Connect with us

Exclusiv

Cum a inventat Primăria Năvodari o stradă fictivă, ca să fure un teren de la stat

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Procesul în care statul român revendică terenurile furate de Primăria Năvodari pe malul lacului Siutghiol scoate la suprafață detalii incendiare. Ultimele documente ajunse la dosarul de judecată relevă că fostul primar Nicolae Matei a inventat o stradă fictivă, pentru a putea intabula terenurile de lângă aceasta. Strada nu există decât în nomenclatorul fabricat de Matei și într-o adeverință semnată de acesta. Cu toate acestea, Oficiul de Cadastru a admis ”documentele” și a înscris dreptul de proprietate în favoarea Primăriei, deși în evidențele instituției terenul figura ”sub luciul de apă” și aparținea prin lege statului român. Manevra a fost făcută în vremea când Oficiul de Cadastru era condus de năvodăreanul Stere Sponte, un tip pe care Matei l-a făcut cetățean de onoare pentru a-l putea unge cu un teren la limita cu stațiunea Mamaia.

Furăciuni de terenuri prin vot

La Năvodari, prea multe lucruri sunt despre hoție. Terenurile din zona litorală au fost furate de o gașcă de interlopi de cea mai joasă speță aciuată în fruntea Primăriei. N-a mai rămas palmă de pământ neocupată. Sute de blocuri, unul lângă altul, trădează pofta de înavuțire a unora veniți cu pantalonii rupți în fund de prin Oltenia sau de aiurea. Sub atacul acestor termite, dunele cu mierea ursului de altădată au dispărut, lăsând locul liber pentru o gălăgie de blocuri, unele cochete, altele oribile, dar cu toate înghesuite pe un pământ tot mai îngust și betonat cu totul. Ca să-și facă loc în această înghesuială, derbedeii votați ca primari și consilieri au dat iama și-n terenurile statului, în fâșia de plajă de la mare, și-n malul lacului Siutghiol. Tunurile de la Siutghiol s-au dat în 2012, în anul în care Nicolae Matei a propus, iar o gloată de inepți adunați în Consiliul Local al Orașului a fost de acord cu împroprietărirea prin vot pe patrimoniul Taberei de Copii. Terenul Taberei, în suprafață de peste 680.000 de metri pătrați, era al statului, iar clădirile aparțineau platformelor sindicale. N-a mai contat. Consilierii lui Matei au ridicat din degete, ca să devină stăpâni. Văzând că au liber la furat de la un stat adormit și nepăsător, acești golani îmbrăcați în haine de aleși au dat iama și în terenurile de la Siutghiol, care au fost inventariate fraudulos în domeniul privat al orașului, iar apoi au fost intabulate ilegal, cu complicitatea deplină a Oficiului de Cadastru, condus atunci chiar de unul din consilierii din Năvodari, Stere Sponte.

Statul român revendică terenurile furate de gașca lui Matei. OCPI amână depunerea dosarului de primă înregistrare

În anul 2018, după numeroase peripeții juridice, statul român s-a cutezat sa revendice terenurile furate de Primăria Năvodari, în speță 65.000 de metri pătrați, reprezentând zona de protecție a lacului, precum și alte suprafețe ce urmează a fi stabilite prin expertiză, care au fost câștigate din lac prin lucrări de consolidare și extindere a malului, executate de proprietarii privați ai terenurilor din vecinătate. Așa a început unul din cele mai interesante procese ale momentului la Constanța. Deși statul român – prin Ministerul Finanțelor Publice și Administrația Națională Apele Române, a cerut de la bun început ca Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța să pună la dispoziția instanței de judecată dosarul de primă înmatriculare a terenurilor de la Siutghiol, instituția în cauză s-a făcut că plouă. Și așa, au trecut luni bune.

Comisia de abuzuri a Senatului face lumină

Într-un final, situația a fost analizată și de comisia de abuzuri a Senatului României, cea care s-a implicat de la bun început în acest scandal. Ședința comisiei a avut loc pe 8 mai 2019, la aceasta participând și reprezentanți ai conducerii Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. O zi mai târziu la solicitarea expresă a conducerii ANCPI, oficiul local de cadastru a trimis în sfârșit toată documentația către instanța de judecată. În documente se arată negru pe alb că o parte din terenurile furate în 2012 figurau cu doar câțiva înainte în documentațiile cadastrale ca terenuri aflate sub luciul de apă. Cum lacul este al statului, terenurile din lac desecate, asanate sau consolidate sunt tot ale statului, prin lege și Constituție. Schimbarea înfățișării acestora nu poate conduce la schimbarea regimului de proprietate.

Terenul de sub luciul de apă

În cele ce urmează ne vom referi la un teren de 3723 de metri pătrați, aflat între lacul Siutghiol și complexul de vile Verona. Potrivit actelor furnizate instanței de judecată de către Oficiul de Cadastru, acest teren cu numărul cadastral 109598 a fost indisponibilizat în registrul de transcripțiuni al Biroului de Carte Funciară Constanța în baza hotărârii 138/20.07.2010. Terenul figura la adresa Năvodari, lacul Siutghiol, sub luciul de apă. Ați citit bine: sub luciul de apă.  

Aici trebuie să spunem că terenul care figura acoperit de apă și se afla atestat în cuveta lacului și în proprietatea statului a făcut obiectul amenajării hidrotehnice. Vorbim de o intervenție a firmei Somaco Construct SRL, aparținând omului de afaceri constănțean, Grigore Comănescu, care a realizat o lucrare de consolidare cu acordul de principiu al Apelor Române, după ce apa din lac se infiltrase la fundația vilelor turistice din complexul Verona. Prin lucrarea hidrotehnică, din lac a răsărit un teren aparent nou. De fapt, era același teren al statului, care înainte de intervenție era acoperit de apă, iar după a dobândit înfățișarea unei plaje de nisip.

Matei a inventat o stradă, ca să fure un teren de la stat

În 2012, primarul din Năvodari, Nicolae Matei, a încheiat un contract cu firma Creo Mixt SRL, specializată în cadastrări, care ajutase la intabularea frauduloasă a multor terenuri fur-găsite în zona turistică de la Năvodari. Aceasta a realizat măsurători pentru un imobil despre care nu se știa mai nimic. În primul rând, nu se știa unde se află. Ca dovadă în Memoriul Tehnic întocmit de Creo-Mixt se menționa că terenul este amplasat în intravilan, în vecinătatea bulevardului Mamaia Nord și Scoica Land. Era pe aproape, dar totuși la sute de metri distanță. De asemenea, nu se știa absolut nimic de suprafață. Din măsurători a rezultat că ar fi vorba de 3723 mp. Ulterior, în baza acestor determinări, lucrătorul cadastral de la Creo-Mixt a întocmit și a depus documentația de intabulare a terenului, la OCPI Constanța, pentru Orașul Năvodari. În borderoul întocmit în scopul evidențierii înscrisurilor doveditoare depuse, se arăta că actul de proprietate al terenului ar fi HCL 93/21.04.2011, un nomenclator stradal emis pe 07.03.2012 și o adeverință semnată de Nicolae Matei tot pe 07.03.2012. Practic, Nicolae Matei a creat o stradă, i-a dat nume, strada Promenada Lac Siutghiol, și în aceeași zi a adeverit cu de la sine putere că terenurile de pe marginea străzii, care n-a existat niciodată în realitate, ar aparține Primăriei din Năvodari. Hotărârea de Consiliu invocată, pe care am studiat-o și noi, este un inventar al bunurilor din domeniul privat al localității, în care, atenție, nu figura niciun teren de 3723 mp.

Primăria Năvodari avea imprimantă bună

Rețineți că titlul de proprietate în acest caz sunt cele 3 hârtii emise de Primăria Năvodari. La câte hârtii putea lista în fiecare zi Primăria Năvodari, chiar nu e de mirare că mai toată zona litorală Mamaia Nord a fost furată prin astfel de metode rudimentare. De mirare este altceva. Și anume că firma de cadastrare a mers cu cele 3 hârtii la OCPI, iar această instituție le-a acceptat și a înscris terenul în Cartea Funciară, cu același număr cadastral 109598, care, în 2010, figura alocat terenului de stat aflat sub luciul permanent de apă.

Pe răspunderea muribundului

Potrivit surselor noastre, patronul de la Creo-Mixt, Octavian Crețea, era bolnav de cancer într-un stadiu terminal. În acele condiții, firma sa a acceptat să facă acte de intabulare pentru cele mai ordinare furăciuni din zona Mamaia Nord-Năvodari. Între timp, acesta a decedat, ducând pe lumea cealaltă răspunderea pentru aceste acte nenorocite. Însă o răspundere aparte aveau și funcționarii Oficiului de Cadastru implicați în operațiunea frauduloasă de intabulare. Înscrisurile care atestau că terenul se afla în 2010 sub luciul de apă se aflau la dosarul intern. Însă Nicolae Matei a trimis poze, din care reieșea că terenul nu se mai află sub apă, dispărând astfel impedimentul la intabulare, pentru care fusese indisponibilizat cu doi ani înainte. Juriștii de la OCPI nu s-au prins că, dacă terenul fusese sub luciul de apă, aparține de drept statului român. Cu alte cuvinte, nu s-au prins că au în față o furăciune rudimentară, pusă la cale cu trei hârtii produse de cei care veniseră la furat. De asemenea, nu au băgat de seamă că nicio lege, nicio hotărâre de guvern și niciun ordin ANCPI nu autorizau înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară în baza nomenclatoarelor stradale, a adeverințelor sau a hotărârilor de consiliu local. Astea nu sunt titluri de proprietate nici în Somalia.

Download (PDF, 4MB)

Un tun și mai mare: o taxă de două milioane de euro

Furând terenul de la stat în complicitate cu firma muribundului și cu OCPI-ul condus de consilierul local Stere Sponte, pe care doar ce-l unsese cetățean de onoare, onorându-l cu un teren pe moca la granița cu stațiunea Mamaia, Matei s-a pregătit de un tun și mai mare. Astfel, la câteva luni distanță, acesta a pretins că terenul pe care doar ce-l furase de la stat în 2012, ar fi fost ocupat din 2010 de societatea Somaco Construct SRL, în vederea depozitării de materiale de construcții. Prin urmare, la instigarea sa, mai mulți funcționari din Primăria Năvodari au mâzgălit acte falsificate intelectual, prin care au taxat societatea cu două milioane de euro.

Fost jurist la OCPI, ajuns procuror. Dosarele lui Matei se închid pe motivații mizerabile

La aproape 7 ani distanță, Primăria Năvodari se chinuie să execute silit complexul turistic de 4 stele al firmei Somaco Construct SRL de pe malul lacului, în vreme ce firma se chinuie să desființeze actele vădit samavolnice rezultate din săvârșirea de infracțiuni. Ani buni, dosarul penal întocmit pe baza plângerii Somaco a zăcut la Parchetul Judecătoriei Constanța. În2016, un procuror de la acest parchet a clasat cauza, deși constatase că terenul nu a fost ocupat pentru depozitarea de materiale de construcții niciodată. A constatat, dar tot a clasat, în baza unui subterfugiu mizerabil. Înainte de a ajunge procuror, acesta fusese jurist chiar la Oficiul de Cadastru. Fratele său a devenit important dar mai ales putred de bogat după ce a cărat, ani de zile, geanta unor politicieni locali. În 2018, dosarul a fost preluat de Parchetul Curții de Apel, care a constatat săvârșirea infracțiunii de fals intelectual de către funcționarii corupți din Primăria Năvodari, însă faptele acestora erau deja atinse de prescripție. Parchetul Curții a sesizat instanța penală să desființeze decizia de impunere fiscală de două milioane de euro, rezultată din săvârșirea infracțiunii. Procesul se judecă și la momentul de față, cu peripeții pe care le vom relata într-un articol viitor.

Comments

comments

Exclusiv

Clienții lui Hașotti au încasat despăgubiri de pe urma retrocedării abuzive a carierei Sibioara

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

La finalul anului trecut, Primăria Lumina a achitata 320.000 de lei cu titlul de daune morale și materiale către beneficiarii retrocedării ilegale a carierei de la Sibioara. Plata s-a realizat în baza unei decizii civile a Tribunalului Constanța, pronunțate în anul 2019, care obliga Comisia Locală Lumina și Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra pământului să achite în solidar daune morale și materiale de aproximativ 140.000 de euro.

Beneficiarii acestor sume sunt Elena Mitrofan, o bătrână din comuna Mihail Kogălniceanu, și descendenții unei verișoare a acesteia, în speță frații Constantin și Valeriu Muscalu. Cei trei au fost reprezentați în proces de cunoscutul avocat Ionel Hașotti. Instanța a apreciat că aceștia au suferit prejudicii morale și materiale, întrucât cele două comisii au întârziat timp de 8 ani să pună în aplicare o hotărâre judecătorească de retrocedare, pronunțată în anul 2008, lipsindu-i astfel de folosința bunului. Vorbim în acest caz de o hotărâre obținută prin fraudă, așa cum vom arăta mai jos.

Comisia Locală Lumina, condusă de primarul acestei localități, Ioan Roman, s-a conformat deciziei civile la sfârșitul anului trecut, achitând 320.000 de lei (aproximativ 68.000 de euro). Primarul a imputat plata unor funcționari ai Primăriei. Cel mai probabil, aceștia vor contesta decizia de imputare în instanță. Moștenitorii mai au de încasat o sumă similară de la Comisia Județeană din cadrul Prefecturii Constanța.

