Curtea de Apel Constanța a respins, pe fond, contestația formulată de primarul din Medgidia, Valentin Vrabie, împotriva unei hotărâri a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin care a fost găsit răspunzător pentru fapte de hărțuire. Una dintre victime a suferit un avort spontan, pierzând sarcina, pe fondul situației create la locul de muncă.

Pe Valentin Vrabie a ajuns să-l cunoască o țară întreagă. Întâi, ca om de ispravă, care a făcut la Peștera câteva minuni. Apoi, ajuns primar la Medgidia, a devenit și mai cunoscut… pentru agresivitate și trivialități. Viceprimărița din mandatul trecut a reclamat că a fost agresată fizic de primar. Iar un opozant din societatea civilă a publicat convorbirile sale telefonice cu Vrabie, în care acesta din urmă era beat clampă și înjura ca ultimul boschetar. De la aceste turbulențe până la hărțuire a fost un singur pas. Un pas pe care primarul din Medgidia l-a făcut la finele primului său mandat.

În septembrie 2019, Valentin Vrabie a ajuns la cuțite cu Bogdan Moșescu, un tânăr care ocupa funcția de city-manager la Primărie și coordona cu succes atragerea de fonduri europene. Conflictul a plecat de la faptul că Moșescu s-a opus semnării unui act adițional pentru majorarea valorii unui contract de asfaltare. Prestatorul contractului în cauză câștigase licitația cu un preț scăzut. Însă firmele concurente reclamaseră posibila fraudare a licitației pe baza unei pre-înțelegeri dintre agentul economic și autoritatea contractantă în vederea umflării prețului printr-un act adițional ulterior. Or actul adițional confirma aceste suspiciuni. Iar din acest motiv, Moșescu s-a opus semnării. Lui Vrabie nu i-a convenit situația, dovadă că el chiar avea o ”cheie” făcută cu firma de asfaltări.

Bogdan Moșescu și Valentin Vrabie

Ca urmare, primarul a orchestrat concedierea administratorului public. Și nu s-a oprit aici, trecând la hărțuirea sistematică a logodnicei lui Moșescu și a surorii acesteia, care deopotrivă lucrau la Primărie. Cele două au fost retrase fără nicio justificare profesională din toate proiectele europene pe care le gestionau. În mod discreționar, primarul a refuzat să le plătească sporurile salariale pentru luna septembrie 2019 și apoi tichetele de transport. Mai mult, acestea au fost denigrate prin postări pe Facebook și articole de presă, presupus comandate chiar de primar. De asemenea, au avut parte de țipete, jigniri și amenințări – pe care le-au și probat prin înregistrările audio depuse la CNCD.

 Logodnica lui Bogdan Moșescu (la momentul de față, soția sa) a fost detașată fără motiv la compartimentul care se ocupa de înregistrarea cererilor depuse de cetățeni. Niciun coleg nu a mai îndrăznit să o bage în seamă, întreaga situație devenind extrem de ostilă.

Aceasta era însărcinată, iar pe fondul umilințelor suferite la locul de muncă, a pierdut sarcina – fapt dovedit cu acte medicale. Medicii au trimis-o în concediu medical. Dar la întoarcere, nu și-a mai găsit laptopul și nu a mai avut acces la programele informatice pe care trebuia să le utilizeze pentru a-și face meseria. Mai mult, șefii au apreciat că din laptopul pe care i l-au ridicat fără proces-verbal, în absență, ar lipsi anumite documente. În ianuarie 2020, fără a fi audiată ca să își spună punctul de vedere, s-a pomenit cu nota 1 în raportul de evaluare, după ce în toți anii anteriori primise calificative maxime. După ce i-a expirat detașarea de 60 de zile la compartimentul de înregistrare a cererilor depuse de cetățeni, a primit dispoziție scrisă să revină la biroul de fonduri europene. Însă de aici a fost trimisă, verbal, înapoi la CIC, să stea și ea pe un scaun. Într-un final, a fost concediată pe baza raportului de evaluare întocmit ilegal.

Sora ei, care ocupa o funcție de șef al biroului juridic, a fost detașată la Asistența Socială. Însă, întrucât avea competențe profesionale deosebite, Primăria Constanța i-a trimis lui Vrabie o adresă prin care i-a cerut transferul. Vrabie a refuzat, răspunzând Primăriei Constanța, după vreo două luni, că a întocmit forme de concediere pentru această funcționară. Într-un final, sora logodnicei lui Moșescu a fost și ea dată afară, tot pe baza unui raport de evaluare întocmit fără audiere, cu nota 1.

Aspectele consemnate mai sus au fost reclamate de cele două angajate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în luna aprilie 2020. Consiliul a audiat părțile, iar după o investigație minuțioasă membrii din forul său deliberativ au votat în unanimitate Hotărârea nr. 375/21.04.2021. Prin aceasta, CNCD a constatat că Valentin Vrabie a comis fapte de discriminare și hărțuire împotriva celor două angajate, singurul criteriu fiind legătura acestora de rudenie cu Bogdan Moșescu. Totodată, primarul din Medgidia a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5.000 de lei.

Valentin Vrabie a contestat hotărârea CNCD la instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Constanța, în dosarul 390/36/2021*. Curtea i-a respins contestația pe 11 aprilie 2022. Primarul din Medgidia are drept de recurs.

Trebuie să mai spunem că atât cele două victime ale hărțuirii, cât și Bogdan Moșescu personal, au câștigat litigiile de muncă în care au contestat concedierile abuzive.

I-am solicitat lui Valentin Vrabie, prin intermediul biroului de presă al Primăriei Medgidia, să ne spună dacă regretă că le-a hărțuit pe cele două angajate și dacă își va prezenta demisia în situația în care hotărârea Curții de Apel Constanța va rămâne definitivă. În opinia noastră, nu există nicio justificare ca un hărțuitor, dacă va fi dovedit definitiv, să poată rămâne într-o funcție publică. Până la momentul publicării acestui articol, nu am primit un răspuns.  

Comments

comments

Scandalul care durează de ani de zile cu privire la exploatarea islazului pentru creșterea animalelor domestice din Hârșova a ajuns într-o nouă etapă. Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) derulează proceduri pentru a recupera subvenții accesate în mod neconform de asociația care a închiriat pășunea localității, după o licitație controversată derulată de Primăria Hârșova.

Licitația

În primăvara anului 2017, Primăria Hârșova a organizat o licitație pentru închirierea unui islaz de 519 hectare. La acel moment, fermierii care utilizau în mod tradițional pășunea localității au fost băgați într-o ședință chiar de primarul Viorel Ionescu. Edilul le-ar fi sugerat să adere la Asociația Crescătorilor de Animale (ACA) Hârșova, care era deja înființată, pentru a beneficia de un drept de preempțiune la închirierea pășunii. Vorbim de un ONG care beneficiase de asistență juridică exact din partea soției primarului, în calitatea acesteia de avocat.

Asociația Crescătorilor de Animale Hârșova, acte statutare întocmite de soția primarului, în calitatea acesteia de avocat.

Fermierii au completat adeziuni, iar asociația – care nu deținea în fapt niciun animal în proprietate – a folosit efectivele și actele acestora, ajungând să câștige licitația. Chiar și taxele de participare la procedură ar fi fost acoperite din contribuțiile celor care au înțeles să depună adeziuni, adică simple cereri de înscriere în asociație.

Fără aportul acestor oameni, ACA nu îndeplinea niciuna din condițiile de participare la licitație, pentru că nu avea niciun animal și nici nu era înscrisă în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE). În mod inexplicabil pentru Primărie, dar convenabil pentru asociație, în contractul de închiriere nu au fost incluse datele exploatațiilor ”membrilor”, contrar Ordinului 2051/407/2013 al Ministerului Agriculturii.

Extras din contractul de închiriere semnat de Primăria Hârșova cu ACA. Asociația nu avea cod RNE și nici animale proprii. Datele fermierilor care au asigurat animalele și codurile RNE nu au fost înscrise în contract.

Abia în octombrie 2017, la jumătate de an după semnarea contractului de închiriere a islazului, asociația s-a înregistrat cu o oaie, ca să obțină codul RNE. 

Țeapa

Islazurile întreținute prin pășunat aduc subvenții consistente din fonduri comunitare europene. Realizând pășunatul cu animalele lor, fermierii ”cooptați” în asociație aveau dreptul la aceste ajutoare nerambursabile. Însă pentru anul 2017 subvențiile (în valoare de 438.469,54 de lei) au fost accesate direct de asociație, care a refuzat să împartă banii către crescători, după scăderea chiriei cuvenite Primăriei.

Ulterior, asociația a ignorat și solicitările crescătorilor de animale de a fi ajutați cu furaje, în contextul în care islazul era inundat. Primăria a ignorat la rândul ei întreaga situație. Iar unii fermieri n-au avut încotro și au vândut animalele ca să nu le moară de foame. Ei declară că le-au dat pe mai nimic, doar ca să le salveze viața.

”Țeapa a fost premeditată” – spune Sorin Nechita, unul dintre reprezentanții agricultorilor înșelați. Ca dovadă, crescătorii de animale care au asigurat câștigarea licitației și mai apoi pășunatul efectiv cu animalele lor, nu au fost înscriși în calitatea de membri ai asociației, în registrul special al Judecătoriei Hârșova. Și nici în contract, după cum am arătat mai sus. Cu alte cuvinte, asociația doar s-a folosit de banii acestor oameni, de actele lor și de animalele lor, pentru a câștiga licitația și pentru a beneficia de subvenții. Iar după aceea le-a dat cu flit.

Subînchirierea mascată

ACA a profitat de situație, iar în 2018 a subînchiriat mascat pășunea. Practic, alte persoane, fără legătură cu licitația din 2017, au primit în exploatare hectare întregi din islazul orașului. Aceste persoane au semnat adeziuni la asociație, însă nu au fost cooptate oficial, nefiind înscrise nici ele în registrul de la Grefa Judecătoriei Hârșova.

Tot în 2018, fermierii care au asigurat pășunatul au accesat subvenții în nume personal, în baza unor adeverințe eliberate de ACA și de Primăria Hârșova.

În următorii doi ani, subvențiile au fost cerute din nou de asociație, cu repetarea modelului din 2017.

Primele și singurele cooptări de noi membri în Asociația Crescătorilor de Animale au fost făcute oficial în aprilie 2021, abia după ce autoritățile au intrat pe fir. Mulți dintre noii membri nu au legătură cu licitația din 2017. După cum, mulți dintre fermierii care au susținut cu actele și animalele lor câștigarea licitației nu se mai găsesc pe listă.

Stop joc

În noiembrie 2020, Direcția de Luptă Anti Fraudă (DLAF) a ajuns la concluzia că situația de la Hârșova are conotații penale, motiv pentru care a transmis rezultatele actului său de control către DNA, în vederea valorificării. Dosarul penal se află în lucru.  

La rândul ei, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a respins cererea de plată a subvenției depusă de ACA pentru anul 2020, considerând că asociația s-a folosit de date nereale cu privire la membri și la efectivele de animale. De asemenea, agenția a încheiat acte de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, în vederea recuperării subvențiilor plătite în anii anteriori.  

ACA trebuie să restituie sumele primite în 2017 și 2019. De asemenea, persoanele fizice care au accesat în mod direct subvenții, pentru anul 2018, trebuie să dea banii înapoi (existând litigii, în diverse stadii, în această privință).

În cazul ACA, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat deja primele acte de executare silită. Asociația a reușit să suspende provizoriu aceste proceduri, până când va termina să se judece cu APIA. Însă, pe fond, ONG-ul a pierdut toate cele trei procese deschise împotriva APIA, referitor la subvențiile din 2017, 2019 și 2020. Ultima soluție potrivnică ACA a fost pronunțată vinerea trecută. Executarea silită rămâne suspendată până la judecarea recursurilor.

ACA a pierdut pe fond procesul prin care a contestat decizia APIA referitoare la subvențiile din 2017. Extras portal.just.ro

Extras portal.just.ro referitor la procesul dintre ACA și APIA referitor la subvențiile acordate în anul 2019.

Procesul pierdut, pe fond, de ACA referitor la subvențiile pentru 2020.

Mai multe detalii despre acuzațiile aduse de fermieri Primăriei Hârșova și Asociației Crescătorilor de Animale puteți vedea în reportajul realizat de redacția Ordinea.Ro în anul 2020 precum și în articolul nostru din 2020. 

De asemenea, un punct de vedere al Primăriei Hârșova, exprimat tot în anul 2020, puteți citi AICI.

Comments

comments

Pe 7 februarie 2022, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală a început urmărirea penală în dosarul 453/D/P/2022 pentru fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual, bancrută frauduloasă și gestiune frauduloasă. În ordonanța DIICOT sunt redate aspecte reclamate de Eolica Dobrogea SRL împotriva reprezentanților unui grup de afaceri din Spania. Potrivit plângerii penale, aceștia ar fi fost sprijiniți în săvârșirea unora din prezumptivele infracțiuni de către Felicia Ovanesian, în calitate de practician în insolvență.

Așa cum reiese din ordonanța DIICOT, începând cu anul 2008, grupul spaniol a participat în România la un proiect de dezvoltare a unei ferme eoliene în comuna Cogealac, județul Constanța. Proiectul a avut la bază un contract de investiție semnat de una din firmele grupului spaniol, în calitate de investitor, cu Eolica Dobrogea (Schweiz) AG din Elveția, în calitate de dezvoltator. La rândul ei, compania elvețiană a cooptat în dezvoltarea proiectului alte 11 societăți, printre care și Eolica Dobrogea SRL România (cu acționari români). Încă de la bun început, aceste societăți afiliate au semnat o scrisoare de angajare a răspunderii solidare față de investitorul spaniol, pentru garantarea obligațiilor din contractul de investiție.

Povestea unui transfer de peste 10 milioane de euro

În anul 2011, o altă firmă din grupul spaniol, diferită de aceea care avea titlul oficial de investitor, a virat 10,4 milioane de euro în conturile Eolica Dobrogea AG Elveția. În anul următor, spaniolii au solicitat restituirea integrală a sumei, sub pretextul că dezvoltatorul elvețian nu și-a îndeplinit anumite obligații. Însă spaniolii n-au putut recupera sumele achitate, nici de la Eolica Elveția, care a intrat în faliment, dar nici de la administratorul acesteia, nefiind întrunite condițiile de antrenare a răspunderii patrimoniale.

În aceste condiții, spaniolii s-au îndreptat împotriva Eolica Dobrogea SRL România, exhibând scrisoarea de angajare a răspunderii solidare, mai sus evocată.

În 2013, firma românească a intrat la rândul ei într-un proces de insolvență, la Tribunalul Constanța. Procesul nu s-a terminat nici în momentul de față.

Insolvența și ”înlesnirile” Feliciei Ovanesian

Primul administrator judiciar numit de Tribunalul Constanța a fost chiar Felicia Ovanesian (actualmente, angajată la Primăria Constanța, în calitate de administrator public al municipiului). După un timp, aceasta a fost înlocuită cu un alt practician în insolvență.

În 2014, pe când administrator judiciar la Eolica Dobrogea SRL România era Felicia Ovanesian, s-a întocmit tabelul preliminar de creanțe. În acest document, a fost înscrisă creanța de 10,4 milioane de euro, provenită din raporturile prezentate mai sus. Însă ca titular al creanței a fost înscrisă o a treia firmă din grupul spaniol, care ”nu avea calitatea de creditor”, după cum se afirmă în plângerea penală.

Mai departe, această firmă a fost pusă la conducerea comitetului creditorilor,  ”cu înlesnirile oferite de administratorul judiciar Felicia Ovanesian”, după cum se afirmă în plângerea penală analizată de DIICOT.

Extras din ordonanța DIICOT

În esență, vorbim de trei firme spaniole diferite. Prima a avut calitatea de investitor. A doua a făcut plata. Iar a treia a declarat creanța în procedura de insolvență a firmei românești Eolica Dobrogea SRL.  S-a ajuns în această situație, prin ”diferite plăți, reorganizări societare, disimulări, cesiuni intra-grup, multe dintre acestea lipsite de substanță economică reală”, după cum reclamă Eolica România. 

In Rem

Firma românească mai afirmă că persoanele implicate ”au creat un proces complex de spălare a unor sume de bani sub paravanul realizării în România  a celui mai mare parc eolian din lume, scopul real al acestora nefiind de a dezvolta în mod efectiv și de a investi în cadrul acestui proiect, ci acela de a asigura o prefață aparent legală a valorilor bănești pe care, într-un final, după un circuit amplu, să le întoarcă în patrimoniul acestora”.

Precizăm că toate aspectele reclamate de Eolica Dobrogea SRL România au valoarea unor suspiciuni. Procurorul de caz de la DIICOT a dispus începerea urmăririi penale ”in rem”, fază în care se fac verificări în privința faptelor sesizate, iar nu față de persoanele indicate în plângerea penală.

Comments

comments