Nuclearelectrica (SNN), singurul producător de energie nucleară din România, a înregistrat anul trecut venituri totale de 2,44 miliarde lei, în creştere cu 2,86%, şi un profit net de 684 milioane lei, cu 27,8% mai mare decât rezultatul din 2019, arată datele din raportul  financiar preliminar al companiei.

Veniturile din vânzarea energiei electrice s-au majorat cu 2,8%, la 2,43 miliarde lei, în timp ce EBIDTA a consemnat un avans de 10,6%, la 1,31 miliarde lei.

La 31 decembrie 2020, activele totale ale Nuclearelectrica se cifrau la 8,84 miliarde lei, în creştere uşoară faţă de finalul lui 2019 când activele totalizau 8,81 miliarde lei, în timp ce datoriile  totale erau de 1,33 miliarde lei, în scădere cu 9,64%.

Nuclearelectrica are 6,6 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 82,5% de statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. De la începutul anului, acţiunile SNN înregistrează o creştere de 23,2%, pe fondul unor tranzacţii de 108,5 milioane de lei, arată datele BVB.

“Deși anul 2020 a fost unul dificil, echipa SNN și-a menținut strategia inițială, atât de creștere financiară, dar mai ales de continuare a proiectelor de investiții curente și strategice, retehnologizarea Unității 1 și Proiectul Unităților 3 și 4. Am asigurat constant forța de muncă pentru menținerea funcțiilor vitale de securitate nucleară, operare în condiții de eficiență precum și a funcțiilor suport, am continuat proiectele interne ale companiei în zona recrutării și retenției de personal înalt calificat și al inovației prin analiza diferitelor noi oportunități de afaceri: reactoare mici modulare, producția de Cobalt 60, hidrogen curat. Pe piața de capital, am considerat un semnal pozitiv includerea SNN în indicele pieței londoneze FTSE Russell începând cu septembrie 2020, cu efect de maturizare atât pentru bursa locala cât și pentru acțiunile SNN. În anul 2020 am mizat pe reziliența dobândită anterior și ne-am dorit să dăm un semnal de încredere și gestionare eficientă a companiei, într-un context național și internațional dificil, pentru acționarii și investitorii noștri”, transmite Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica.

Raportul este disponibil pe site-ul SNN, www.nuclearelectrica.ro, secțiunea Relații cu investitorii, raportări financiare.

Comments

comments

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va costa şapte miliarde de euro, iar decizia de investiţii şi mobilizarea de şantier este estimată pentru anul 2024, a declarat, marţi, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, într-o conferinţă de profil.

“Suntem pe punctul de a finaliza studiul de fezabilitate, am făcut un update la studiul din 2012. În paralel cu o serie de evaluări a conformării structurilor şi a proiectului tehnologic cu directivele de securitate nucleară. Urmează în scurt timp să venim în AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor – n. r.) cu o propunere de demarare a acestui proiect”, a precizat el.

Potrivit acestuia, până la structurarea finală a proiectului şi mobilizarea de şantier, este nevoie de pregătiri foarte ample.

“Aşadar, preconizăm că punerea în funcţiune a Unităţii 3 va fi, conform PNIESC (Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice – n. r.), în jurul anului 2030-2031, ceea ce înseamnă o mobilizare de şantier în jurul anului 2024, Până atunci avem faze premergătoare”, a continuat Ghiţă.

Întrebat care este valoarea totală a proiectului celor două reactoare, el a precizat: “Ultimul studiu de fezabilitate şi ultima referinţă – o să dau o cifră, dar noi o actualizăm acum pentru a o supune votului acţionarilor şi până vin cu această informaţie în AGA nu o să o dau preliminar – însă pot să spun ce a fost ultima oară când a fost asumat în AGA şi aveam un cost total al proiectului de aproximativ şapte miliarde de euro, însemnând atât contribuţia de active, cât şi construcţia efectivă”.

“Ideal, decizia finală de investiţii şi mobilizarea de şantier ar trebui să fie în anul 2024, pentru a putea atinge ţinta prevăzută în PNIESC pentru intrarea în operare a unei unităţi la finalul anului 2030, începutul anului 2031”, a repetat şeful Nuclearelectrica.

Pe 9 octombrie 2020, s-a parafat la Washington DC Acordul Interguvernamental extins între România şi Statele Unite ale Americii care permite cooperarea în domenii de importanţă pentru ţara noastră şi domeniul nuclear civil, cu precădere proiectul Unităţilor 3 şi 4 şi retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, a fost semnat şi un Memorandum de Înţelegere cu Exim US, Memorandum prin care SUA îşi manifesta interesul de a sprijini şi financiar dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic nuclear românesc. (sursa: agerpress.ro)

Comments

comments

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirmă că prima moleculă de gaz românesc din Marea Neagră va fi scoasă anul acesta de către compania Black Sea Oil&Gas din perimetrul Aurora, în zona de nord a litoralului, relatează News.ro.

”Eu cred că vom scoate din Marea Neagră mai mult decât putem consuma noi. Dar avem răgaz, până în 2025 probabil, când ar putea să iasă prima moleculă din Neptun Deep… şi aici aş face o paranteză: primul gaz românesc, prima moleculă de gaz românesc din Marea Neagră va fi anul acesta. Va fi scoasă de către compania Black Sea Oil&Gas din alt perimetru, Aurora, în zona de nord a litoralului, şi vom scoate primul gaz românesc. Este un perimetru mai mic decât Neptun Deep, dar va ieşi primul gaz românesc din Marea Neagră, deci vom avea anul acesta primul gaz scos din Marea Neagră”, a declarat ministrul Energiei, luni seară, într-o emisiune la B1 Tv.

Virgil Popescu a subliniat că susţine preluarea de către Romgaz a drepturilor pe care le are ExxonMobil în proiectul Neptun Deep, în situaţia în care compania americană va ieşi din proiect, aşa cum şi-a exprimat opţiunea.

“Se discută între companii, se va ajunge la o ofertă, se va ajunge la o negociere şi eu sunt convins că în cel mai scurt timp vom avea Romgaz ca şi acţionar, sau să deţină o parte de 50% din zăcământul Neptun Deep împreună cu compania (…) OMV-Petrom”, a adăugat ministrul.

El a arătat că anul acesta va fi rediscutată legea care reglementează exploatarea offshore, precizând că îşi doreşte nu doar o majoritate guvernamentală, ci o majoritate “mai largă” pe acest proiect, pe care l-a catalogat drept unul “major”.

“Eu cred că vom avea majoritate mai mare decât majoritatea guvernamentală la modificarea acestei legi offshore şi o să vedeţi cât de curând discuţiile în Parlament”, a adăugat Virgil Popescu.

Comments

comments