Un teren minier, oprit prin lege de la retrocedare

Scandalul retrocedării carierei de la Sibioara este o dovadă plenară a corupției care cangrenează administrația publică și justiția de la Constanța. Acesta a început la sfârșitul anului 2005, atunci când verișoarele Elena Mitrofan și Margareta Muscalu au revendicat un teren de 20 de hectare, la Sibioara, în numele bunicului lor comun, Nicolae Tudorancea. Fiind verișoare, cele două se excludeau reciproc de la moștenire. Însă Comisia Locală, care era condusă chiar de Ioan Roman, nu a observat acest lucru. În plus, terenurile miniere erau excluse de la retrocedare în baza articolului 4 din Legea 1/2000. Comisia nu a remarcat nici acest aspect. În schimb, primarul și funcționarii Comisiei au remarcat că bătrânele nu au acte ulterioare anului 1946, motiv pentru care au respins notificarea.

Judecătoarea fondului – o tipă acuzată că vindea hotărâri pe șpagă

Bătrânele l-au angajat pe celebrul avocat Ionel Hașotti din Constanța și au început un proces de fond funciar în 2006. Judecătoarea fondului a fost Corina Eugenia Jianu, o persoană controversată, actualmente exclusă din profesie și trimisă în judecată sub acuzația că a vândut mai multe hotărâri de retrocedare pe șpagă. Jianu a acordat bătrânelor calitatea de persoane îndreptățite la retrocedare, deși acestea nu aveau acte, nu aveau martori pe cele 4 laturi ale proprietății, iar autorul în numele căruia cereau  terenul era decedat din 1942, neavând nici el calitatea de persoană deposedată de către regimul comunist.

Chitanțele de pășunat ale fiului, dovada proprietății pentru tatăl decedat

Bătrânele au spus că autorul lor, decedat în 1942, ar fi plătit taxe și impozite pe teren până în 1950. Acest aspect a fost probat cu niște chitanțe care dovedeau în realitate că un fiu al defunctului și-ar fi plătit taxele sale de pază și de pășunat.

Elena Mitrofan (stânga) a jucat și într-o tentativă eșuată de retrocedare a unui teren din Mihail Kogălniceanu, unde a produs niște documente cu aparență de fals. Ea a revendicat terenul de sub Hotelul Emi, însă după ani de procese s-a demonstrat că suprafața revendicată fusese ocupată de o pădure a statului până în anii 60, fiind exclus să fi aparținut unor persoane fizice în perioada interbelică. Având avocați șmecheri, femeia a scăpat fără nicio anchetă.

Așadar, chitanțele nu dovedeau dreptul de moștenire, dar au contat în proces, deoarece Primăria Lumina nu a contrazis cu nimic susținerea părții adverse. Jianu a mai scris în hotărârea ei că cele două bătrâne ar fi surori, conferindu-le calitatea de persoane îndreptățite la retrocedare, care nu se justifica deloc pe acte. Pe de altă parte, fosta judecătoare nu a dispus restituirea terenului în natură, pe considerentul că acesta face obiectul unei exploatații miniere.

Minciuna avocatului Ionel Hașotti

Bătrânele reprezentate convențional de avocatul Ionel Hașotti au declarat recurs, iar un complet al Tribunalului Constanța le-a acordat terenul oprit prin lege de la restituire. Hașotti a susținut în fața instanței că ”nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” pe terenul revendicat. În realitate, 30% din suprafața revendicată în proces era inclusă în licența de exploatare minieră a companiei Somaco Construct SRL Constanța. Societatea nu a fost citată în proces.

Recursul, judecat pe repede înainte, într-un singur termen de judecată

Recursul despre care vorbim s-a judecat într-un singur termen de judecată. În cadrul ședinței, Comisia Locală Lumina nu a fost reprezentată de avocatul titular, ci de un înlocuitor al acestuia, care nu știa dosarul. Sărmanul înlocuitor a cerut amânarea ședinței de judecată, însă instanța i-a respins cererea. Acesta a participat la dezbateri în mod pur decorativ, nepricepând că Ionel Hașotti mințea de înghețau apele. Instanța l-a crezut pe cuvânt pe Hașotti, acordând retrocedarea în baza Legii 18/1991 și a Legii 1/2000, care se refereau deopotrivă la suprafețe agricole.

8 ani, fără posesie

Terenul retrocedat prin această fraudă colosală nu a ajuns în posesia moștenitoarelor timp de aproape 8 ani. În această perioadă, au fost mai multe litigii declanșate de compania Somaco Construct SRL, licențiată de stat să exploateze terenul minier de la Sibioara. Însă, au fost și alte impedimente. Astfel, amplasamentul stabilit printr-o expertiză validată de instanță era greșit, cuprinzând și suprafețe care aparțineau altor persoane, cu titluri de proprietate perfect valabile, dar și drumuri publice de exploatare excluse și ele de la retrocedare.

Încurcătura din anexele de retrocedare

Aici trebuie să știți că, după pronunțarea hotărârii judecătorești, procedura obliga Comisia Locală să emită o propunere de înscriere a moștenitorilor în anexa corespunzătoare a Hotărârii de Guvern nr.890/2005. Propunerea trebuia transmisă Comisiei Județene, care urma să decidă în această privință. Cei de la Lumina au trimis două propuneri la Prefectură, prin care încadrau terenul în anexa 22 referitoare la suprafețele agricole. Fiind notificată și primind dovezile legale cu privire la caracterul minier al terenului, iar nu agricol, Comisia Județeană de la Prefectură, în mandatul exercitat de Claudiu Palaz, le-a respins de fiecare dată.

Afacerea ”bani din piatră seacă”

În 2013, clienții lui Hașotti au deschis un proces de daune, solicitând jumătate de milion de euro pentru lipsa de folosință a terenului minier, de la cele două comisii de fond funciar. După ce au retrocedat terenul mințind că nu este nicio carieră pe el, acum cereau daune pentru lipsa de folosință a carierei. Pe fond, s-a făcut o expertiză minieră total greșită, iar suma cerută de Hașotti pentru clienții săi a fost aprobată de Judecătoria Constanța fără nicio rezervă.

Nicolaescu, reinventează procedura legală, cu de la sine putere

Fostul prefect Adrian Nicolaescu a făcut niște artificii total ilegale

Această soluție provizorie a fost pronunțată în anul 2016. La acea vreme, prefect în funcție era Adrian Nicolaescu. Acesta și-a propus să stopeze daunele care curgeau în continuare, motiv pentru care a încălcat procedura legală, în privința circuitului actelor. El a inițiat și a semnat o hotărâre a Comisiei Județene, prin care i-a înscris pe moștenitori în anexa 22 la HG 890/2005, cu de la sine putere, fără a avea la bază propunerea Comisiei Locale din Lumina. În acest fel, terenul minier a încăput într-o anexă în care nu încăpeau decât terenurile agricole. Pe de altă parte, fostul prefect a obligat Comisia Locală să emită procese-verbale de punere în posesie potrivit planului anexă al hotărârii de retrocedare din 2008. Vorbim de un plan care era eminamente greșit, suprapus peste proprietăți private și drumuri publice. În astfel de situații, trebuia să se apeleze la instanță. Numai că moștenitorii, prefectul și primarul din Lumina au acționat concertat pentru a modifica din pix aceste erori.

Au scos drumurile din domeniul public și au redesenat amplasamentul

În primul rând, Consiliul Local Lumina a emis o hotărâre prin care a scos din domeniul public drumurile de exploatare care traversau cariera de la Sibioara. În al doilea rând, niște specialiști în cadastru au întocmit la cererea moștenitorilor un plan nou, cuprinzând doar suprafețe libere. Terenul retrocedat în 2008 se afla în 3 parcele cadastrale diferite. Instanța precizase expres suprafețele exacte ce urmau să fie retrocedate în fiecare din aceste 3 parcele. Jonglând cu terenurile ocupate care trebuiau ocolite, autoritățile au încălcat bilanțul pe parcele indicat de instanță. Cu alte cuvinte, au retrocedat un amplasament diferit de cel stabilit cu putere de lucru judecat de instanță. Eroarea fundamentală, prin care cariera a fost retrocedată la legea care se referă doar la retrocedarea suprafețelor agricole, n-a mai putut fi corectată din pix. Făptașilor le-a fost imposibil să toarne un strat vegetal peste gropile din mină. Au făcut ei să dispară drumuri; au mutat liniile de contur ca să ocolească terenurile altora; dar cu morfologia terenului nu s-au putut pune. Și nici n-aveau interes, pentru că daunele se calculau la lipsa de folosință a terenului minier.

Jumate de milion de euro, din pixul unui expert ticăloșit

Am vorbit mai sus de valoarea imensă, de jumătate de milion de euro, stabilită de instanța de fond în procesul de daune. Comisiile au declarat apel. Iar instanța de apel a analizat expertiza minieră. Ce-au descoperit magistrații este de domeniul fantasticului. Ei bine, expertul minier (un aromân stabilit în Valea Jiului) nu stabilise lipsa de folosință suferită de beneficiarii retrocedării ilegale pe baza redevențelor practicate pentru exploatările de piatră. Acesta aplicase valorile infinit mai mari practicate la exploatările de petrol și gaze. Și așa, marele specialist era cât pe ce să-i facă semi-milionari pe clienții lui Hașotti.

Daunele, recalculate

Această ficțiune mizerabilă a fost desființată în calea de atac, exact pentru motivele de mai sus. Instanța a dispus refacerea expertizei. Iar la finalul procesului, comisiile au fost obligate să achite clienților lui Hașotti o sumă în lei care echivalează cu aproximativ 140 de mii de euro.

Între ciocan și nicovală

După cum am spus în prima parte a articolului, Primăria Lumina a achitat jumătatea sa la finalul anului trecut. Primarul a imputat plata unor funcționari. Cel mai probabil aceștia vor contesta decizia la instanță, având șanse mari de câștig, date fiind circumstanțele cazului, dat fiind faptul că aceștia au fost între ciocan și nicovală, având mereu de ales între a respecta legea sau hotărârea judecătorească de retrocedare dată cu încălcarea grosolană a legii. În mod previzibil, daunele vor fi suportate în cele din urmă de locuitorii din Lumina, drept mulțumire că duc în cârcă și salariile funcționarilor, și pensiile speciale ale magistraților și politicienilor. Principiul de drept ”dacă poți mult, cu siguranță poți mai puțin”, se transformă la Lumina în ”dacă poți mult, poți și mai mult”. Povestea nu se încheie aici. Urmează și alte surprize, în curs, despre care vom vorbi într-un articol viitor. Va urma.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Un secretar de stat spune că primarul PSD-ist din Agigea ar putea fi în conflict de interese

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Un secretar de stat din Guvernul României spune că primarul din comuna constănțeană Agigea ar putea fi în conflict de interese, deținând în paralel cu funcția publică și calitatea de președinte al unei asociații implicate în împărțirea fondurilor europene pentru pescuit. Primarul se numește Cristian Maricel Cîrjaliu și este membru PSD. Din anul 2013, acesta ocupă funcția de președinte al Asociației Grup Local Dobrogea Sud, structură asociativă de tip FLAG (Fisheries Local Action Group).

Specialistul

Secretarul de stat care spune că Maricel Cîrjaliu s-ar putea afla în conflict de interese se numește Gheorghe Ștefan. Acesta este la bază specialist piscicol și a fost primul președinte al Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, din 2007 până în 2009. Ștefan a fost unul din negociatorii primului Program Operațional de Pescuit, 2007-2013, și este un bun cunoscător al practicilor europene în domeniu. El se bucură de o bună reputație la nivel european, fiind considerat unul dintre cunoscătorii domeniului său de activitate în cele mai fine detalii.

Problemele pisciculturii de la malul mării

Prezent ieri la Constanța, secretarul de stat a susținut o conferință de presă la sediul ALDE, în principal pe teme politice. Însă jurnaliștii din Constanța au vrut să afle mai multe detalii cu privire la problemele din sectorul pescăresc. În acest context, Gheorghe Ștefan a răspuns unor întrebări legate de funcționarea bursei de pește de la Tulcea sau a halei în formă de pește de la Năvodari. În cadrul conferinței, s-a mai discutat situația de la Mangalia, prezentată de consilierul local Leonard Tănase, care a reliefat faptul că insula utilizată în mod tradițional pentru activitățile pescărești a fost cuprinsă în noul PUG al localității ca o zonă unde pot fi construite cazinouri și clădiri de nouă etaje. De asemenea, au mai fost abordate chestiuni care țin de accesarea fondurilor europene pentru ferme de midii și alte proiecte de relansare a pescuitului în zonă.

Primarul prim-pescar al Dobrogei de Sud

În acest context al discuțiilor, redactorul Ordinea.Ro l-a întrebat pe secretarul de stat cum vede faptul că FLAG-ul de la Agigea este condus de primarul din această localitate. Reprezentantul Guvernului a opinat că ar putea fi vorba de un conflict de interese. L-am întrebat pe Gheorghe Ștefan dacă este sigur în privința acestei încadrări. ”Păi dacă e vorba de UAT (Unitatea Administrativ-Teritorială – n.r.) și de niște proiecte care să se facă în localitatea respectivă, și dânsul ca primar este și președintele FLAG-ului, cu siguranță.” – a răspuns secretarul de stat. Acesta și-a notat numele primarului și a spus că va cere președintelui Autorității de Management a Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime și directorului ANPA să facă verificări.

În FLAG, la grămadă cu asociații ginerelui

Asociația Grup Local Dobrogea Sud, în care Maricel Cîrjaliu are calitatea de președinte încă din 2013, este deținută de Comuna Agigea în parteneriat cu alte ONG-uri și cu două societăți comerciale. Printre membrii FLAG-ului se numără și societatea La Mer Noire SRL, care deține un hotel în Eforie, dar și un dig din sistemul de protecție costieră, chiar la Agigea. Patronii acesteia sunt asociați cu Ionuț Cătălin Nuțoaia-Cîrjaliu, ginerele primarului din Agigea, în firma Golful Pescarilor SRL, care deține un restaurant pescăresc în localitate.

Absorbție de 17% cu chermeze așa-zis pescărești

În perioada 2013 – 2016, FLAG-ul a coordonat strategia de dezvoltare locală a pescuitului în partea de sud a județului Constanța, pe baza fondurilor primite de la autoritatea de management a primului Program Operațional de Pescuit. Cu Maricel Cîrjaliu la cârmă, FLAG-ul a prăpădit oportunități imense, raportând la finalul perioadei un grad de absorbție a fondurilor europene de numai 17%. În principal, banii au fost tocați pe un festival al ochiului de pește, organizat în două ediții la Vama Veche, dar și pe alte două ediții de festival pescăresc la Eforie. Comunitatea de pescari s-a ales doar cu parangheliile mai sus evocate. În rest, niciun pescar nu a fost ajutat să-și cumpere măcar o undiță. În gradul de absorbție de 17% au intrat și cheltuielile de funcționare ale asociației pescărești conduse de Cîrjaliu.

Citește și:

Cum și-a bătut joc primarul din Agigea de fondurile europene pentru pescuit. 17% – absorbție. Salarii pentru politruci. Un festival al ochiului de pește

Salarii pentru Belghiz și alți aghiotanți ai primarului

Aici trebuie să spunem că primarul din Agigea nu a fost plătit din fondurile europene. În schimb, mai mulți angajați ai Primăriei și ai societății de interes local Agigeaserv Util SRL, au primit salarii bune, deși nu aveau niciun fel de competență să se ocupe de dezvoltarea sectorului pescăresc. Ne referim aici la directorul Agigea Serv Util, Belghiz Bolat, și la contabilul șef Daniel Raiciu, care au menționat venituri obținute de la Asociația GLDS în declarațiile lor de avere.

Soția lui Bleghiz, beneficiară de fonduri de la FLAG

Din 2018, Asociația coordonează o nouă strategie locală, pe baza fondurilor repartizate de autoritatea de management a noului Program Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime. Belghiz Bolat nu mai figurează ca angajat al FLAG-ului. În schimb, soția sa, Cătălina Bolat, a înființat societatea Aybo Pescuit și Turism SRL, a concesionat un teren pe malul lacului Agigea de la primăria localității și a fost selectată pentru a primi o finanțare de la FLAG în vederea construirii unei pensiuni turistice. Actul prin care firma soției lui Bolat a fost declarată eligibilă a fost aprobat de Cristian Maricel Cîrjaliu, în calitate de președinte al Asociației. Firma va primi un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 880 de mii de lei. Un articol detaliat pe această temă puteți citi AICI

LMC Impex, teren de la Primărie, fonduri de la FLAG

O altă societate selectată de FLAG-ul lui Maricel să primească fonduri europene pentru pescuit este LMC Impex SRL din satul Sâmbăta Nouă, comuna Topolog, județul Tulcea. Satul tulcean a devenit celebru după ce preotul de aici a fost implicat într-o schemă cu ramificații naționale de căpușare a fondurilor PNDL, pe vremea când Guvernul era condus din umbră de fostul lider al PSD, Liviu Dragnea. În 2016, pe când Primăria Agigea realiza urbanizarea cu fonduri PNDL a zonei din jurul Lacului Agigea, societatea din Sâmbăta Nouă a participat la o licitație de concesiune a unui teren de 2198 de metri pătrați, situat pe strada Luntrei, la numărul 3. La 3 ani după ce a concesionat terenul de la Primăria lui Maricel, firma a fost selectată de FLAG-ul aceluiași Maricel să primească un ajutor public nerambursabil din fonduri europene de peste 1,3 milioane de lei. Pe terenul de la Primăria lui Maricel și cu fondurile aprobate de FLAG-ul lui Maricel, societatea va ridica o unitate de procesare a peștelui, crustaceelor și moluștelor. Investiția constă într-o hală cu parter, platforme și bazin vidanjabil, potrivit anunțului depus de societate la Agenția de Protecție a Mediului din Constanța.

Profil de condamnat penal

Potrivit Confidas.Ro, LMC Impex SRL este deținută de Cristinel Dumitru Pandrea, un tip cu un istoric bogat în spate. Numele său apare în presă, încă din anul 2006, în legătură cu acuzația de contrabandă cu midii. În 2014, Pandrea s-a aflat în centrul atenției publice, după ce 3 scafandri de la firma sa au fost surprinși de o furtună pe mare. Aceștia recoltau rapane de pe fundul mării, în condiții legale, în dreptul plajei din Tuzla. La un moment dat, s-a stârnit o furtună puternică. Unul dintre scafandri a reușit să ajungă la mal, pe plaja din Tuzla. Ceilalți doi au fost recuperați de ambarcațiunile Agenției Române de Salvare a Vieților pe Mare, unul în dreptul mănăstirii din Costinești, iar celălalt în dreptul localității Eforie. În 2015, Cristinel Pandrea apare într-un dosar penal, în care doi ani mai târziu o instanță a confirmat renunțarea la urmărirea penală, la solicitarea Parchetului Judecătoriei Constanța. Totuși, în 2018, Pandrea a fost condamnat penal la 10 luni de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar, pentru fapta de a încredința conducerea unei ambarcațiuni către persoane care nu dețineau certificate de capacitate. În sfârșit, trebuie să mai spunem că Pandrea deține o afacere și la Mangalia, în speță un punct de acostare și de primă vânzare a peștelui. Cel mai probabil, recoltele de la Mangalia ar urma să fie procesate la Agigea, pe terenul primit de la Primăria lui Maricel, în halele pe care societatea le va construi pe banii primiți de la FLAG-ul aceluiași Maricel.

Ce spune legea despre conflictul de interese

Revenind la fapta posibilă a primarului din Agigea, trebuie să spunem că, potrivit legislației în vigoare, primarii au dreptul să ocupe funcții de conducere în cadrul asociațiilor înființate în baza OG 26/2000. Mult timp, această situație a fost calificată drept incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate, care a făcut rapoarte în acest sens pentru zeci de primari care activau în cadrul unor asociații de dezvoltare intercomunitară. Această optică s-a modificat pe vremea guvernării PSD. De asemenea, legea în vigoare leagă conflictul de interese de un beneficiu obținut de rudele de gradul I, făcând foarte greu de sancționat ceea ce se înțelege în mod curent prin conflictul de interese.  

În înțelesul comun, conflictul de interese este un set de circumstanțe unde există riscul ca raționamentul profesional să fie influențat de un interes secundar. Interesul secundar include beneficiul personal, care nu este limitat doar la un câștig financiar, ci se referă și la dorința de a face favoruri familiei, apropiaților sau de a promova profesional. Raporturile dintre Cristian Maricel Cîrjaliu și apropiatul său Belghiz Bolat (fost angajat al FLAG-ului, actualmente beneficiar eligibil de fonduri, prin firma soției sale) pot și ar trebui analizate sub acest aspect. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Actual

Dramă la un liceu din Constanța. Un elev s-a aruncat pe geam, de la etajul 2

Maria Ionescu

Publicat

la data de

Scris de

În cursul acestei dimineți, a fost agitație teribilă în fața unui liceu din Constanța.

Un elev de clasa a VI-a de la Liceul Teoretic George Călinescu s-a aruncat de la o fereastră situată la etajul 2,  pe holul instituției.

În prezent, echipajele SMURD sunt la fața locului, alături de reprezentanții ISJ.

Potrivit ISU Constanța,  la fața locului au intervenit echipajele SMURD B și SMURD C din cadrul detașamentului Palas. Din primele informații, băiatul este conștient. A fost evaluat medical și apoi transportat la spital pentru investigații medicale amănunțite.

Update: Iată ce spune Biroul de presă al IPJ Constanța: În această dimineață, în jurul orei 07.50, polițiști din cadrul Secției 2 Poliție au fost sesizați cu privire la faptul că un băiat, de 12 ani, elev al Liceului „George Călinescu” din municipiul Constanța, ar fi căzut de la etajul 2 al unității de învățământ. Copilul a suferit multiple traumatisme și a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Polițiștii constănțeni efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Știre în curs de actualizare.

Update2: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța s-a autosesizat urmare a informației transmise de mass media și, în cursul dimineții, Echipa Mobilă formată dintr-un psiholog și un asistent social s-a deplasat la Liceul George Călinescu.

Specialiștii au stat de vorbă cu directorul unității de învățământ, cadrele didactice, inspectorul școlar și colegii elevului. Echipa mobilă s-a deplasat apoi și la domiciliul elevului, purtând discuții cu vecinii.

”Specialiștii noștri nu au putut discuta cu familia elevului, părinții fiind în stare de șoc. Specialiștii DGASPC Constanța au mers și la Spitalul de Urgență unde se află internat băiatul. Părinții se află acolo, sunt alături de el.

Prin specialiștii noștri, ținem legătura cu Inspectoratul Școlar și cadrele didactice, oferindu-ne tot sprijinul pentru consilierea și securizarea emoțională a colegilor adolescentului.

DGASPC Constanța monitorizează cazul și, împreună cu organele de cercetare și reprezentanții liceului, încercăm să aflăm ce anume l-a determinat pe adolescent să facă un astfel de gest.”, precizează Biroul de comunicare al DGASPC Constanța. 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: