Connect with us

Exclusiv

Cum a ajuns un dig de apărare costieră în proprietatea afaceriștilor de la Golful Pescarilor

Published

on

Din punct de vedere legal, construcțiile hidrotehnice din sistemul de protecție costieră aparțin statului român. Cu toate acestea, un dig de apărare de la Agigea a intrat pe mâinile afaceriștilor de la Golful Pescarilor, apropiați primarului PSD-ist al localității, Cristian Maricel Cîrjaliu. Aceștia au cumpărat construcția hidrotehnică fără intabulare, de la o societate controversată de lichidare judiciară, al cărui coordonator inițial a fost arestat – anterior afacerii de față – pentru luare de mită. Procedura de lichidare în care a fost vândut digul a fost supravegheată de o judecătoare exclusă acum din magistratură și inculpată tot pentru luare de mită.

Detaliile unui proiect din anii 80

Lucrarea hidrotehnică despre care vorbim se află în golful marin de la Agigea și a fost realizată în perioada comunistă, în cadrul unui proiect de modernizare a cherhanalei. În memoriul justificativ al proiectului, datând din anul 1982, se vorbește despre construirea unui dig de apărare. Această precizare are un rol cheie, întrucât în legislația actuală digurile de apărare aparțin statului, prin Administrația Națională Apele Române.

 

Tot în memoriul justificativ din 1982 se mai afirma că ” în aceeași zonă, conform unui acord între CPLMC (Centrul pentru Perfecționarea Lucrătorilor din Marina Civilă – n.r.) și Întreprinderea Piscicolă Constanța urmează să se amplaseze și nava Midia pentru instruire personal navigant din Marina Civilă”.

Un politician celebru și un faliment răsunător

În 1991, CPLMC a vândut nava, iar o dată cu ea și digul de protecție care măsura 4.125 mp, așa cum se arăta în actul întocmit atunci, atenție!, sub semnătură privată. După încă 3 ani, cumpărătorul inițial, SC Black Sea Company SRL, a vândut nava, din nou cu tot cu dig, către Onacva Internațional SRL, o societate deținută de un cunoscut politician român. Societatea a făcut demersuri pentru intabularea digului în proprietate, însă pretențiile sale au fost respinse de autorități.

În 2008, Onacva Internațional SRL a intrat în procedură de insolvență și apoi în faliment. Dosarul a fost supravegheat de judecătorul-sindic Corina Eugenia Jianu – actualmente trimisă în judecată pentru luare de mită. Administrator judiciar a fost desemnată firma Global Insolvency SPRL, care funcționează în momentul de față sub numele Spectrum Insolvency. Societatea profesională și-a schimbat numele, după ce fostul ei coordonator, Sorin Predescu, a fost arestat preventiv (în 2013) și apoi condamnat pentru că a solicitat mită de la o societate aflată în insolvență.

Apele Române se opun intabulării digului

La data intrării în faliment a firmei Onacva International, nava Midia nu mai exista fizic. Singurul bun al societății falite era digul de piatră cu suprafața scriptică de 4.125 de metri pătrați. Însă, după cum am arătat mai sus, acesta nu avea intabulare. Lichidatorul societății a făcut demersuri pentru îndreptarea acestui viciu. Însă cererea de intabulare depusă la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța a fost respinsă prin  Încheierea nr. 36635/14.09.2009. OCPI a luat această decizie pe baza unui punct de vedere emis de Apele Române, care s-a opus intabulării prin adresa nr. 14845/LM/06.08.2009.

Măsurătorile lui Cîrjaliu

După ce a aflat poziția celor două instituții ale statului, respectiv OCPI și Apele Române, lichidatorul și-a văzut ani buni de alte treburi. Însă în 2014, la aproape 5 ani distanță, a cerut subit lămuriri Primăriei Agigea cu privire la suprafața măsurată a digului. Dintr-o mare întâmplare, Primăria tocmai măsurase foarte temeinic întreaga zonă a golfului marin, naționalizând mascat, printr-o inventariere ilegală, tot terenul adeverit anterior a fi în proprietatea Sarda Fish. Firma din urmă aparține familiei cunoscutului antreprenor Matei Datcu, cel care deține, tot în golf, restaurantul Pescăria lui Matei. Așadar, având propriile măsurători, realizate în scopul spolierii Sarda Fish, primarul Cristian Cârjaliu a precizat că digul nu mai măsoară decât 1987 de metri pătrați.

Digul de la Marea Neagră ajunge la Mer Noire SRL

La scurt timp după această precizare, lichidatorul a organizat o licitație pentru vânzarea imobilului ”construcție hidrotehnică – dig de piatră”. La procedură a participat o singură firmă, pe numele ei La Mer Noire SRL, care a adjudecat bunul cu prețul de 52.000 de lei, cu tot cu TVA, pe 6 martie 2014.

În actul emis de administratorul judiciar, se preciza că ”Imobilul se află amplasat pe terenul ce face parte din Domeniul Privat al Comunei Agigea. Dreptul de utilizare a domeniului public aferent imobilului urmează a fi reglementat de către adjudecatar cu autoritățile locale.”. De asemenea, în act se arăta că terenul ocupat de dig se învecina pe laturile de est și sud direct cu Marea Neagră, iar pe laturile de nord și est cu Sarda Fish SRL.

Din punct de vedere constituțional, vecinătatea directă cu marea este un privilegiu exclusiv al statului. Prin urmare, regimul de folosință trebuia reglementat cu statul, prin Apele Române. Însă administratorul judiciar cunoștea deja (o)poziția instituției, din anul 2009, atunci când încercase, fără succes, să intabuleze construcția. Prin urmare, l-a trimis pe cumpărător să reglementeze cu Primăria Agigea, care avea propriile ei interese în zonă.

Ce a fost zis s-a și făcut, întrucât primarul Cristian Cîrjaliu a înregistrat construcția hidrotehnică în registrul agricol al localității, așa cum avea să ateste prin Adeverința nr. 14533 din 27 august 2014. La Mer Noire a făcut demersuri de intabulare a digului, la rândul lor respinse, inclusiv de instanța de judecată. Însă pe baza adeverinței lui Cîrjaliu, firma și-a deschis punct de lucru pe dig, atingându-și astfel scopul.

Încrengătura de interese

La Mer Noire SRL este deținută de Petre Daniel Popa și Cristian Mihai Lupoiu. La scurt timp după ce au cumpărat digul, mai exact pe 20 mai 2014, cei doi au fost cooptați în SC Cherhana Bibanu SRL, o firmă care tocmai cumpărase, pe 13 mai 2014, un teren de 1700 mp de la Primăria Agigea, exact în vecinătatea digului de apărare. După cum am arătat pe larg în articolele trecute (vezi AICI), în 2012, Consiliul Local Agigea a votat inițiativa primarului Cristian Cîrjaliu de a se înstăpâni prin vot, iar nu cu bani cum era legal, asupra terenului din golf, adeverit anterior a fi în proprietatea Sarda Fish. Firma piscicolă a fost spoliată de bunurile sale, inclusiv de vinciurile pescărești care erau amplasate pe teren și care niciodată, nici măcar formal, nu au fost înscrise în inventarul domeniului privat al localității. După ce a furat terenul Golfului, Primăria Agigea a făcut dezmembrare în mai multe loturi. Primarul Cârjaliu s-a îngrijit ca lotul de 1700 mp să fie vândut către SC Cherhana Bibanu SRL, fără ca tranzacția să fie aprobată de Consiliul Local.

Acest teren și digul de apărare fac parte dintr-un front comun. La momentul cumpărării terenului de la Primărie, Cherhana Bibanu era deținută, 100%, de Dumitru Stanciu, nimeni altul decât finul lui Bogdan Cîrjaliu, fratele afacerist al primarului din Agigea. Lui Cristian Cârjaliu, acest Dumitru Stanciu îi venea un fel de nepot spiritual.

O poveste spirituală. Sursa foto: Constanta.ro

După întovărășirea în afaceri dintre nepotul spiritual al lui Cârjaliu și proprietarii digului, părțile sociale s-au împărțit astfel: Dumitru Stanciu – 50%, Petre Daniel Popa – 25%, Mihai Cristian Lupoiu – 25%. În 2015, Cherhana Bibanu și-a schimbat numele, devenind oficial SC Golful Pescarilor SRL. Societatea operează cunoscutul restaurant Golful Pescarilor.

Primarul din Agigea este legat de această afacere nu doar prin elementele mai sus arătate. În episoadele viitoare vă spunem cum Primăria, care a furat terenurile de la Sarda Fish ca să le facă loc afaceriștilor de la Golful Pescarilor, a hărțuit restaurantul concurent, Pescăria lui Matei, furându-i teren și aplicându-i contravenții abuzive, în cascadă. De asemenea, vă spunem cum primarul Cîrjaliu a justificat furtul epocal prin existența unei facturi chipurile falsă, dar nu la Sarda Fish, ci la proprietarii anteriori. După patentul hoțul strigă hoții. Va urma!

Comentarii pe Facebook

Autentifica-te pe Facebook pentru a comenta

Adrian Cârlescu este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1998), finalizată cu o teză de licenţă coordonată de profesorul Gabriel Liiceanu, şi a unui masterat de filozofia culturii în cadrul aceleiaşi facultăţi (2000). Activează în presa locală, constănţeană, din anul 1998. A fost reporter şi editor de ştiri la MTC TV, redactor-şef la Replica de Constanţa, redactor în departamentul de investigaţii la Ziua de Constanţa, co-fondator la Dezvăluiri.Ro. De-a lungul timpului a publicat anchete jurnalistice despre retrocedările lui Radu Mazăre, introducerea Pădurii Comorova în intravilan şi vânzarea ei, abuzul judiciar de la Fruvimed Medgidia SA, geneza Fondului Proprietatea, jaful din piscicultură, interesele din zona investiţiilor în energia eoliană, averea ascunsă şi faptele reprobabile ale unor politicieni, magistraţi sau oameni de afaceri abonaţi la lucrări publice. În 2014, a publicat cartea-document „Columbia – spectacolul morţii. Regimul de detenţie în Colonia Cernavodă a Canalului Vechi”. În 2015, a publicat, alături de dr. Sorin Marcel Colesniuc, lucrarea „O istorie a oraşului Cernavodă”, redactând, în baza documentelor de arhivă, secţiunea dedicată evoluţiei oraşului din 1878 până în prezent.