Connect with us

Justitie

Conducerea Universității “Andrei Șaguna”: Presupusul șantaj a fost o provocare

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Polițiștii constănțeni l-au reținut pe Aurel Papari, rectorul universității Andrei Șaguna, sub acuzația de șantaj. Polițiștii secției 3 și lucrători ai Biroului Investigații Criminale ai IPJ, au realizat, în cursul zilei de ieri, un flagrant la sediul universității, în urma căruia l-au reținut pe președintele Papari. Ce s-a întâmplat? Cu două zile în urmă, mai exact pe data de 28 iunie, o femeie de 44 de ani, din Năvodari, a reclamat faptul că Papari îi condiționează susținerea unui examen de plata unei datorii financiare mai vechi, în valoare de 500 de lei. Târziu, polițiștii l-au reținut și l-au dus la arestul IPJ, urmând ca în cursul zilei de azi să-l prezinte instanței de judecată cu propunerea de arestare preventivă. În această cauză polițiștii fac cercetări sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

Printru-un comunicat remis redacției, conducerea Universității „Andrei Şaguna” (UAŞ) respinge acuzaţiile de şantaj care au fost aduse în mod public Preşedintelui, Profesor universitar dr. Aurel Papari. În fapt, a fost vorba de o provocare, ce reiese evident dintr-o simplă relatare a faptelor incriminate.

Documentul este semnat de prorectorul Universității, Prof. univ. dr. Andra Seceleanu, care precizează următoarele:

“Potrivit unei practici curente a Universităţii „Andrei Şaguna”, de încurajare a absolvenţilor Facultăţii de Psihosociologie în practicarea meseriei pentru care dobândesc competenţe în timpul studiilor, acestora le sunt puse la dispoziţie, prin contracte de închiriere, spaţii adecvate în care să poată desfășura activități de consiliere. Aceste spaţii se află vizavi de sediul universităţii şi le sunt puse la dispoziţie contra unei sume modice de 100 de lei pe lună. Este evident că alternativa de a­-şi găsi singuri spaţii pentru practicarea meseriei este mult mai costisitoare. Una dintre absolventele care au încheiat contracte de acest fel, în acelaşi timp studentă la master la UAŞ, a văzut în această oportunitate, ce i-a fost oferită generos de universitate, un prilej de a face o speculaţie. Astfel, a subînchiriat, în mai multe ocazii, spaţiul respectiv, unei firme, pentru cursuri (plătite) de formare, fapt ce încălca prevederile exprese ale contractului încheiat cu universitatea. De aceea, ca urmare a constatării acestor abateri, în luna mai, masteranda, recunoscând încălcarea contractului şi prejudiciul adus, a acceptat să plătească suplimentar suma de 500 lei pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare de funcționare, în repetate rânduri, a spaţiului, cu încălcarea, cu bună știință a condiţiilor contractuale. Dacă Universitatea „Andrei Şaguna” ar fi avut intenţia de a face profit de pe urma acestor spaţii, şi nu de a da o şansă absolvenţilor săi de a pătrunde pe piaţa muncii, în domeniul lor de competenţă, este evident că le-ar fi putut închiria cu sume mai mari de 100 lei pe lună. Ajunsă la finalizarea studiilor de master, studenta a făcut cerere să susţină examenul de dizertaţie, fără să plătească suma datorată de aproape 3 luni, de 500 de lei, corespunzătoare activităţilor desfăşurate în spaţiul închiriat de la UAŞ. Cu toate că avea cererea de susţinere a dizertaţiei avizată de secretariatul instituţiei, cerere cu care s-ar fi putut prezenta la casierie să achite taxa corespunzătoare examenului, masteranda nu a făcut acest lucru și a reclamat la poliţie că a fost condiţionată de plata celor 500 de lei din contract şi s-a prezentat la casieria universităţii plătind această sumă, pentru care i s-au eliberat documente justificative. Ulterior, la descinderea poliţiei, s-a constatat că respectivele bancnote plătite la casierie erau marcate cu inscripţia şantaj, iar preşedintele UAŞ, Aurel Papari, care nu are, conform regulamentului instituţiei, nicio atribuţie în privinţa organizării examenelor de licenţă şi disertaţie, neputând împiedica înscrierea unui student la examenul de licență și/sau dizertație, a fost reţinut, din punctul nostru de vedere, abuziv. Nu înţelegem cum poate fi acuzat de şantaj şi reţinut preşedintele unei instituţii de învăţământ superior pentru plata unei sume prevăzute într-un contract şi plătită la casierie, cu eliberarea de factură şi chitanţă. Cu încrederea că veţi face publică poziţia noastră referitoare la acest incident regretabil.”

 

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Justitie

Mutarea surpriză făcută de procurorul constănțean Adina Florea

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Propusă la șefia DNA de ministrul justiției Tudorel Toader, dar avizată negativ de CSM, Adina Florea a candidat și pentru un post de procuror de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vineri, 19 octombrie 2018, Florea a fost audiată de CSM și a fost declarată admisă. „Candidatura mea la DNA rămâne, sunt în cursul unei proceduri. Cred în această candidatură, am depus-o pentru că am crezut că pot aduce un plus la DNA astfel încât structura să-şi ducă la îndeplinire obiectivele pe care le are. Candidatura la DNA nu are legătură cu această candidatură, de procuror de execuţie. Îmi doresc să instrumentez dosare, aşa cum fac şi acum, prin urmare nu cred că pot fi confundate cele două candidaturi”, a declarat Adina Florea la ieșirea de la CSM, citată de cotidianul Adevărul. Florea a precizat că dacă va fi numită la conducerea DNA de către președintele României va ocupa această funcție.

Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Modificările aduse legii au fost promulgate de președintele României pe 20 iulie 2018. Pe lângă înființarea unei structuri specializate pe investigarea infracțiunilor magistraților, forma promulgată de președinte introduce și alte elemente de noutate:

  • Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii. Reglementarea anterioară includea și procurorii în înfăptuirea justiției.
  • Configurarea sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. Pe vechea reglementare, procurorii aveau rezervate pupitre speciale, în timp ce avocații nu.
  • Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazurile complexe, termenul poate fi prorogat cu încă două perioade similare de 30 de zile. Pe vechea reglementare nu exista un termen fixat pentru redactare. Din acest motiv, existau situații în care redactarea și comunicarea hotărârilor dura chiar și un an de zile.
  • Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, cu implicarea societății civile, iar raportul devine public. Reglementarea anterioară nu prevedea publicarea rezultatelor auditului și nici implicarea societății civile.
  • Lucrătorii, informatorii sau colaboratorii, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații nu mai pot fi ofițeri sau agenți de poliție judiciară. În varianta anterioară, legea nu cuprindea astfel de reglementări.

În sfârșit, trebuie să mai spunem că în justiția de la Constanța există grave probleme în privința motivării întârziate și făcute în bătaie de joc a unor hotărâri judecătorești, dar și la repartizarea aleatorie a cauzelor către completurile de judecată. Deși aceste fapte par simple scăpări, uneori ascund în spate raporturi de corupție. Amintim în acest sens povestea foarte cunoscută a proceselor de retrocedare a terenurilor de pe malul mării, de la Năvodari. În speța respectivă, sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor a fost fraudat printr-o șmecherie. Astfel, persoanele care inițiaseră procesele de revendicare au depus acțiunile lor în mai multe exemplare identice. După ce una din acțiunile clonate ajungea la judecătoarea Corina Eugenia Jianu, celelalte dosare identice erau închise pe baza litispedenței sau prin cereri de renunțare la judecată. În acest fel, ”justițiabilii” își alegeau singuri completul de judecată. Procurorul DNA Andrei Bodean, cel care a instrumentat dosarul retrocedărilor de la Năvodari, a descoperit că situația nu se datora unei simple scăpări, ci unor fapte de corupție în care era implicată judecătoarea Jianu, aceasta fiind mituită cu un teren de fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Primul dosar penal al lui Nicolae Matei a fost deschis chiar de Adina Florea, care i-a pus averea sub sechestru, ulterior declinând cauza la DNA, întrucât prejudiciul depășea valoarea de un milion de euro.

În mod cert, se impune ceva curățenie în justiția de la malul mării, căci prea multe sunt situațiile în care mori cu dreptatea în mână.

 

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF, 6 ani de ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru trafic de influență

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a decis, joi, Tribunalul București. Potrivit documentelor, decizia magistraților nu este definitivă și poate fi contestată. De asemenea, magistrații au decis confiscarea sumei de 12.513.894 lei de la Blejnar şi menţinerea sechestrului pe averea acestuia până la concurenţa acestei sume.

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective.

“Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip ‘fantomă’ controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive”, arată DNA.

Procurorii spun că, din această sumă de bani, lui Blejnar i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.

sursa: agerpres.ro

Comments

comments

Continuă să citești

Justitie

CSM: Adina Florea, aviz negativ pentru funcția de procuror șef al DNA

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În şedinţa din data de 8 octombrie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a avizat negativ propunerea ministrului justiției de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a Adinei Florea, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.

Hotărârea Secţiei pentru procurori va fi motivată şi transmisă Ministerului Justiţiei.

Avizul este unul consultativ.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: