Connect with us

Energie&Mediu

Conducerea Nuclearelectrica amână investiţiile pentru siguranţa radioactivă a angajaţilor cu scopul de a-şi mări profitul

Doru Iordache

Publicat

la data de

CNE Cernavodă, una din cele mai performante centrale nucleare din lume, potrivit evaluărilor unor organisme americane şi internaţionale, îşi menţine acest nivel ridicat datorită specialiştilor care lucrează la acest obiectiv. Atâta timp cât conducerile executive de la Bucureşti erau mai mult sau mai puţin numite politic, dar aveau decenţa să nu intervină în managementul efectiv al Centralei Nucleare, lucrurile au mers pe un făgaş normal. Situaţia s-a schimbat acum câţiva ani, când viziunea corporatistă a noii echipe manageriale, în frunte cu CEO (directorul general) Daniela Lulache, a început să influenţeze politica de investiţii şi exploatare de la Cernavodă. Menţionăm că Societatea Naţională Nuclearelectrica deţine cele două reactoare de la Cernavodă. Echipa managerială actuală are în componenţă persoane cu puţină sau chiar deloc tangenţă cu domeniul nuclear: experţi din ministere, specialişti în privatizări, experţi în domeniul financiar-bancar, doctori în economie şi audit financiar, jurişti şi experţi bancari.  Implementarea principiilor corporatiste la o companie românească cum este SN Nuclearelectrica a fost şi a rămas o adevărată provocare pentru un CEO cu experienţă în managementul băncilor şi a fondurilor de investiţii cum este Daniela Lulache. Dacă mai luăm în calcul că Daniela Lulache a fost angajată în perioada martie 2006 – decembrie 2009 la compania Fondul Proprietatea S.A. în funcţiile de director general, preşedinte Directorat (mai 2008 – decembrie 2009) şi director general adjunct (martie 2006 – mai 2008), lucrurile se clarifică. De asemenea trebuie precizat că Fondul Proprietatea deţine 9,10 % din acţiunile SN Nuclearelectrica alături de alţi acţionari cu 8,42% şi statul roman cu 82,48% din acţiuni. Fondul Proprietatea a fost înfiinţat în 2005 de Guvernul României. Scopul înfiinţării acestuia era de a compensa prin acţiuni persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate în regimul comunist. Acţionarul majoritar era statul român, dar ulterior acţiunile fondului au fost cumpărate de fonduri de investiţii străine. Pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) a SNN din 25.04.2016 a fost adăugat următorul punct:

„Aprobarea repartizării profitului net al exerciţiului financiar 2015 pe destinaţii, aprobarea valorii totale a dividendelor brute în valoare de 138.384.622 lei, a valorii dividendului brut pe acţiune în valoare de 0,4589660526/acţiune, a datei plăţii dividendelor, respectiv data de 28.06.2016 şi a modalităţii de plată potrivit notei transmise de către Fondul Proprietatea SA”.

SN Nuclearelectrica nu este o companie privată, iar statul, după cum se vede din acţionariat, are ponderea majoritară, aşa că maximizarea profitului pe o piaţă controlată tot de stat nu este o acţiune banală. În general politica cea mai uzitată pentru mărirea profitului este reducerea investiţiilor şi o austeritate impusă care  merge până la raţionalizarea hârtiei igienice, aşa cum se întâmplă acum la CNE Cernavodă.

De la bancă, la reactoare nucleare   

Oare poate un director cu experienţa Danielei Lulache să înţeleagă faptul că Centrala Nucleară nu este o afacere oarecare, că ea reprezintă un ansamblu tehnic complex compus din sute de echipamente diverse, mii de km de conducte, cabluri, calculatoare de proces, armături, care se uzează, se defectează şi care la anumite perioade trebuiesc înlocuite sau reparate? Toate programele de producţie şi reparaţii sunt riguros gestionate de specialişti cu experienţă care lucrează la Unităţile unu si doi şi care, pe fondul presiunii producţiei de energie electrică în condiţii de maximă securitate nucleară, nu-şi permit să facă compromisuri de nici un fel. Ciclul de producţie la Unitatea unu şi doi necesită deja investiţii. Astfel se ajunge la contradicţia managementului corporatist promovat de Daniela Lulache care doreşte maximizarea profitului. Situaţia poate deveni critică în măsura în care tot mai des proiecte de investiţii şi de modernizare sunt amânate sau chiar anulate, mai mult sau mai puţin pe motivul demonstrării eficienţei economice, pe unicul criteriu corporatist, minimizând sau ignorând factorul uman, ignorând chiar principii de sănătate a personalului care toate pot afecta în final chiar securitatea nucleară.  Managementul SNN este pe un drum diferit de cel pe care l-a urmat până acum, care poate duce chiar la sincope în procesul de producţie. Este simplu: maximizarea profitului în dauna proiectelor de investiţii poate afecta performanţele de vârf.

Tritiul, factorul poluator ce poate afecta activitatea la Reactoarele unu şi doi   

Tritiul este al treilea izotop al hidrogenului. Acest element dăuneză sănătăţii dacă este prezent în cantităţi mari în mediile populate. Tritiul împreună cu „fratele” său deuteriul sunt elemente fără de care centrala nucleară de tip CANDU de la Cernavodă nu ar funcţiona şi implicit nu ar exista. Proiectul CANDU, după care au fost construite cele două reactoare de la Cernavodă, este unul dintre cele mai din lume. Cu toate acestea, emisiile de Tritiu au fost de-a lungul timpului unul din motivele de dispută în spaţiul public între ecologişti. Tritiul este radioactiv şi activităţile din preajma sa trebuie făcute cu precauţie pentru a nu fi inhalat. În procesul de exploatare a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, măsurile de protecţie a personalului sunt tot mai costisitoare. Pentru eliminarea Tritiului din procesul de producţie al energiei electrice la Centrala Nucleară de la Cernavodă intră şi proiectul instalaţiei de detritiere pus în regim de aşteptare de câţiva ani de conducerea SNN, cu toate că acest proiect este menţionat în programul strategic de investiţii al societăţii.  Avantajele unei asemenea instalaţii, care se află în dotarea majorităţii centralelor de tip CANDU din lume, ar fi deosebite atât pentru exploatarea centralei (prin reducerea dozelor încasate de personalul de exploatare) dar şi din perspectiva începerii lucrărilor de retehnologizare ale Unităţii unu, programate a demara în aproximativ şapte ani. Lipsa unei asemenea instalaţii de detritiere nu ar trebui judecată numai în cheia eliminării investiţiilor neimportante pentru procesul de producţie, ci şi prin prisma impactului radiologic mult mai puternic asupra personalului şi chiar asupra mediului în lipsa ei.

Profit sau siguranţă?

Pentru un corporatist ca Daniela Lulache, probabil este dificil, dacă nu chiar dureros, să scoată din „pungă” peste 100 de milioane de Euro pentru o asemenea instalaţie de detritiere. Pare că principiul: „Exploatăm centrala cât se poate şi …..după noi potopul” este un dicton reinventat de Fondul Proprietatea şi „produsul” său managerial: Daniela Lulache.

lulache-foto

Tritiul radioactiv, o marfă căutată

Spre deosebire de alte ţări ce deţin centrale de tip CANDU, din păcate SNN nu a fost în stare să maximizeze avantajele oferite de tehnologia nucleară de la Cernavodă.  Revenind la implementarea proiectului instalaţiei de detritiere, trebuie adăugat că statul român a investit peste 15 ani în cercetare. Sume importante s-au dus către Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice de la Râmnicul Valcea, unde cercetătorii români au creat un prototip al instalaţiei de detritiere. Cercetătorii români în colaborare cu o firma cu experienţă în construirea instalaţiei de detritiere ar putea demara acest proiect. Un management inteligent şi nu ne-aparat corporatist, nu ar ezita să transforme un dezavantaj cum este tritiul, în profit. Prin Instalaţia de detritiere se poate dezvolta o noua afacere, pentru că tritiul o dată recuperat devine o marfă foarte preţuită pe piaţa unor produse industriale specifice, sau pe cea a cercetărilor şi aplicaţiilor de fuziune nucleară.

Fără fabrică de apă grea

Tot la Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice s-a definit şi demonstrat  metodologia de obţinere a apei grele produsă în Uzina de la Drobeta-Tr.Severin, obiectiv ce a fost închis recent din motive mai mult sau mai puţin economice. Menţionăm că apa grea este folosită ca moderator în cele două reactoare de la Cernavodă. Pentru maximizarea profitului, la SNN se pierd banii investiţi de statul român în entităţi care acţionează pe orizontală în domeniul nuclear. În plus, bâlbele comerciale şi investiţionale comise de decidenţii din guvernele României din ultimii zece ani cu privire la continuarea lucrărilor la Reactoarele 3 şi 4 au condus la întârzierea unui proiect care era prognozat să fie gata demult. Recenta strategie energetică (a cata oare?) nu înseamnă mai nimic fără investiţii la Unităţile 3 şi 4.

CNE Cernavodă ar putea devini pricipalul furnizor de Cobalt cu utilităţi medicale din Europa

Un alt aspect de care conducerea SNN nu s-a folosit ani de zile în obţinerea de profit, afirmă specialiştii, este obţinerea Cobaltului radioactiv (Co 60) în centrală. Acesta ar avea aplicaţii imediate în tratamentul şi investigarea cancerului. SNN ar putea deveni producătorul principal de Co-60 pentru toată Europa, dacă ar implementa acest proiect… dar şi asta înseamnă la început investiţii. Pentru a găsi bani de investiţii, poate o soluţie ar fi mutarea fizică a staff-ului SNN în Cernavodă şi vânzarea sediilor elegante din centrul Bucureştilor. Cu banii obtinuţi s-ar putea finanţa, chiar şi parţial, proiectul Instalaţiei de detritiere. Ori asta chiar este o măsură corporatistă de diminuarea cheltuielilor, pentru că vânzarea energiei pe piaţă şi definirea politicilor administrative se pot face chiar şi la Cernavodă.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Energie&Mediu

SNN, mesaj pentru Guvern: “Nu mai avem bani pentru dividende suplimentare în acest an”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Directorul financiar al Nuclearelectrica a spus, public, la o conferinţă pe teme energetice, celor doi miniştri prezenţi acolo, Anton şi Teodorovici, că producătorul de energie nu mai poate plăti dividende suplimentare statului, pentru că banii trebuie folosiţi pentru extinderea duratei de viaţă a centralei nucleare de la Cernavodă.

Adrian Dumitriu, CFO la Nuclearelectrica, a spus în faţa miniştrilor Energiei şi Finanţelor că producătorul de energie nu mai poate plăti dividende suplimentare în acest an, la o coferinţă pe teme energetice.

“Noi aveam 1,6 miliarde (de lei-n.red.) în conturi la sfârşitul anului trecut, care acoperă profitul brut din 2018 si ne mai ramâne undeva la un milliard, care acoperă împrumutul pentru Unitatea 2, pe care am putea să-l platim mâine, sau să fac ce am facut în 2018 – am constituit depozite cu o dobândă mai mare decât dobânda pe care o am de plată la imprumut. Nuclearelectrica, în momentul de faţă, dupa distribuirea de dividende suplimentare din 2018, nu mai are bani pentru dividende suplimentare. Din acest moment, noi am intrat în pregatirea retehnologizării Unităţii 1 sau, după cum a spus domnul ministru, procesul acesta de retubare, retubarea fiind de fapt componenta de insulă nucleară din centrală. Nuclearelectrica trebuie să îşi pregătească finanţarea. Undeva la un miliard jumătate este estimată retehnologizarea pentru Unitatea 1, care trebuie să se intample în urmatorii opt ani. Asta înseamnă undeva la 6 miliarde şi jumătate de lei. Noi considerăm că putem să acoperim 50% din acest efort de finanţare. (…)Pentru finantarea retehnologizarii Unitatii 1 avem in minte 50% efort propriu si 50% atragere din piaţă”, a spus directorul.

Nuclearelectrica plăteşte dividende suplimentare de 485 de milioane de lei aferente exerciţiului financiar al anului trecut, la solicitarea acţionarului majoritar, statul roman, care primeşte şi cea mai mare parte a banilor.

Şi în acest an, în care compania este obligată să vândă circa 13% din producţie la preţ plafonat, de 188 de lei (cost de producţie plus profit de 5%), ceea ce îi afectează profitabilitatea, banii din conturile companiilor din energie, deci inclusiv al operatorului centralei de la Cernavodă, sunt vânaţi de stat.

OUG 114 impune plata a 35% din rezerve, în total 1,5 miliarde de lei, bani care apar la capitolul “venituri” în bugetul de stat.

„Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat care aplică prevederile OG nr. 26/2013, distribuie şi virează în condiţiile legii, în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, 35% din sumele repartizate la alte rezerve” scrie în documentele publicate de Finanţe atunci când s-a publicat bugetul pentru 2019.

În toamna anului trecut, șeful Direcției Tehnică și Retehnologizare a Nuclearelectrica, Romeo Urjan, declara la Profit Energy.forum că retehnologizarea reactorului 1 de la centrala de la Cernavodă, printre cele mai importante proiecte de investiții ale companiei de stat, va începe în 2026 și va prelungi durata de viață a unității cu încă 30 de ani.

“S-a aprobat retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Aceasta va fi oprită timp de 2 ani, după 30 de ani de funcționare, iar în urma retehnologizării, cu costuri estimate la 1,5 miliarde euro, durata ei de viață va fi prelungită cu încă 30 de ani. Retehnologizarea va demara în 2026”, spunea oficialul Nuclearelectrica.

Durata de viață a Unității 1 este de 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în operare comercială pe data de 2 decembrie 1996, deci, în lipsa investiţiilor pentru extinderea duratei de viaţă, România, care este oricum în deficit de energie electrică, ar rămâne fără alţi 700 MW. (sursa: economica.net)

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

SNN, contract de peste 120 milioane de dolari cu General Electric pentru întreţinerea Unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nuclearelectrica a încheiat cu compania General Electric Global Services GmbH/GE Global Parts & Products GmbH un acord cadru pentru întreţinerea şi reparaţiile unor componente ale Unităţilor 1 şi 2 CNE Cernavodă, în valoare de aproape 120 milioane de dolari, potrivit unui raport remis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Acordul are o durată de opt ani.

“Societatea Naţională Nuclearelectrica SA (SNN) informează acţionarii şi investitorii asupra încheierii unui acord cadru cu o durată de 8 ani cu General Electric Global Services GmbH/GE Global Parts & Products GmbH, al cărui obiect este prestarea de servicii complete de întreţinere şi reparaţii pentru turbina, generatorul electric, ventilele, sistemele auxiliare aferente de la Unităţile 1 şi 2 CNE Cernavodă, în valoare de 119.983.937,22 USD, valoare care depăşeşte 10% din cifra de afaceri netă a companiei, la nivelul situaţiilor financiare anuale aferente anului 2018, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile art. 234 litera i) din Regulamentul ASF nr. 5/2018, SNN are obligaţia de a raporta astfel de contracte”, se menţionează în document.

Nuclearelectrica se află sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deţinând 82,4959% din acţiuni, Fondul Proprietatea – 9,0903% şi alţi acţionari – 8,4138%, după listarea la bursă a companiei în 2013.

Principalele domenii de activitate ale SNN se axează pe producerea de energie electrică, termică şi de combustibil nuclear.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

SNN, acord important pentru construirea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Societatea Nationala Nuclearelectrica S.A. (“SNN”) informeaza actionarii si investitorii ca, in data de 25.03.2019, a primit o solicitare de completare a ordinii de zi a Adunarii Generale Ordinare si Extraordinare a Actionarilor stabilita pentru data de 10.04.2019/11.04.2019 din partea actionarului majoritar, Ministerul Energiei, dupa cum urmeaza:

ADUNAREA GENERALA EXTRAORDINARA A ACTIONARILOR

 Solicitare de introducere pe ordinea de zi a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor convocata pentru data de 10(11).04.2019, dupa punctul 2 al ordinii de zi asa cum a fost publicata, a urmatoarelor puncte:

  1. Aprobarea Acordului Investitorilor in forma preliminara cu privire la Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda incheiat intre China General Nuclear Power Corporation si CGN Central and Eastern Europe Investment (RO) CO.S.A. si Societatea Nationala Nuclearelectrica SA;
  2. Aprobarea mandatarii Presedintelui Consiliului de Administratie al Societatii Nationale Nuclearelectrica SA sa semneze Acordul Investitorilor in forma preliminara de la pct. 6, in numele si pe seama societatii;
  3. Aprobarea mandatarii Consiliului de Administratie al Societatii Nationale Nuclearelectrica SA sa initieze si sa deruleze demersurile necesare finalizarii actului constitutiv al societatii de proiect, in conditiile prevazute in Acordul Investitorilor in forma preliminara de la pct. 6 al AGEA, mandatul astfel acordat Consiliului de Administratie SNN putand fi transmisibil conducerii executive, urmand ca forma finala a Actului Constitutiv al societatii de proiect sa fie supusa aprobarii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor SNN;

Documentul îl puteți studia aici:

SNN 20190325172543 Raport Curent AGA Completare 10042019

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: