era prognozat să fie gata demult. Recenta strategie energetică (a cata oare?) nu înseamnă mai nimic fără investiţii la Unităţile 3 şi 4.

CNE Cernavodă ar putea devini pricipalul furnizor de Cobalt cu utilităţi medicale din Europa

Un alt aspect de care conducerea SNN nu s-a folosit ani de zile în obţinerea de profit, afirmă specialiştii, este obţinerea Cobaltului radioactiv (Co 60) în centrală. Acesta ar avea aplicaţii imediate în tratamentul şi investigarea cancerului. SNN ar putea deveni producătorul principal de Co-60 pentru toată Europa, dacă ar implementa acest proiect… dar şi asta înseamnă la început investiţii. Pentru a găsi bani de investiţii, poate o soluţie ar fi mutarea fizică a staff-ului SNN în Cernavodă şi vânzarea sediilor elegante din centrul Bucureştilor. Cu banii obtinuţi s-ar putea finanţa, chiar şi parţial, proiectul Instalaţiei de detritiere. Ori asta chiar este o măsură corporatistă de diminuarea cheltuielilor, pentru că vânzarea energiei pe piaţă şi definirea politicilor administrative se pot face chiar şi la Cernavodă.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Energie&Mediu

Guvernul RUPE proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nuclearelectrica va începe discuțiile pentru încetarea acordului semnat cu compania China General Nuclear Power (CGN) pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala nucleară Cernavodă, potrivit unui anunț al companiei trimis acționarilor.

Solicitare de introducere pe ordinea de zi a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor convocata pentru data de 12.06.2020/15.06.2020 a urmatoarelor puncte:

  • Abrogarea Strategiei de continuare a Proiectului Unitatile 3 si 4 Cernavoda prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014) precum si a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unitatile 3 si 4 Cernavoda prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018).
  • Mandatarea Consiliului de Administratie al SNN sa initieze procedurile/demersurile/actiunile privind incetarea negocierilor cu compania chineză CGN, precum si incetarea efectelor juridice (prin acordul partilor, denuntare etc) a urmatoarelor documente: “Memorandumul de Intelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea si dezafectarea Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda (MoU), si respectiv a (ii) Acordului Investitorilor in forma preliminara.”
  • Mandatarea Consiliului de Administratie al SNN de a initia demersurile necesare pentru analiza si cristalizarea optiunilor strategice privind constructia de noi capacitati de productie de energie electrica din surse nucleare.

Solicitarea este efectuata de catre Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri in temeiul art. 1171 , alin. (1) din Legea societatilor nr. 31/1990 republicata, cu completarile si modificarile ulterioare, coroborat cu dispozitiile art. 189 din Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata, ale art. 92 alin. (3) din Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata si ale art. 14 din Actul Constitutiv al societatii, inregistata la SNN sub numarul 6518/26.05.2020 in calitate de actionar care detine mai mult de 5% din capitalul social al Societatii, privind introducerea de puncte suplimentare pe ordinea de zi a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din data de 12.06.2020/15.06.2020, respectiv punctele 2,3 si 4.

Iată documentul:

SNN 20200526162131 Raport Curent Solicitare Completare AGA 12 06 2020

NOTĂ! Vara trecută, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat (JVCo), reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Acordul consfinţea înfiinţarea societăţii româno-chineze care va derula proiectul finalizării reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

SNN: Centrala Nucleară de la Cernavodă va opri începând din 20 iunie Unitatea 1

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă va intra  începând cu data de 20 iunie 2020 în programul de oprire planificată, informează S.N. Nuclearelectrica S.A.

SN Nuclearelectrica SA anunta ca Unitatea 1 CNE Cernavoda va intra in programul de oprire planificata incepand cu  data de 20 iunie 2020.

In mod uzual, opririle planificate ale unitatilor nucleare se realizeaza alternativ, o data la doi ani pentru fiecare unitate, in perioada mai-iunie, dar in conditiile de pandemie la nivel international, similar altor centrale nucleare, oprirea planificata a Unitatii 1 de la Cernavoda s-a amanat.

Reamintim ca decizia amanarii opririi planificate a Unitatii 1 CNE Cernavoda a fost adoptata in data de 07.04.2020 de catre Consiliul de Administratie al SNN si a fost determinata de contextul actual al epidemiei de COVID-19 coroborat cu masurile aferente Planului de protectie a personalului pentru asigurarea continuitatii operarii si productiei, intrucat derularea unei opriri planificate reprezinta un proiect complex de investitie prin structura logistica, contractare si personal implicat.

“Decizia intrarii in programul de oprire planificata a Unitatii 1 CNE Cernavoda incepand cu data de 20 iunie, pentru o perioada aproximativa de 42 de zile, a fost adoptata de Consiliul de Administratie al SNN intrunit in sedinta in data de 8 mai 2020, in baza analizei tuturor factorilor de impact asupra opririi planificate a Unitatii 1. SNN va emite, anterior datei de 20 iunie 2020, un comunicat de presa privind inceperea efectiva a  programului de oprire planificata  a Unitatii 1 CNE Cernavoda. Amanarea si realizarea opririi planificate a Unitatii 1 CNE Cernavoda incepand cu data de 20 iunie 2020 nu afecteaza mentinerea nivelului inalt de securitate nucleara si eficienta in operare a centralei, productia desfasurandu-se la parametri normali”, explică directorul Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Pandemia de coronavirus AMÂNĂ oprirea planificată a reactorului 1 de la centrala nucleară Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Consiliul de Administrație al companiei de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a decis amânarea opririi planificate a reactorului 1 al centralei, decizie determinată de contextul actual al pandemiei COVID-19, coroborat cu măsurile cuprinse în planul companiei de asigurare a protecției personalului și a continuității operării și producției, a transmis Nuclearelectrica printr-un comunicat către Bursa de Valori București.

SN Nuclearelectrica SA informeaza actionarii si investitorii asupra Deciziei Consiliului de Administratie al SNN, intrunit in sedinta in data de 06.04.2020, de a amana oprirea planificata a Unitatii 1 CNE Cernavoda.

Decizia amanarii opririi planificate a Unitatii 1 CNE Cernavoda a fost determinata de contextul actual al epidemiei de COVID-19 coroborat cu masurile aferente Planului de asigurare a protectiei personalului si a continuitatii operarii si productiei.

In mod uzual, oprile planificate ale unitatilor nucleare se realizeaza alternativ, o data la doi ani pentru fiecare unitate, in perioada mai-iunie, pentru o perioada de aproximativ 30 de zile. Intrucat, pregatirea unei opriri planificate reprezinta un proiect complex de investitie prin structura logistica, contractare si personal implicat, Consiliul de Administratie a decis amanarea opriri Unitatii 1 pentru o perioada care sa permita implementarea proiectului fara asocierea cu riscul aferent contaminarii cu COVID-19.

Masura amanarii opririi planificate, in aceasta perioada, este o practica comuna pentru centralele nucleare care utilizeaza tehnologie CANDU.

Stabilirea noii perioade de oprire planificata va avea la baza o analiza interna a tuturor factorilor de impact.

SNN va emite, ulterior analizei interne, un raport curent privind perioada exacta in care urmeaza sa fie realizata oprirea planificata.

Amanarea efectuarii opririi planificare a Unitatii 1 CNE Cernavoda nu afecteaza mentinerea nivelului inalt de securitate nucleara si eficienta in operare, productia urmand sa se desfasoare la parametri normali.

Iată și documentul oficial:

http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/SelectedData/NewsItem/SNN-Decizia-Consiliului-de-Administratie-privind-amanarea-opririi-planificate-U1/B4011

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: