Connect with us

Politica

Crin Antonescu, întâlnire cu Ludovic Orban și Vasile Blaga. Ce spune fostul lider al PNL despre revenirea în politică

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Președintele PNL, Ludovic Orban s-a întâlnit, săptămâna trecută, cu foștii lideri liberali Vasile Blaga și Crin Antonescu, întrevederea fiind confirmată, pentru MEDIAFAX, de toate părțile implicate. Discuțiile ar fi vizat și posibilitatea ca cei trei să candideze pentru alegerile europarlamentare.

Surse politice au relatat, pentru MEDIAFAX, că Ludovic Orban le-ar fi propus lui Vasile Blaga și lui Crin Antonescu să candideze la alegerile europarlamentare care vor avea loc în luna mai a anului viitor. Astfel, există posibilitatea ca pe listele candidaților PNL să se regăsească toți cei trei foști lideri ai formațiunii, alături de Sigfried Mureșan, Marian Jean Marinescu, Daniel Buda, Adina Vălean (soția lui Crin Antonescu – n.r.), Mircea Hava, Ilie Bolojan.

La ora transmiterii știrii, este în desfășurare o întâlnire la sediul din Modrogan între fostul co-președinte al PNL, Vasile Blaga, și liberali din aripa ex-PDL, în care se discută despre transmiterea unui mesaj de unitate în partid și susținerea lui Ludovic Orban la șefia formațiunii, cât și despre listele candidaților pentru alegerile europarlamentare.

Întrebat de MEDIAFAX, dacă a fost făcută o invitație lui Blaga și Antonescu pentru a candida la europarlamentare sau dacă a fost abordat acest subiect în cadrul întâlnirii de săptămâna trecută, liderul PNL, Ludovic Orban a răspuns “Nu am ce să comentez dintr-o întâlnire pe care am avut-o cu doi colegi importanți în partid. Nu am obiceiul să dezvălui conținutul discuțiilor private”.

fostul președinte al PNL, Crin Antonescu a confirmat întâlnirea cu liderii PNL, însă a precizat că subiectul europarlamentarelor nu a fost abordat.

“Eu am avut o întâlnire cu domnul Orban, săptămâna trecută, nu mai știu exact când, dar nu am avut un asemenea subiect. Da, ne-am întâlnit. A trecut și domnul Blaga. Ne-am salutat. Dar, repet nu am avut un asemenea subiect. Oricum e foarte devreme pentru un asemenea subiect. Mai e aproape un an”, a declarat Crin Antonescu, pentru MEDIAFAX.

Întrebat de MEDIAFAX dacă are intenția de a candida la europarlamentare, Crin Antonescu a răspuns: “Nu, nu am vorbit despre așa ceva”.

De asemenea, chestionat dacă soția sa, actual europarlamentar, Adina Vălean și-ar dori un al doilea mandat de eurodeputat, Antonescu a replicat: “Probabil că da, adică eu așa găsesc că ar fi normal. Dar vă spun că nu am discutat nici noi. Deocamdată mai e timp. E în 2019”.

sursa foto: Mediafax

Comments

comments

Continuă să citești
Reclamă

Politica

Sondaj CURS: Iohannis, preferatul românilor cu drept de vot pentru prezidențiale

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Cel mai nou sondaj de CURS de tip OMNIBUS  (perioada 20 septembrie – 1 octombrie) arată o oarecare clarificare în zona prezidențiabililor. Clasamentul se păstrează în linii generale același, față de precendentul studiu din iulie 2018, dar cu elemente care duc spre o limpezire mai clară a opțiunilor respondenților, notează jurnaliștii de la stiripesurse.ro.

Acum, conform aceleiași surse, numărul celor care au o opțiune clară de vot în cazul în care alegerile prezidențiale ar fi duminica viitoare a ajuns la 67% din repondenți (cu 15% mai puțin față de precedentul studiu).

Se poate observa că deși domină copios clasamentul, avem a face cu o ușoară scădere în dreptul președintelui Klaus Iohannis. El scade față de precedentul studiu cu trei procente și ajunge la cota 40% (scădere cu trei procente față de iulie, dar o creștere de un procent față de aprilie.

El este urmat la distanță de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, cu doar 29%. De remarcat creșterea spectaculoasă din dreptul președintelui Senatului României (de la 22% în iulie, la 29% în septembrie), un scor mai bine de trei ori mai mare ca propriul partid, ceea ce înseamnă că ALDE reprezintă în opțiunea electoratului pur și simplu persoana lui Călin Popescu Tăriceanu.

În cazul președintelui PSD, Liviu Dragnea, deși se înregistrează o ușoară creștere (de doar 3 procente față de studiul din luna iulie, dar mult sub cota de 22% cât a înregistrat în aprilie a.c.). De remarcat că se află la o cotă de sub jumătate din cât întregistrează aliatul său din ALDE și de mai mult de 3 ori mai puțin decât scorul partidului pe care îl conduce autoritar.

Notă! Tăriceanu are de trei ori mai mult decât ALDE, iar Dragnea de trei ori mai puțin decât PSD. De asemenea, fostul premier Dacian Cioloș și-a conservat scorul de 10% (atât a înregistrat și în iulie), dar dublu față de partidul său. Șefii PMP și al UDMR, Eugen Tomac și Kelemen Hunor și-au păstrat oarecum intențiile de vot anterioare, dar sub intenția de vot a partidelor pe care le conduc.

Studiul CURS de tip Omnibus a avut loc în perioada 20 septembrie – 1 octombrie, cu interviuri realizate la domiciliul celor intervievați. De asemenea, conform casetei tehnice, studiul s-a desfășurat pe un eșantion național de 1067 de persoane, având o eroare statistica de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Dragnea, prima reacție după referendum: Nu este un eșec al PSD, ci al celor care au votat “DA”

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Liderul PSD Liviu Dragnea este de părere că ideea de cvorum inhibă prezenţa la vot la referendum şi spune că dacă nu ar exista un prag minim de prezenţă, numărul de oameni care ar vota ar fi mai mare, participând inclusiv cei care ar vota „Nu”. Precizările lui Liviu Dragnea vin în contextul în care referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie nu a fost validat din cauza prezenţei extrem de scăzute la vot, sub 30 la sută, cât era necesar pentru validare. Dragnea este de părere că rezultatul votului nu este un eşec al PSD, ci un eşec al tuturor celor care au votat „Da” la referendum.

„Noi stăm agăţaţi de un număr ipotetic de oameni care ar putea fi prezenţi la un referendum, oricare ar fi el, în România. Ştim că sunt milioane de români în afara ţării cu drept de vot. Ideea de cvorum se dovedeşte că de fapt diminuează sau inhibă prezenţa la vot. Dimpotrivă, cei care sunt împotriva întrebării din referendum au la îndemână boicotul referendumului. Eu am spus-o de mai multe ori, în momentul în care ar fi un referendum fără prag, s-ar mări prezenţa, pentru că cei care sunt împotrivă ar veni să spună “nu” pentru că este jocul majorităţii. (…) A fost o voinţă de participare de 4 milioane de români, alţii au boicotat, ăsta e rezultatul şi mergem înainte”, a declarat miercuri Liviu Dragnea în Parlament, citat de news.ro

În același timp, șeful PSD i-a acuzat de manipulare pe cei care au spus că acest referendum a fost făcut în interesul partidului sau în interesul său, şi a subliniat că referendumul nu a fost asumat în niciun fel de PSD, partidul făcând doar o campanie de informare. De asemenea, întrebat dacă rezultatul referendumului a fost un eşec, aşa cum a afirmat Codrin Ştefănescu, Dragnea a spus că ar fi un eşec al celor care au votat „Da”, nu un eşec al partidului.

„De ce ar fi un eşec? (…) Dacă este un eşec, este un eşec al celor care am votat cu da. în acelaşi timp, legea adoptată în Senat nu a fost votată doar de PSD şi ALDE”, a precizat Dragnea.

Comments

comments

Continuă să citești

Politica

Traian Băsescu are SOLUȚIA gazelor din Marea Neagră

Mihaela Tîrpan

Publicat

la data de

Scris de

Traian Băsescu susține că România nu are capacitatea de a consuma gazele din Marea Neagră în propria economie, dar le poate folosi pentru relansarea unor ramuri industriale și creșterea calității vieții populației.

Iată postarea fostului președinte:

“Senatul României, 10.10.2018
Declaraţie Senator Traian Băsescu
Gazele naturale din Marea Neagră, gaze pentru România.
Premise ale exploatării gazelor naturale din Marea Neagră
1. În Marea Neagră există zăcăminte de cca 200 miliarde mc şi dacă va începe exploatarea producţia va fi de cca 6 – 7 miliarde mc/an.
2. România nu are capacitate să consume în economia proprie gazele din Marea Neagră. În anul 2017 consumul de gaze al României a fost de 11,8 miliarde mc din care 10,6 miliarde producţie proprie şi 1,2 miliarde import Gazprom.
3. În 2019 ROMGAZ va începe exploatarea unui nou zăcământ de gaze naturale cu un volum de cca 30 de miliarde mc, ceea ce va asigura acoperirea integrală a cantităţii necesare de gaze a României. (situat la nord de Galaţi).
4.OMW, EXXON, LUKOIL sau Black Sea Oil and Gas, au investit în prospectare şi forare la mare adâncime aproximativ 2,5 miliarde USD iar pentru aducerea gazelor din mare la uscat şi livrarea acestora în sistemul de transport al TRANSGAZ, va fi necesară o investiţie de cel puţin alte 5 miliarde USD .
Companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele pe piaţa românească ceea ce va permite aplicarea celui mai mic preţ având în vedere că se diminuează distanţa de transport pe conductă . Pe de altă parte, concesionarii sunt îngrijoraţi de faptul că piaţa românească nu poate absorbi nimic din producţia de gaze din Marea Neagră, în lipsa unor proiecte care să genereze creşterea consumului. În acelaşi timp, companiile petroliere sunt interesate să vândă gazele prin contracte pe termen lung .
5.România poate utiliza resursele de gaze naturale din Marea Neagră pentru relansarea unor ramuri industriale, dar şi pentru creşterea calităţii vieţii populaţiei.
6.Urmare a cumpărării de către TRANSGAZ a operatorului de gaze din R.Moldova, România are obligaţia să asigure necesarul de 1,5 miliarde mc/an pentru ţara vecină.
7.Eventual excedent de gaze naturale al României, poate fi exportat pe infrastructura existentă în Bulgaria şi Ukraina
8. Gazele naturale sunt cea mai puţin poluantă hidrocarbură .
9.Legat de capacitatea noastră de a fi un jucător pe piaţa europeană a gazelor naturale, fac următoarele precizări: prin rezervele de gaze naturale onshore şi offshore de care dispune, România nu poate fi un concurent pentru GAZPROM care în 2017 a extras 470 miliarde metri cubi gaze din care 180 miliarde metri cubi îl reprezintă exportul în Uniunea Europeană şi Turcia. Mai mult, pe termen mediu, Gazprom evaluează o creştere a producţiei anuale la 550 miliarde metri cubi. În aceste condiţii, România nu poate influenţa politica de preţuri a GAZPROM pe piaţa regională şi cu atât mai puţin pe piaţa europeană.
În aceste condiţii, pentru gazele din Marea Neagră avem 3 opţiuni:
1. Să le vindem ca simplă materie primă ;
2. Să nu le exploatăm, datorită condiţiilor fiscale impuse prin redevenţe şi taxe de către Statul Român ;
3. Să le folosim în economia naţională relansând unele ramuri industriale, dar şi pentru încălzirea locuinţelor .
Dacă vrem să le vindem, mergem pe varianta de taxe şi redevenţe propusă de Călin Popescu Tăriceanu. Sigur, Victor Orban se va bucura de un nou cadou, ceva mai mare decât Fundaţia Gojdu, din partea lui Călin Popescu Tăriceanu , iar România va avea rangul de „ţeavă” prin care se va scurge materia primă către Ungaria şi Austria .
Dacă vrem să nu exploatăm gazele naturale din Marea Neagră, mergem pe varianta de redevenţe şi taxe pe care le propune Liviu Dragnea, pentru simplul motiv că preţul gazelor naturale din Marea Neagră va fi mult prea ridicat faţă de preţul pieţei .
Dacă vrem să le folosim gazele din Marea Neagră pentru valorificare preponderent în economia românească, vom armoniza redevenţele şi taxele pentru ca gazele din Marea Neagră să ajungă pe piaţa naţională la un preţ competitiv pentru economia românească . Pentru a determina nivelul corect al redevenţelor şi taxelor care trebuiesc impuse operatorilor din Marea Neagră, trebuie să ştim ce vrem să facem cu aceste gaze plecând de la premisa că vom avea un excedent anual de aproximativ 6 – 7 miliarde metri cubi gaze naturale.
Şi iată câteva proiecte care pot asigura creşterea consumului de gaze al României asigurând acoperirea şi achiziţionarea producţiei de gaze din Marea Neagră şi care ar avea un mare impact economic şi social :
1. Dublarea numărului de locuinţe conectate la reţeaua de gaze naturale. Azi , doar 32% din cele 8 milioane de locuinţe sunt racordate la reţeaua de gaze naturale. Consumul ar creşte cu cca 3,5 miliarde mc/an. Finanţarea din fonduri europene pentru dezvoltare regională.
2. Relansarea industriei petrochimice care utilizează ca materie primă gazele naturale pentru producţie de îngrăşăminte, metanol, răşini şi alte produse de petrochimie. Actualmente avem 5 combinate petrochimice care au aviz de mediu pentru funcţionare dar care sunt oprite. Repornirea acestor combinate ar fi un element important în procesul de industrializare a ţării.
Anul trecut, România a important produse petrochimice în valoare de 2,6 miliarde euro din care numai îngrăşăminte pentru agricultură în valoare de 600 milioane Euro. Creşterea consumului de gaze, dacă se reporneşte petrochimia, ar fi de 2,5 miliarde mc/an iar eventual retehnologizarea combinatelor petrochimice poate fi finanţată prin ajutor de stat şi fonduri europene.
3. Trecere pe gaze a tuturor termocentralelor care funţionează acum cu păcură. Finanţare din fonduri europene .
4. Conectarea Republicii Moldova la reţeaua de gaze a României prin realizarea Gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău. Ar asigura o creştere a consumului de 1,5 miliarde mc/an. Finanţat se poate face din fonduri europene şi din resurse proprii ale TRANSGAZ.
5. Realizarea a zece staţii de comprimare a gazelor naturale (GNC) şi introducerea GNC ca şi combustibil în transportul urban dar şi pentru încălzirea localităţilor izolate. Finanţarea se poate face din fonduri europene.
6. Construcţia unei termocentrale cu două grupuri şi o putere instalată de cca 900 Mgw. Costul investiţiei este de aproximativ 800 milioane Euro şi poate fi finanţată din fonduri europene .
În lipsa unor proiecte viabile, care să crească potenţialul de consum al economiei româneşti, gazele vor fi pur şi simplu exportate, fără a contribui la consolidarea potenţialului economic al ţării .
Negocierile şi deciziile cu privire la redevenţe şi taxe suplimentare pentru gazele exploatate offshore nu sunt nici în atribuţiunile preşedinţilor PSD şi ALDE şi nici în atribuţiunile preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Este însă o responsabilitate majoră a Guvernului României şi a specialiştilor, să stabilească nivelul optim al redevenţelor şi a taxelor suplimentare, astfel încât, gazele din Marea Neagră să ajungă la un preţ competitiv pe piaţa românească şi să le supună aprobării Parlamentului României cu o argumentaţie solidă şi convingătoare, astfel ca “Legea offshore” să fie o lege bună şi în interesul României şi al românilor.”

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: