Connect with us

Energie&Mediu

Conducerea Nuclearelectrica amână investiţiile pentru siguranţa radioactivă a angajaţilor cu scopul de a-şi mări profitul

Doru Iordache

Publicat

la

CNE Cernavodă, una din cele mai performante centrale nucleare din lume, potrivit evaluărilor unor organisme americane şi internaţionale, îşi menţine acest nivel ridicat datorită specialiştilor care lucrează la acest obiectiv. Atâta timp cât conducerile executive de la Bucureşti erau mai mult sau mai puţin numite politic, dar aveau decenţa să nu intervină în managementul efectiv al Centralei Nucleare, lucrurile au mers pe un făgaş normal. Situaţia s-a schimbat acum câţiva ani, când viziunea corporatistă a noii echipe manageriale, în frunte cu CEO (directorul general) Daniela Lulache, a început să influenţeze politica de investiţii şi exploatare de la Cernavodă. Menţionăm că Societatea Naţională Nuclearelectrica deţine cele două reactoare de la Cernavodă. Echipa managerială actuală are în componenţă persoane cu puţină sau chiar deloc tangenţă cu domeniul nuclear: experţi din ministere, specialişti în privatizări, experţi în domeniul financiar-bancar, doctori în economie şi audit financiar, jurişti şi experţi bancari.  Implementarea principiilor corporatiste la o companie românească cum este SN Nuclearelectrica a fost şi a rămas o adevărată provocare pentru un CEO cu experienţă în managementul băncilor şi a fondurilor de investiţii cum este Daniela Lulache. Dacă mai luăm în calcul că Daniela Lulache a fost angajată în perioada martie 2006 – decembrie 2009 la compania Fondul Proprietatea S.A. în funcţiile de director general, preşedinte Directorat (mai 2008 – decembrie 2009) şi director general adjunct (martie 2006 – mai 2008), lucrurile se clarifică. De asemenea trebuie precizat că Fondul Proprietatea deţine 9,10 % din acţiunile SN Nuclearelectrica alături de alţi acţionari cu 8,42% şi statul roman cu 82,48% din acţiuni. Fondul Proprietatea a fost înfiinţat în 2005 de Guvernul României. Scopul înfiinţării acestuia era de a compensa prin acţiuni persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate în regimul comunist. Acţionarul majoritar era statul român, dar ulterior acţiunile fondului au fost cumpărate de fonduri de investiţii străine. Pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) a SNN din 25.04.2016 a fost adăugat următorul punct:

„Aprobarea repartizării profitului net al exerciţiului financiar 2015 pe destinaţii, aprobarea valorii totale a dividendelor brute în valoare de 138.384.622 lei, a valorii dividendului brut pe acţiune în valoare de 0,4589660526/acţiune, a datei plăţii dividendelor, respectiv data de 28.06.2016 şi a modalităţii de plată potrivit notei transmise de către Fondul Proprietatea SA”.

SN Nuclearelectrica nu este o companie privată, iar statul, după cum se vede din acţionariat, are ponderea majoritară, aşa că maximizarea profitului pe o piaţă controlată tot de stat nu este o acţiune banală. În general politica cea mai uzitată pentru mărirea profitului este reducerea investiţiilor şi o austeritate impusă care  merge până la raţionalizarea hârtiei igienice, aşa cum se întâmplă acum la CNE Cernavodă.

De la bancă, la reactoare nucleare   

Oare poate un director cu experienţa Danielei Lulache să înţeleagă faptul că Centrala Nucleară nu este o afacere oarecare, că ea reprezintă un ansamblu tehnic complex compus din sute de echipamente diverse, mii de km de conducte, cabluri, calculatoare de proces, armături, care se uzează, se defectează şi care la anumite perioade trebuiesc înlocuite sau reparate? Toate programele de producţie şi reparaţii sunt riguros gestionate de specialişti cu experienţă care lucrează la Unităţile unu si doi şi care, pe fondul presiunii producţiei de energie electrică în condiţii de maximă securitate nucleară, nu-şi permit să facă compromisuri de nici un fel. Ciclul de producţie la Unitatea unu şi doi necesită deja investiţii. Astfel se ajunge la contradicţia managementului corporatist promovat de Daniela Lulache care doreşte maximizarea profitului. Situaţia poate deveni critică în măsura în care tot mai des proiecte de investiţii şi de modernizare sunt amânate sau chiar anulate, mai mult sau mai puţin pe motivul demonstrării eficienţei economice, pe unicul criteriu corporatist, minimizând sau ignorând factorul uman, ignorând chiar principii de sănătate a personalului care toate pot afecta în final chiar securitatea nucleară.  Managementul SNN este pe un drum diferit de cel pe care l-a urmat până acum, care poate duce chiar la sincope în procesul de producţie. Este simplu: maximizarea profitului în dauna proiectelor de investiţii poate afecta performanţele de vârf.

Tritiul, factorul poluator ce poate afecta activitatea la Reactoarele unu şi doi   

Tritiul este al treilea izotop al hidrogenului. Acest element dăuneză sănătăţii dacă este prezent în cantităţi mari în mediile populate. Tritiul împreună cu „fratele” său deuteriul sunt elemente fără de care centrala nucleară de tip CANDU de la Cernavodă nu ar funcţiona şi implicit nu ar exista. Proiectul CANDU, după care au fost construite cele două reactoare de la Cernavodă, este unul dintre cele mai din lume. Cu toate acestea, emisiile de Tritiu au fost de-a lungul timpului unul din motivele de dispută în spaţiul public între ecologişti. Tritiul este radioactiv şi activităţile din preajma sa trebuie făcute cu precauţie pentru a nu fi inhalat. În procesul de exploatare a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, măsurile de protecţie a personalului sunt tot mai costisitoare. Pentru eliminarea Tritiului din procesul de producţie al energiei electrice la Centrala Nucleară de la Cernavodă intră şi proiectul instalaţiei de detritiere pus în regim de aşteptare de câţiva ani de conducerea SNN, cu toate că acest proiect este menţionat în programul strategic de investiţii al societăţii.  Avantajele unei asemenea instalaţii, care se află în dotarea majorităţii centralelor de tip CANDU din lume, ar fi deosebite atât pentru exploatarea centralei (prin reducerea dozelor încasate de personalul de exploatare) dar şi din perspectiva începerii lucrărilor de retehnologizare ale Unităţii unu, programate a demara în aproximativ şapte ani. Lipsa unei asemenea instalaţii de detritiere nu ar trebui judecată numai în cheia eliminării investiţiilor neimportante pentru procesul de producţie, ci şi prin prisma impactului radiologic mult mai puternic asupra personalului şi chiar asupra mediului în lipsa ei.

Profit sau siguranţă?

Pentru un corporatist ca Daniela Lulache, probabil este dificil, dacă nu chiar dureros, să scoată din „pungă” peste 100 de milioane de Euro pentru o asemenea instalaţie de detritiere. Pare că principiul: „Exploatăm centrala cât se poate şi …..după noi potopul” este un dicton reinventat de Fondul Proprietatea şi „produsul” său managerial: Daniela Lulache.

lulache-foto

Tritiul radioactiv, o marfă căutată

Spre deosebire de alte ţări ce deţin centrale de tip CANDU, din păcate SNN nu a fost în stare să maximizeze avantajele oferite de tehnologia nucleară de la Cernavodă.  Revenind la implementarea proiectului instalaţiei de detritiere, trebuie adăugat că statul român a investit peste 15 ani în cercetare. Sume importante s-au dus către Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice de la Râmnicul Valcea, unde cercetătorii români au creat un prototip al instalaţiei de detritiere. Cercetătorii români în colaborare cu o firma cu experienţă în construirea instalaţiei de detritiere ar putea demara acest proiect. Un management inteligent şi nu ne-aparat corporatist, nu ar ezita să transforme un dezavantaj cum este tritiul, în profit. Prin Instalaţia de detritiere se poate dezvolta o noua afacere, pentru că tritiul o dată recuperat devine o marfă foarte preţuită pe piaţa unor produse industriale specifice, sau pe cea a cercetărilor şi aplicaţiilor de fuziune nucleară.

Fără fabrică de apă grea

Tot la Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice s-a definit şi demonstrat  metodologia de obţinere a apei grele produsă în Uzina de la Drobeta-Tr.Severin, obiectiv ce a fost închis recent din motive mai mult sau mai puţin economice. Menţionăm că apa grea este folosită ca moderator în cele două reactoare de la Cernavodă. Pentru maximizarea profitului, la SNN se pierd banii investiţi de statul român în entităţi care acţionează pe orizontală în domeniul nuclear. În plus, bâlbele comerciale şi investiţionale comise de decidenţii din guvernele României din ultimii zece ani cu privire la continuarea lucrărilor la Reactoarele 3 şi 4 au condus la întârzierea unui proiect care era prognozat să fie gata demult. Recenta strategie energetică (a cata oare?) nu înseamnă mai nimic fără investiţii la Unităţile 3 şi 4.

CNE Cernavodă ar putea devini pricipalul furnizor de Cobalt cu utilităţi medicale din Europa

Un alt aspect de care conducerea SNN nu s-a folosit ani de zile în obţinerea de profit, afirmă specialiştii, este obţinerea Cobaltului radioactiv (Co 60) în centrală. Acesta ar avea aplicaţii imediate în tratamentul şi investigarea cancerului. SNN ar putea deveni producătorul principal de Co-60 pentru toată Europa, dacă ar implementa acest proiect… dar şi asta înseamnă la început investiţii. Pentru a găsi bani de investiţii, poate o soluţie ar fi mutarea fizică a staff-ului SNN în Cernavodă şi vânzarea sediilor elegante din centrul Bucureştilor. Cu banii obtinuţi s-ar putea finanţa, chiar şi parţial, proiectul Instalaţiei de detritiere. Ori asta chiar este o măsură corporatistă de diminuarea cheltuielilor, pentru că vânzarea energiei pe piaţă şi definirea politicilor administrative se pot face chiar şi la Cernavodă.

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Energie&Mediu

CNE Cernavodă caută tehnician pentru Departamentul Retehnologizare U1. Condiții impuse

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nuclearelectrica continuă programul de angajări în cadrul CNE Cernavodă. Astfel, dacă ești în căutarea unui loc ce muncă și studiile tale corespund cerințelor postului, atunci e important să știi că specialiștii de la SNN angajează tehnician pentru Departamentul Retehnologizare U  – Serviciul Management și Pregătirea actviității RT -U1.

Cerinte
• Studii – absolvent liceu cu diploma de bacalaureat profil real / tehnic;
• Experienta – Minim 10 ani experienta in domeniul nuclear pe o pozitie tehnico – administrativa, min 2 ani experienta in activitati de desen tehnic (as-build, modificari scheme tehnologice ) ;

Cerinte specifice:

      1. • Cunostinte generale despre centralele CANDU 6 si documentele specifice de proiectare;

• Cunostinte de utilizare a calculatorului ( MS Office : Word, Excel, Power Point, Outlook, Acces, ASSET – SUITE );

• Alte cerinte:

    • Cunostinte de limba engleza – nivel mediu;

• Responsabilitati

      1. • Initiaza, urmareste si raporteaza actiunile si stadiul acestora din sarcina serviciului/departamentului ;
      1. • Asigura suport in pregatirea documentatiei necesare obtinerii autorizatiilor / avizelor necesare in conformitate cu legislatia specifica;
      1. • Extrage din baza de date a CNE Cernavoda documentatiile tehnice (rapoarte, minute, planuri de actiuni ) necesare procesarii in cadrul activitatilor de pregatire a retehnologizarii Unitatii 1 ;
      1. • Redacteaza rapoartele de evaluare a starii de sanatate a sistemelor si a componentelor;
      1. • Administreaza schimbul de date dintre serviciile Departamentului Retehnologizare U1 si celelalte departamente din CNE Cernavoda;
      1. • Gestioneaza documentatia tehnico-economica referitoare la retehnologizare;
      1. • Faciliteaza legaturile dintre serviciile / departamentul Retehnologizare U1 si celelalte structuri din cadrul Directiei Tehnice si Retehnologizare din SNN SA si CNE Cernavoda prin toate mijloacele de comunicare puse la dispozitie;

• Alte responsabilitati si sarcini conform Fisei Postului.

• Bibliografie

      1. • Centrala CANDU 6 – descriere generala ( https://canteach.candu.org – tehnical summary ) ;
      1. • CANDU Fundamentals (https://canteach.candu.org) ;

• Manualul de utilizare Asset – Suite ;

Salarizare si alte beneficii
• Conform Contractului Colectiv de Munca al Societatii Nationale Nuclearelectrica SA

Alte informatii

      1. • Activităţi desfasurate in sistem de lucru procedurat
      1. • Conditii de lucru la nivelul standardelor

• Facilitati de dezvoltare profesionala

• Salariul si alte beneficii:

    1. o Salariu atractiv si competetiv la nivelul pietei fortei de munca
    1. o Concediu anual de 26-35 zile lucratoare, functie de vechimea in munca
    1. o Indemnizatie de concediu de odihna echivalenta cu 1.6 ori salariul
    1. o Compensare consum energie termica in limita a 21 Gcal/an
      o Cazare gratuita, in locuinte de serviciu sau interventie, in limita spatiilor locative disponibile
      o Transport la si de la locul de munca, cu mijloacele de transport in común puse la dispozitie de unitate
      o Alimentatie de protectie in valoare de 45lei/zi lucrata
      o Contributie angajator la un fond privat de pensii facultative, functie de vechime in sistemul energetic
      o Alte beneficii conform CCM
      o Compensare consum energie electrica in limita a 3600 kWH/an

• Informatii suplimentare : telefon – 0241-803894
• Candidatii ale caror CV-uri vor fi selectate pentru participare la concurs vor fi invitati la Serviciul Dezvoltare si Strategie Resurse Umane pentru completarea formularelor si depunerea documentelor necesare pentru participarea la concurs.

Data limita de transmitere a CV-urilor este 29.08.2019.

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea produce Cobalt 60, izotop folosit la tratarea cancerului

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nuclearelectrica (SNN) este interesată să producă, la centrala nucleară de la Cernavodă, izotopul Cobalt 60, folosit la radioterapia pentru tratarea cancerului. În acest sens, SNN a încheiat un memorandum cu o companie canadiană, cel mai mare furnizor de Cobalt 60 din lume. Anunțul care dă speranțe bolnavilor de cancer din România a fost făcut de directorul general al companiei, Cosmin Ghiţă, într-o conferinţă de presă.

“O altă cooperare internaţională recentă din luna iulie este încheierea unui MoU cu Nordion Canada, cel mai mare furnizor la nivel global de Cobalt 60. Acest MoU este neangajant şi vizează evaluarea potenţialului de a produce în reactoarele de la CNE Cernavodă Cobalt 60. Acest izotop este produs în reactoarele nucleare din cobalt 59. Explorarea posibilităţii de a produce acest izotop la Cernavodă este un mare pas înainte pentru industria nucleară din România de a valorifica încă unul din efectele benefice ale operării de centrale nucleare, în acest caz pentru sistemul medical. Vrem să devenim parte a comunităţii internaţionale de Co 60, pentru că înţelegem importanţa pentru sănătate pe care acest izotop o are. De asemenea, reprezintă o diversificare pentru SNN şi implicit încă o sursă de venit”, au detaliat reprezentanţii SNN.

Totodată, specialiștii din cadrul Nuclearelectrica transmit că decizia de a produce Cobalt 60, luată în urma studiilor şi analizelor tehnice, nu va afecta în niciun fel securitatea nucleară şi producţia, în condiţiile în care recoltarea acestuia se va realiza în timpul opririlor planificate.

NOTĂ! În prezent, la nivel global, există 22 de reactoare care produc Cobalt 60, dintre care 10 sunt CANDU, similare celor de la Cernavodă, şi se află în Canada, Argentina şi China. Tehnologia de producere a Co 60 a fost dezvoltată de Nordion şi AECL Canada.

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

OIL Terminal, pe profit

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Oil Terminal este pe profit. A înregistrat, în primul semestru al acestui an, un profit net de 4,61 milioane lei, comparativ cu pierderi de 1,07 milioane lei în perioada similară din 2018, conform datelor prezentate de companie și transmise Bursei de Valori Bucureşti.

„Profitul net este în suma de 4,611 milioane lei (după deducerea impozitului pe profit în suma de 1,085 milioane lei) cu 5,859 milioane lei peste prevederile bugetate (profit net realizat 4,611 milioane lei faţă de pierdere netă planificată de 1,248 milioane lei)”, se precizează în raportul Oil Terminal preluat de jurnaliștii economica.net.

Conform documentului, cifra de afaceri a crescut cu 19,9%, urmarea a majorării cu 9% a programului fizic de prestații realizat în S1 2019 față de același semestru 2018. Veniturile totale au fost de la 82,1 milioane lei (plus 19,8%) și cheltuielile la 76,4 milioane lei (plus 10,1%).

Oil Terminal SA Constanta este cel mai mare operator de produse petroliere pe mare, specializat în vehicularea ţiţeiului, produselor petrochimice lichide şi a altor produse şi materii prime în vederea import/exportului şi tranzitului.

Acţionarii companiei sunt statul român, prin Ministerul Energiei, cu 59,62% din acţiuni, Dumitrescu Sebastian Valentin-16,04%, alte persoane fizice-13,95% şi persoane juridice-10,39%.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: