Connect with us

Energie&Mediu

Construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă STAGNEAZĂ. Cu ce explicații și soluții vine directorul Nuclearelectrica

Mihaela Tîrpan

Publicat

la

Statul român are la dispoziție puțin peste un an pentru a decide dacă Nuclearelectrica va merge mai departe pe cont propriu cu planul de creștere a capacității de producție a centralei nucleare de la Cernavodă, în condițiile în care negocierile cu China General Nuclear Power (CGN) pentru construcția a două reactoare suplimentare stagnează și sunt departe de o decizie finală de investiție, spune, în exclusivitate pentru Profit.ro, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță.

“După aproape 5 ani de discuții, de la relansarea Strategiei guvernamentale de continuare a proiectului în anul 2014, negocierile cu partenerii chinezi au reprezentat un aspect constant în acest proiect, dar sunt departe de a ajunge la o decizie finală de investiție. Pe de o parte, acest lucru se datorează specificului nuclear, unde dezvoltarea unui acord și apoi a unei investiții durează foarte mult timp. Pe de altă parte, acest lucru poate semnala și o diferență de poziție din punct de vedere comercial”, a arătat CEO-ul Nuclearelectrica.

Potrivit lui Ghiță, Nuclearelectrica ar putea să construiască, cu resurse proprii și sprijin guvernamental adecvat, un al treilea reactor la Cernavodă, însă nu și un al patrulea, compania fiind prea mică pentru asta și neputând susține financiar construcția a două reactoare, în paralel cu proiectul retehnologizării unității 1.

“Cert este că există o nevoie majoră pentru acest proiect și evaluăm toate variantele, așa cum este firesc. Ne interesează să asigurăm necesarul intern de consum peste niște ani. Din câte înțelegem, strategia energetică a României prevede, în contextul decarbonizării, intrarea în sistem a unui reactor în anul 2030. Având în vedere durata lungă de construcție și pregătire a unei unități, o decizie referitoare la varianta în care se va înainta acest proiect va trebui luată de statul român în următoarele 16 luni”, a spus Cosmin Ghiță.

Legat de aceeași temă, el a explicat că demararea construcției de noi reactoare la Cernavodă ar însemna o imensă provocare pentru România, din mai multe puncte de vedere:

“E vorba de găsit forță de muncă, câteva mii de persoane. Practic, populația în Cernavodă și împrejurimi ar crește cu 50%. E vorba de măsura în care economia românească poate furniza materialele și echipamentele necesare. E vorba de infrastructura de transport necesară deplasării acestora. E vorba de terenurile necesare pentru organizarea de șantier”.

Detalii complete și video găsiți AICI

Comments

comments

Energie&Mediu

Cum împarte statul energia nucleară produsă la centrala de la Cernavodă

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Nuclearelectrica este, alături de Hidroelectrica, principalul vânzător de energie electrică pentru piața reglementată, în acest an. Iată cum a împărțit Autoritatea de Reglementare (ANRE) energia produsă în centrala de la Cernavodă în prima jumătate a acestui an. e-nergia.ro prezintă contractele dintre Nuclearelectrica și fiecare furnizor.

Nuclearelectrica trebuie să livreze, în prima jumătate a anului, 1,08 TWh de energie electrică furnizorilor de ultimă instanță (FUI) pentru consumul pieței reglementate, conform ordinelor ANRE publicate în ultimele zile ale anului trecut. Compania trebuie să vândă energia la un preț de 188 de lei/MWh, decis,de asemenea, de ANRE, pe sistemul costuri de producție recunoscute plus profit de 5%, sub prețul pieței.

Iată cât primește fiecare furnizor de ultimă instanță din energia nuclearelectrică:

Electrica Furnizare: 539,7 GWh, deci mai mult de jumătate din toată energia vândută de Nuclearelectrica pe reglementat. La fel a fost alocarea pentru Electrica și în cazul energiei hidro.

E.On Energie România: 180,8 GWh

CEZ Vânzare: 174,6 GWh

Enel Energie: 99 GWh

Enel Energie Muntenia: 92,3 TWh.

Iată și contractele încheiate de Nuclearelectrica cu fiecare furnizor de ultimă instanță aici

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Tranzitul gazelor rusești prin România, OPRIT! Nicio moleculă de gaz nu a trecut prin conductele din Dobrogea la 1 ianuarie

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

În prima zi a anului, nicio moleculă de gaz rusesc nu a tranzitat România, prin sistemul de conducte din Dobrogea, după cum reiese din datele Transgaz, chiar dacă Rusia și Ucraina au semnat acordul de prelungire a tranzitului de gaz rusesc spre Europa prin sistemul de conducte din Ucraina, la care este legat cel din România.

Datele de pe site-ul Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, arată că, în prima zi a anului, pe niciuna dintre cele trei conducte de tranzit Isaccea-Negru Vodă nu a circulat nicio moleculă de gaz rusesc, dinspre Ucraina spre Bulgaria-Grecia. Pe fiecare dintre cele trei fire, cantitatea de gaze raportată de Transgaz a fost zero și la intrare în țară, la Isaccea, și la ieșire, în punctul Negru Vodă. La acest moment, ultimele date cu fluxurile fizice de gaze de pe site-ul Transgaz sunt pentru ziua de 1 ianuarie, deci nu putem ști încă dacă situația s-a repetat ziua următoare, sau a fost una izolată.

Situația este cel puțin ciudată, mai ales în condițiile în care, în ziua precedentă, 31 decembrie, pe două dintre cele trei conducte Transgaz a raportat și intrări de gaze, și ieșiri. Intrări de circa 53.000 MWh pe Isaccea 1 și de 100.000 MWh pe Isaccea 3, din Ucraina, și ieșiri de 54.000 MWh la Negru Vodă 1 și 105.000 MWh la Negru Vodă 3, spre Bulgaria. Asta în condițiile în care Rusia și Ucraina au semnat, în ultimele zile ale anului trecut prelungirea acordului prin care gazele rusești să tranziteze Ucraina pentru a fi livrate consumatorilor europeni, ori ruta transbalcanică, cea de prin Dobrogea noastră, era cea prin care Gazprom alimenta cu gaze Bulgaria, Grecia și, parțial Turcia. Pe 1 ianuarie, România importa gaze, atât din Ungaria (39.000 MWh), cât și din Ucraina, însă prin punctul de la Medieșul Aurit (33.000 MWh).

Cei șase de zero nu sunt o eroare, după cum ne-a explicat directorul Transgaz, solicitat de noi să explice situația.

“Nu există erori pe site-ul Transgaz, aceasta este situația, cel puțin la acest moment. Nu știm ce va urma. Pentru tranzit 3 avem contract cu Gazprom până la 31 decembrie 2023, e treaba lor cât transportă, noi banii îi luăm, pentru tranzit 2 vom scoate cât de curând la licitație capacitatea, se aplică legislația europeană, pe tranzit 1, care e deschis, se fac importuri pentru România”, ne-a explicat Ion Sterian. “Vedeți ce au declarat bulgarii, în comunicatul lor de presă”, a mai spus Sterian întrebat care sunt cauzele sistării fizice a livrărilor de gaze prin conductele de tranzit, chiar dacă există contracte. Într-adevăr, pe 30 decembrie, Bulgaria a anunțat că, din această lună, va primi gaze rusești prin Turcia, prin noua conductă Turk Stream. Am finalizat cu Gazprom o modificare a punctului de intrare a livrărilor (…) convenabilă pentru Bulgaria. Punctul de livrare devine Strandja 2”, situat la graniţa bulgaro-turcă, a afirmat ministrul bulgar al energiei, Temenujka Petkova.

Ministrul a justificat decizia prin posibilitatea de a economisi 70 de milioane de leva (35 milioane de euro) pe an cheltuiţi ca taxe de tranzit via România, învecinată cu Ucraina, de unde vine în prezent gazul rus.

Preţul gazului în Bulgaria ar putea scădea astfel cu 5%, a menţionat Petkova. Conducta TurkStream leagă Rusia de partea europeană a Turciei. Prima linie a conductei, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

Rusia intenţionează ca luna aceasta să inaugureze prima linie, însă darea în exploatare a celei de-a doua depinde de realizarea infrastructurii necesare în Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

sursa: economica.net

 

Comments

comments

Continuă să citești

Energie&Mediu

Un doctor în energetică, ales provizoriu în conducerea Nuclearelectrica

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. (“SNN”) informează acționarii că, în data de 19 decembrie, Consiliul de Administrație a aprobat, la recomandarea Comitetului de Nominalizare si Remunerare, numirea lui Teodor Chirica în funcția de administrator provizoriu, cu o durată a mandatului până la întrunirea adunării generale a acționarilor, având în vedere experiența și expertiza profesională.

În prezent, Teodor Chirica este consilier al directorului general al SNN, iar în perioada noiembrie 2013 – octombrie 2017 a fost directorul general al companiei.

  • Doctor în energetică, are o întreagă carieră construită în această industrie, printre funcțiile pe care le deține în prezent fiind și cea de Președinte al Consiliului Executiv al Forumului Atomic European (FORATOM), cu sediul la Bruxelles, pentru un mandat de doi ani, începând cu data de 1 ianuarie 2019.

În cadrul aceleiași ședințe, Consiliul de Administrație a aprobat convocarea Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor pentru data de 30.01.2020.

Pe ordinea de zi a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor se află măsuri precum:

  1. Alegerea Secretarului Adunării Generale Ordinare a Acționarilor.
  2. Aprobarea declanșării procedurii de selecție a unui membru în Consiliul de Administrație (CA) al Societății Naționale Nuclearelectrica SA, conform prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare.
  3. Aprobarea mandatării CA al SNN pentru derularea procedurii de selecție a unui membru al CA.
  4. Alegerea unui membru provizoriu CA, cu o durată a mandatului de 4 luni. Acționarii SNN pot face în scris propuneri de candidați pentru posturile de administratori provizorii până la data de 07.01.2020.
  5. Aprobarea indemnizației fixe brute lunare pentru membrul provizoriu al CA la nivelul de 11.331 lei, egală cu cea a administratorilor în funcție, precum și a unei componente variabile, acordată proporțional cu perioada mandatului provizoriu.

Pe ordinea de zi a AGEA se află:

  1. Alegerea Secretarului AGEA.
  2. Aprobarea propunerilor de modificare a Actului Constitutiv al SNN.
  3. Informare privind aprobarea contractării unor facilități de credit pentru emitere scrisori de garanție bancară fără constituire de depozite colaterale. (sursa: newsenergy.ro)

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: