Connect with us

Exclusiv

Cum și-a prigonit baronul PSD-ist din Agigea opozanții. Consiliul local funcționează ilegal, cu doi consilieri în minus

Adrian Cârlescu

Publicat

la

Consiliul Local din Agigea funcționează, de două mandate, cu doi consilieri locali în minus față de norma legală. Localitatea are peste 3.000 de locuitori și trebuia să fie reprezentată de 15 consilieri locali, potrivit legii. Cu toate acestea, primarul cu apucături de baron din Agigea, PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu, a mazilit de fiecare dată câte doi consilieri mai vocali ai opoziției. Și nu doar că i-a mazilit, s-a și căznit să-i învețe minte să nu mai fie împotrivă. Cel mai vocal opozant a ajuns în malaxorul justiției pe baza unei plângeri penale a primarului Maricel, fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Primarul nu s-a mulțumit cu atât. Ca dovadă, i-a inventat taxe și impozite retroactive opozantului, în valoare de 94.000 de lei, și mult nu a lipsit să-i bage proprietățile în executare silită, ca să-l lase pe drumuri. Războiul politic s-a transformat într-un război juridic, în care vorbim de peste 60 de procesele civile și penale.

Portret de baron

Cristian Maricel Cîrjaliu este primar al comunei Agigea din anul 2008. El este un PSD-ist de modă veche, din gașca fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, actualmente pușcăriaș de drept comun. De-a lungul timpului, Cîrjaliu s-a evidențiat prin mai multe afaceri scandaloase. Ne referim aici la titlul de cetățean de onoare pe care și l-a decernat pe baza unor recomandări semnate de angajații primăriei și de preotul din sat. De asemenea ne referim la afacerea prin care a încercat să obțină titlul de doctor în drept la o fabrică de diplome din Republica Moldova, cu articole plagiate despre corupția din administrația publică. El este ultracelebru pentru diverse manevre la achiziții, dar și pentru că a înscris fraudulos în inventarul comunei Agigea, terenuri de stat, inclusiv de pe malul mării, cu scopul de a le vinde interpușilor săi la prețuri de nimic. Derulând afaceri prin interpuși, primarul PSD-ist s-a folosit de funcția publică pentru a-și hărțui concurența cu amenzi total cretine, fără nicio bază legală.

Un abuz străveziu, cu încălcarea legii

Cîrjaliu nu s-a limitat la faptele de mai sus. De 7 ani și jumătate, acesta a suprimat pur și simplu două posturi de consilier local, arătând un dispreț total față de alegători și față de principiile democrației. În 2012, la constituirea Consiliului Local, PSD-iștii din gașca sa s-au abținut în bloc să voteze validarea lui Constantin Guraliuc, ales consilier pe lista PDL. Așa, pur și simplu. Pentru că puteau. ”Consilierii au dreptul să decidă dacă îi validează mandatul. Iar aleșii locali s-au abținut la ședința în care s-a discutat validarea respectivului în consiliu. Eu, acum, ce săi îi fac?” – avea să declare Cîrjaliu pentru un ziar constănțean. În ședința următoare, un alt consilier de la PDL, pe numele său Mircea Scărlătescu, a fost exclus abuziv din Consiliu. Acesta avea să revină în funcție pe baza unei hotărâri judecătorești. Fiind critic la adresa primarului, PDL-istul a mai fost exclus de două ori, ba chiar s-a ales și cu o condamnare pe baza unui denunț al lui Cîrjaliu. ”Când a revenit la ședințe, la orice proiect ori se abținea, ori vota împotrivă. (…) Păi atunci nu e mai bine să stea acasă?” – comenta Maricel, în toiul hărțuirii, citat de un ziar local.

În 2016, scenariul s-a repetat, consilierii din gașca lui Maricel refuzând să-i valideze pe aleșii liberali Mircea Scărlătescu (reales în funcție) și Vasile Cucu. Chiar dacă rațiunile pentru eliminarea celor doi ar putea fi discutabile, nu rămâne nimic de discutat în privința manierei total discreționare în care primarul a blocat ulterior posturile de consilieri. De două mandate, Consiliul Local Agigea funcționează ilegal, cu 13 consilieri, deși Legea 215/2001 impunea o normă de reprezentare de 15 consilieri. Disfuncția se datorează exclusiv primarului, care avea obligația potrivit art. 12 din Legea 393/2004 să inițieze procedura de vacantare a locurilor. Lui Cîrjaliu puțin i-a păsat de lege. El face legea la Agigea.  

O faptă bună a unui om obișnuit

Cu totul și cu totul halucinant este scenariul de intimidare aplicat de primarul Maricel împotriva lui Mircea Scărlătescu, opozantul exclus de 3 ori din Consiliul Local și nevalidat a patra oară. Povestea are rădăcini mai vechi, dinainte ca Scărlătescu să ajungă consilier local. Acesta locuiește în satul Lazu, acolo unde a ridicat prin muncă o mică afacere, în speță un service auto.

Necazul său a început să se prefigureze pe 15 iunie 2008, în ziua în care se desfășura la Agigea turul doi al alegerilor locale. Atunci, votanții erau chemați să aleagă între PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu și liberalul Gheorghe Lămureanu.

Era dimineață, în jur de ora 9, când Scărlătescu a plecat spre secția de votare împreună cu soția sa. Pe drum, cei doi au fost abordați de un vecin. Acesta i-a rugat să îl ajute la redactarea unor cereri la calculator, pentru ca niște bătrâni bolnavi să primească urna mobilă. Vecinul avea asupra sa 32 de adeverințe medicale, semnate și parafate de un medic. Scărlătescu a răsfoit documentele medicale. Pe mulți dintre bătrâni îi cunoștea personal. El spune că avea imprimantă la firmă, dar tocmai rămăsese fără tuș. În aceste condiții, bărbatul s-a decis să dea o mână de ajutor, în sensul de a scrie de mănă, împreună cu soția și cu vecinul său, solicitările pentru trimiterea urnei mobile. Ceea ce au și făcut, pe un colț de masă, la sala de sport, în vecinătatea secției de votare, în văzul tuturor. Fiecare cerere se încheia cu numele în clar al bolnavului, scris cu majuscule, urmând ca vecinul care ceruse ajutorul, pe numele său Mustafa Beizat, să meargă la fiecare persoană bolnavă pentru a-și pune semnătura indescifrabilă pe cerere.

2008: Liberalii din Agigea, anchetați la plângerea lui Cîrjaliu

Din motive bizare, cererile scrise de soții Scărlătescu n-au mai ajuns la semnat. Acestea au fost depuse de Beizat Mustafa, la secția de votare, fără semnături, în jurul orei 14. A doua zi, Cristian Maricel Cîrjaliu, care tocmai câștigase primul său mandat de primar, a formulat o plângere penală împotriva lui Gheorghe Lămureanu, candidatul PNL, acuzându-l de tentativă de fraudă electorală. În 2008, Lămureanu și toți fruntașii liberali din Agigea au fost citați la Poliție, la declarații, pe bandă rulantă. La un moment dat, au fost chemați ca martori și soții Scărlătescu. Aceștia au relatat întâmplările mai sus. Și, de atunci, n-au mai auzit de dosarul penal, vreo 3 ani la rând.

2012: Făptuitorii au devenit martori, iar martorii inculpați

În 2012, Mircea Scărlătescu s-a decis să candideze din partea PDL pentru un loc de consilier local. El a adoptat un discurs critic la adresa lui Cîrjaliu. Acesta este contextul în care, pe 4 aprilie 2012, Scărlătescu și soția sa au fost trimiși în judecată, în dosarul penal deschis în anul 2008, pe baza plângerii lui Cîrjaliu împotriva lui Lămureanu. Ca la un joc de șah, când se face rocada, martorii audiați în 2008 deveniseră inculpați, iar pârâții de atunci – martori. Soții Scărlătescu au fost acuzați de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Uzul de fals sărise din schemă. La fel și persoanele implicate în 2008.

Exclus de 3 ori din Consiliul Local

În iunie 2012, Scărlătescu a fost ales consilier local. În mandatul său, avea să fie exclus de 3 ori din Consiliul Local, prin HCL 200/19.07.2012, HCL 293/30.09.2013 și HCL 1/29.01.2015. Contestând de fiecare dată aceste excluderi și fiind foarte critic la adresa primarului, s-a pomenit direct cu bocancul pe gât.

Achitat pe fond

În dosarul penal, instanța de fond, de la Judecătoria Constanța, a dispus achitarea lui Scărlătescu prin sentința penală 559 pe 26 aprilie 2013. Judecătoarea fondului a evocat practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia ”este de esența unui înscris sub semnătură privată să fie semnat”. Cu alte cuvinte, o hârtie nesemnată nu reprezintă un înscris sub semnătură privată, nu poate produce consecințe juridice și ca atare nu reprezintă un fals în înțelesul legii penale.

Condamnat în Recurs

Ei bine, această situație izvorâtă din toată practica judiciară, avea să fie răsturnată pe 25 septembrie 2013 de un complet al Curții de Apel Constanța, condus de fosta judecătoare Viorica Lungu, o persoană cu studii doctorale, la Chișinău, ca și Maricel Cîrjaliu. Completul condus de Lungu a considerat că numele scris în clar în josul cererii echivalează cu semnătura, ”avându-se în vedere că era obișnuit ca, mai ales în mediul rural, persoanele să se semneze scriindu-și numele întreg”. De unde știa instanța de această obișnuință a persoanelor din mediul rural nu s-a obosit nimeni să lămurească. Însă, chiar și așa, în cazul falsului în înscrisurile sub semnătură privată esențial este ca acestea să fie apte să genereze consecințe juridice. Pe cine putea să păcălească un nume scris în clar, cu majuscule, că ar fi semnătură? Cu siguranță nu pe membrii unui birou electoral, care nu erau chiar ultimii țărani și nici ultimii proști să creadă o asemenea mizerie.

În clipul atașat puteți vedea declarațiile lui Mircea Scărlătescu referitoare la cazul prezentat:

O hărțuire extrem de agresivă

Recapitulând, trebuie să spunem că Mircea Scărlătescu a fost ales consilier local în iunie 2012. O lună mai târziu Cîrjaliu a invocat faptul că acesta nu a depus declarația de interese și l-a exclus din Consiliul Local. Alesul a contestat excluderea la Tribunal, iar instanța i-a dat câștig de cauză pe 17 ianuarie 2013. La scurt timp de la revenirea lui Scărlătescu în Consiliu, Cîrjaliu a căutat motive să-l șicaneze. Alesul închiriase 700 de metri pătrați de la Primărie, în urma unei licitații publice din anul 2004, aprobată prin hotărâre de Consiliu Local. În mai 2013, la inițiativa lui Cîrjaliu, PSD-iștii din Consiliu au votat în bloc pentru revocarea HCL-ului din 2004. În acest fel, a fost anulat actul care stătea la baza licitației, ceea ce este o golănie absolută și o ilegalitate. Primăria s-a grăbit să îi ia terenul.

Tot în această perioadă, Primăria a emis diferite decizii de impunere, unele din ele calculate retroactiv. Opozantul primarului spune că a fost scos dator cu 94.000 de lei.

Hotărâri judecătorești ignorate de Maricel

Pe 30 septembrie 2013, Scărlătescu a fost exclus din nou din Consiliu, pe motivul condamnării penale. El a obținut Decizia Civilă 1154/CA/14.10.2014, în dosarul 9881/118/2013 al Curții de Apel Constanța, în care se spunea, negru pe alb, că pedeapsa sa fiind cu suspendare, ”își poate exercita drepturile electorale, poate fi ales în funcții elective publice sau poate ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.”.  Din acest motiv, instanța a anulat excluderea sa din Consiliul Local. Cîrjaliu n-a vrut să țină cont de decizia magistraților și a inițiat un nou proiect de excludere perfect similar cu cel care tocmai fusese anulat de instanță.

De asemenea, Primăria Agigea a refuzat să țină cont de o altă hotărâre judecătorească obținută de Mircea Scărlătescu într-un proces în care acesta atacase hotărârea golănească de anulare a licitației din 2004. A câștigat procesul, dar treaba asta nu i-a folosit la nimic, deoarece primarul a refuzat să îi dea terenul înapoi.

Și-a vândut o casă, pentru a avea bani de procese

Scărlătescu spune că a fost nevoit să vândă o casă pe care o avea în Eforie, pentru a face față cheltuielilor judiciare. În cele din urmă, a reușit să obțină o recalculare a datoriilor impuse abuziv de Cîrjaliu. În acest fel, a scăpat de datoria inventată, de 94.000 de lei, rămânând bun de plată cu numai 6.000 de lei. El spune că intenția primarului PSD-ist a fost aceea de a-l băga în executare silită și de a-i scoate bunurile la vânzare.

Ultima excludere

În 2016, Scărlătescu a candidat din nou pentru un mandat de consilier local. Deși a fost ales, el a fost alungat de la ședința de constituire a consiliului local, pe motiv că este un penal. La pachet cu el, a mai fost invalidat un consilier local de la PNL.

De 7 ani jumate, Consiliul Local Agigea funcționează ilegal, cu doi consilieri în minus. Potrivit articolului 12 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali, primarul în funcție era obligat ca la încetarea mandatului unui consilier local să propună vacantarea locului în ședința ordinară ulterioară. Maricel nu s-a sinchisit de lege. N-a vacantat nimic, anulând astfel rezultatele obținute de opozanții săi. 

Dosare de baron

Cu totul, între Mircea Scărlătescu și Primăria Agigea, Consiliul Local Agigea si primarul Cîrjaliu au existat până acum 60 de procese civile și penale, incluzând aici căile de atac, denunțurile către Parchet sau plângerile împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată.

O parte din dosarele penale ale lui Cîrjaliu au fost reunite într-un megadosar penal (5361/P/2016) care a fost clasat anul trecut, pe baza unui referat întocmit de un subcomisar de Poliție. Culmea, anterior, ancheta fusese condusă de un comisar, care propusese începerea urmăririi penale. Comisarul a fost schimbat din funcție și așa dosarul a ajuns la un polițist cu grad mic, dispus să ceară clasarea.

Ordonanța de clasare a fost confirmată de fostul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Constanța, Viorel Teliceanu. Ulterior, plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată a fost respinsă definitiv de judecătoarea Parascheva Dorin.

În megadosarul închis spre veșnica pomenire fuseseră conexate plângerile lui Scărlătescu, plângerile lui Ion Crețu, un bătrân care spune că Maricel i-a pus pistolul la tâmplă, plângerile Uniunii Județene a Cooperativelor de Consum (UJCC), care a reclamat că Primăria i-a ”naționalizat” terenul de sub un restaurant cu scopul de a-l vinde unui apropiat al primarului. De asemenea, se aflau mai multe manevre de la achiziții. O singură faptă a rămas în lucru, fiind declinată spre DNA și conexată dosarului 102/2015. Este vorba în acest caz de o afacere în care Primăria Agigea a vândut către fiica lui Maricel Cîrjaliu un teren de pe strada Mălinului nr. 18, prin negociere directă, la un preț de patru ori mai mic decât valoarea reală. Așa, ca în familie!

Cu toate aceste probleme, Cîrjaliu a scăpat până acum de trimiterea în judecată. El nu este penal. Penali și de neprimit în Consiliul Local sunt opozanții săi. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Năvodariul în vremuri de pandemie: bani tăiați de la biserici și contre politice între Matei și oamenii lui Chelaru

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Deși pandemia de Coronavirus îngrijorează întreaga opinie publică, la Năvodari există în continuare un război politic surd și preocupări ce par total inadecvate acestei perioade. Cumva, această stare de fapt este de înțeles, deoarece competiția pre-electorală era (și, iată, încă este) mai intensă decât oriunde în județ. Înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, în localitate apăruseră și primii fluturași pre-electorali, în speță abțibilduri cu însemnele Partidului Neamul Românesc și cu numele fostului primar Nicolae Matei, lipite la intrarea în numeroase scări de blocuri. După cum este de notorietate, fostul primar și-a anunțat intenția de a candida ca independent, susținut de Partidul Neamul Românesc. Pe lângă susținerea acestei formațiuni, în care s-au înrolat foștii consilieri locali PSD Liviu Stan, Ilie Coman și Liliana Cheizis, fostul primar Matei se mai bucură de spijinul unui aliat puternic: Arhiepiscopia Tomisului.

Abțibildurile cu Matei au fost lipite înainte de decretarea stării de urgență.

Vorbim aici de o susținere care s-a conturat în timp, devenind în ultima perioadă extrem de vizibilă. O primă dovadă a alianței lui Matei cu biserica a apărut în spațiul public la începutul acestui an, când fostul primar se afla în certurile despărțirii cu fostul său emul, Florin Chelaru, primarul în funcție al localității.  La acel moment, Matei s-a fotografiat cu arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie Petrescu, după liturghia susținută de înalta față bisericească la Mănăstirea Năvodari. A urmat apoi momentul 8 martie 2020, când Matei și-a anunțat public intenția de a candida ca independent pentru un nou mandat de primar al orașului, susținut de Partidul Neamul Românesc. Lansarea a avut loc în cadrul unei petreceri organizate la un cunoscut restaurant din localitate. Cu această ocazie, preotul Andrei Salomia, de la biserica Buna Vestire din centrul localității, i-a oferit binecuvântarea sa fostului primar. Salomia l-a numit ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă, subliniind că el însuși dorește binele orașului, motiv pentru care nu ar putea să stea deoparte. Petrecerea a avut loc în perioada postului religios, însă acest fapt nu l-a împiedicat pe ”marele preot Andrei” să participe și să-și ofere întreaga susținere fostului primar Matei. 

La câteva zile distanță, chiar Înalt Prea Sfințitul Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica popii Andrei. Cu acea ocazie, arhipeiscopul Tomisului a utilizat formularea ”stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”, în condițiile în care fostul primar se număra printre mirenii prezenți la slujbă. O asemenea funcție de primar onorific nu există, astfel încât formula lui Teodosie pare mai degrabă o formă de lingușire și trădează sprijinul oferit de acest influencer în sutană pentru fostul primar. 

Același arhiepiscop și-a dat girul pentru o procesiune cu moaște la Năvodari, care la rândul ei putea avea însemnătate electorală pentru fostul primar Nicolae Matei.  Evenimentul nu a mai avut loc, după ce Guvernul a interzis cu totul manifestările religioase cu public. 

Desigur, cam toată viața noastră socială și politică s-a comprimat, în aceste vremuri de pandemie. Însă Nicolae Matei a continuat să activeze politic pe Facebook. Pe 24 martie a.c., acesta a publicat o fotografie cu un corcoduș urban, notând că arborele a scăpat de drujba lui Chelaru. De asemenea, fostul primar s-a implicat în controverse publice pe tema finanțării clubului de rugby din localitate, condus de un apropiat al primarului Florin Chelaru. Chiar astăzi, fostul primar a publicat un comentariu cu limbaj licențios pe contul său de Facebook, în care a dat asigurări că el nu va desființa echipa de rugby dacă va ajunge primar al orașului, dar a cerut oprirea jafului. ”Consilerii PNL, PSD si PMP sunt si ei complici! Nu voi desfiinta echipa de rugby dar trebuie oprit jaful! Aloo DNA sa vina Domnilor “dreptatea” si la ei!” – a încheiat apoteotic fostul primar. 

Cel puțin până acum, Nicolae Matei nu a fost un suporter al DNA, această unitate de parchet obținând o condamnare penală împotriva sa, pentru care a și executat mai multe luni de închisoare. Deși postarea sa pare total ruptă din contextul actual, aceasta ar putea avea legătură cu faptul că, pe 26 martie 2020, consilierii locali PSD, PNL și PMP au votat o rectificare a bugetului orașului Năvodari, prin care banii alocați cultelor religioase au fost redirecționați pentru campania de luptă împotriva Covid 19. Inițiativa i-a aparținut consilierului PNL Dan Dumitrescu, fiind votată în unanimitate de consilierii prezenți la ședința extraordinară a Consiliului Local Năvodari. Trebuie notat în mod special faptul că prin rectificare nu au fost tăiați bani de la sport, probabil acesta fiind substratul atacului lansat de Nicolae Matei. 

Mai departe, pe baza rectificării de buget, Primăria din Năvodari a lansat o amplă campanie de igienizare a scărilor de blocuri. În acest context, o publicație locală a publicat un articol cu titlul ”Mizerii electorale! Un candidat la Primăria Năvodari încercă să blocheze dezinfecția scărilor de bloc împotriva COVID 19”. În cuprinsul articolului, sunt redarte inițialele candidatului, respectiv N.M. Însă un alt candidat la Primărie cu inițialele N.M. nu mai există în afara lui Nicolae Matei. Jurnaliștii afirmă că N.M. ar fi reclamat la 112 că substanța folosită în cadrul acțiunii de dezinfecție ar afecta sănătatea oamenilor. Raportarea s-ar fi soldat cu deplasarea polițiștilor în vederea verificărilor. 

Lupta politică a continuat cu o postare a fostului primar Nicolae Matei pe Facebook, în care acesta acuză în mod direct voluntarii implicați în acțiunea de dezinfecție că utilizează în spații interioare materiale de dezinfecție destinate spațiilor exterioare. De data aceasta, Matei a făcut un apel la DIICOT, pentru a verifica situația.

 

 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

ÎPS Teodosie: ”Stimate domnule primar onorific Nicolae Matei”

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Conduita Arhiepiscopiei Tomisului în această perioadă de pandemie a stârnit mai multe controverse în spațiul public. Cea mai cunoscută dintre acestea se referă la împrejurarea reflectată într-o filmare postată pe 15 martie a.c., în care arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, apare împărtășind cu aceeași linguriță zeci de credincioși care participau la o slujbă religioasă. De asemenea, înalta față bisericească a stârnit controverse în spațiul public în urma unei filmări postate pe 19 martie a.c., filmare în care a afirmat despre Covid-19 că ”această boală contagioasă este o bătaie a lui Dumnezeu, așa cum spune rugăciunea, pentru păcatele noastre”. Deși mai puțin cunoscută, din seria gafelor lui Teodosie din perioada de pandemie face parte și o adresare pe care acesta a folosit-o față de fostul primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei. Cu puțin timp înainte de decretarea stării de urgență la nivel național, Teodosie a oficiat o slujbă de maslu la biserica ”Buna Vestire” din centrul orașului Năvodari. Cu această ocazie, arhiepiscopul Tomisului și-a deschis cuvântul de învățătură cu formula introductivă: ”Prea cucernici părinți, stimate domnule primar onorific Nicolae Matei, iubiți credincioși”. 

Cuvântarea ierarhului a fost filmată, iar filmarea a fost postată pe contul de Facebook al Arhiepiscopiei, pe 14 martie 2020. După cum se poate observa din montajul prezentat de instituția bisericească, la slujba religioasă a participat și fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei. Formula de adresarea utilizată de Teodosie nu are nicio bază reală și legală. Astfel, în legislația națională nu există funcția de primar onorific al unei localități. Cel mai pobabil Teodosie l-a menționat pe Nicolae Matei sub titulatura imaginară de ”primar onorific” pentru a-i crea un mic avantaj electoral… chiar și în vremuri de coronavirus.  

După cum am relatat în cadrul mai multor articole, Teodosie s-a fotografiat la începutul acestui an cu Nicoale Matei și cu Nicu Moruzi – fostul președinte al PSD Năvodari și unul din colaboratorii cei mai apropiați ai fostul primar. ”Ședința foto” a avut loc după o slujbă religioasă oficiată de ÎPS Teodosie la Mănăstrirea din Năvodari. Arhiepiscopul nu a rostit numele lui Nicolae Matei în timpul acelei slujbe religioase. Mai multe detalii AICI.

Pe 8 martie 2020, Nicolae Matei a organizat o petrecere la un restaurant din localitate, de ziua femeii. La chiolhan a participat, în straie preoțești, și preotul Andrei Salomia, parohul bisericii din centrul localității. Matei l-a anunțat pe acesta cu formula ”marele preot Andrei” și l-a invitat să îl binecuvânteze, în contextul în care tocmai explicase petrecăreților că vrea să candideze independent la Primărie. Salomia l-a binecuvântat. Mai mult, preotul l-a numit pe fostul primar ”prietenul meu Matei” și a vorbit despre stima și iubirea pe care i le poartă. În aceeași cuvântare, preotul de la Buna Vestire a spus despre criticii săi personali că și-ar fi vândut sufletul. Salomia făcea referire la un scandal declanșat după ce a fost filmat butonând de zor telefonul mobil, în timp ce spovedea formal un credincios. Deși criticat în presă, Salomia a fost apărat de Arhiepiscopia Tomisului, care a lămurit că acesta nu a încălcat taina spovedaniei, întrucât ar fi răspuns unui mesaj urgent. 

Citește și:

Nicolae Matei, binecuvântat de popa Andrei la un chiohan în postul Paștelui

Ajutorul pe care îl primește Nicolae Matei din partea Arhiepiscopiei Tomisului ar putea fi explicat prin faptul că fostul primar a fost extrem de darnic față de biserică, în perioada în care a condus localitatea, inițiind hotărâri de Consiliu Local prin care au fost alocate sume importante unităților de cult. În ultimii ani, bisericile au primit finanțări foarte mici de la bugetul orașului Năvodari. 

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Se pregătește o nouă mușamalizare în dosarul retrocedării de lângă Tom-Carrefour Constanța

Adrian Cârlescu

Publicat

la data de

Scris de

Femeia din Mihail Kogălniceanu care a reușit să-și mute un teren de 19 hectare din comuna ei natală direct în intravilanul Constanței, pe malul lacului Siutghiol, vizavi de centrul comercial Tom-Carrefour, trage sfori incredibile pentru a-și soluționa problemele de natură penală. Ultimul dosar, în care Zoea Rădulescu este urmărită penal alături de primărița din Mihail Kogălniceanu, Ancuța Belu, și de alte persoane, a intrat într-un conflict de competență între Parchetul Curții de Apel (PCA) Constanța și DNA Constanța. Dosarul PCA ajunsese într-un stadiu avansat, în speță începerea urmăririi penale și instituirea sechestrului asigurător asupra terenului de pe malul lacului Siutghiol. În acest context, a apărut ca din senin un alt denunț depus la DNA Constanța încă din decembrie 2019, care se referă la aceleași fapte cercetate de PCA începând cu luna ianuarie 2020. Teoretic, dosarul de la DNA este mai vechi, dar are exact același conținut. Vorbim de aceleași fapte și de aceeași făptași. Singura diferență este aceea că dosarul de la Parchetul Curții de Apel a plecat de la sesizarea părții vătămate, în speță a omului de afaceri Gheorghe Alexa, în vreme ce dosarul de la DNA Constanța este stârnit de un denunț depus, ATENȚIE!, chiar de un partener de afaceri imobiliare al Zoei Rădulescu. Colac peste pupăză, dosarul de la DNA este instrumentat de un procuror care nu s-a evidențiat decât prin clasări, unele de-a dreptul șocante. De aici și suspiciunea că totul este o manevră pusă la cale de beneficiara jafului de la Siutghiol, care a mai uzat în trecut de metode bizare de fraudare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor de judecată.

La fabrica de clone

Până acum, totul a curs în favoarea Zoei Rădulescu, o fostă fruntașă țărănistă care a obținut în anul 2000 două procese-verbale de punere în posesie asupra unei suprafețe agricole de 18 hectare în comuna sa natală Mihail Kogălniceanu. Ea a reușit să convingă o fostă judecătoare suspectată de corupție că terenul ei din Mihail Kogălniceanu ar fi de fapt situat pe malul lacului Siutghiol, în intravilanul Constanței și n-ar avea 18, ci 19 hectare. Pe fosta judecătoare o cheamă Corina Eugenia Jianu și actualmente este o simplă inculpată, într-un celebru dosar penal referitor la retrocedări frauduloase de terenuri pe malul Mării Negre. Ca să ajungă la controversata Jianu, Zoea Rădulescu a depus mai multe plângeri clonate, având același conținut. Ulterior, țărănista a renunțat la celelalte dosare înregistrate, alegând astfel să fie judecată de Jianu. Vorbim de o manevră aplicată în două dosare de judecată consecutive, ambele câștigate de Zoea Rădulescu pe baza unor argumente care țin de zona demenței psihopatologice.  

Fosta judecătoare a rescris geografia patriei

Zoea Rădulescu a obținut în primul rând rescrierea totală a geografiei patriei. Astfel, în prima hotărâre judecătorească din anul 2008 Jianu a delirat că terenurile din Constanța s-au aflat în limitele comunei Mihail Kogălniceanu în anul 2000, deși cele două localități nu s-au învecinat niciodată, fiind situate la 25 de kilometri distanță, despărțite de orașul Ovidiu. Fosta judecătoare s-a bazat în mare parte pe un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul Florin Dumitrescu din Medgidia. În aceeași hotărâre, Jianu a anulat titlurile de proprietate ale unor cetățeni din Constanța, care dobândiseră terenuri pe malul lacului Siutghiol, în zona Tom-Carrefour, și care le vânduseră omului de afaceri Gheorghe Alexa. Aceste persoane nu aveau nicio calitate procesuală, întrucât nu mai dețineau nici posesia, nici proprietatea terenurilor care ajunseseră cu ani grei înainte la Gheorghe Alexa. Cu toate acestea, Jianu a golit zona de proprietarii care nu mai erau proprietari. În al doilea proces, actuala inculpată de la retrocedări a obligat Prefectura Constanța să anuleze titlurile de proprietate ale Zoei Rădulescu din Mihail Kogălniceanu și să-i ofere acesteia noi titluri pentru cele 19 hectare din Constanța.

Primărița din Mihail Kogălniceanu pune umărul la tun

Aici a intrat în schemă Primăria din Mihail Kogălniceanu, care s-a apucat să elaboreze documentații de fond funciar pentru terenurile din Constanța. O funcționară a scris pe o mizerie de hartă desenată cu pixul că ar fi conformă cu un original pe care nu l-a văzut nimeni niciodată. Apoi, o specialistă în cadastru a plecat de la harta care nu bate cu niciun original pentru a compune un plan actualizat de situație. Acesta din urmă a fost întocmit, însă nu este vizat de OCPI Constanța, așa cum era legal și obligatoriu. În plus, planul delimitează un amplasament liber pe malul lacului Siutghiol. Dar, ce să vezi, amplasamentul este sensibil diferit față de cel stabilit prin hotărârea judecătorească. Vorbim de o diferență de 5,2 hectare, adică de un teren care aparținea Municipiului Constanța. Cu toate acestea, situația nu a fost verificată de primărița din Mihail Kogălniceanu, care a ajuns să semneze noi procese verbale de punere în posesie a Zoei Rădulescu pe terenul din trupul Constanței. Practic, pe semnătura primăriței de la țară, 52.000 de metri pătrați din intravilanul orașului au fost furați municipalității… din pix.  

Expertul inventator, achitat de o judecătoare… tot din Kogălniceanu

Cazul retrocedării de la Tom-Carrefour a devenit extrem de cunoscut opiniei publice. În anul 2016, expertul din Medgidia care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei a fost trimis în judecată de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, unitatea de parchet a cerut anularea hărții în pix la care ne-am referit mai sus și a altor înscrisuri falsificate intelectual. După ce a fost condamnat pe fond, expertul a fost achitat în apel pe 30 decembrie 2019. Din completul de judecată a făcut parte și o judecătoare născută în Mihail Kogălniceanu (detalii complete într-un articol viitor). Hotărârea judecătorească nu a fost încă motivată nici la momentul de față, deși atât presa, cât și o importantă parte a magistraturii locale așteaptă cu nerăbdare să palpeze argumentația care a condus la această situație.

Dosarul 11

În ianuarie 2020, după răsturnarea de situație din dosarul penal, partea vătămată a depus un nou denunț, în privința modului în care au fost întocmite documentațiile de fond funciar de la Primăria din Mihail Kogălniceanu. Noul dosar 11/P/2020 a intrat pe făgașul său uzual. Astfel, Zoea Rădulescu, funcționara care a certificat corespondența cu originalul lipsă și specialista care a redesenat planul de amplasament au fost puse sub acuzație de fals și/sau uz de fals. Totodată, primărița localității, Ancuța Belu, a fost acuzată de neglijență în serviciu. Unitatea de parchet a instituit sechestru asupra terenului de la Siutghiol.

Procurorul Conortos, servicii indirecte pentru fosta judecătoare Jianu

Cu toate acestea, Zoea Rădulescu s-a pomenit iarăși în circumstanțe extrem de favorabile. Astfel, beneficiara tunului imobiliar a atacat sechestrul instituit de PCA, iar un judecător de la o instanță inferioară i-a dat câștig de cauză, pe baza unei motivații care făcea trimitere la decizia penală, încă nemotivată, a completului care l-a achitat pe expertul care a pus umărul la rescrierea geografiei patriei. În al doilea rând, așa cum arătam în partea introductivă a articolului de față, s-a găsit pista prin care să se ceară preluarea întregii anchete de către un procuror de la DNA Constanța, evidențiat prin clasări controversate. Este vorba de Constantin Conortos, un tip despre care am relatat aici, în Ordinea.Ro, cum a dispus clasări fără cercetare atât în cazul retrocedării frauduloase a carierei de la Sibioara, cât și în cazul taxei fiscale de la Năvodari, de două milioane de euro. Atenție, dosarul Sibioara și dosarul taxei fiscale de la Năvodari au deopotrivă legătură cu fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, la fel ca și dosarul terenului de la Tom-Carrefour. După două clasări dispuse în beneficiul indirect al Corinei Eugenia Jianu, procurorul Conortos ar putea să aibă pe țeavă o nouă clasare în beneficiul indirect al aceleiași inculpate.

O delațiune aparent fără sens

Totul ar putea părea o simplă speculație. Însă trebuiie să știți că dosarul ajuns pe mâna lui Conortos este clonat pur și simplu după dosarul instrumentat, cu ceva rezultate, de Parchetul Curții de Apel Constanța. Totodată, actul de sesizare a DNA-ului este semnat de un prieten al Zoei Rădulescu. L-am numit mai sus pe Iulian Răileanu, un tip care a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare cu Zoea Rădulescu, prin care urma să dobândească la un preț extraordinar de bun pentru el o halcă din terenul tunului descris în articolul de față. E limpede că beneficiarul acestei combinații nu avea niciun motiv real de supărare pe binefăcătoarea sa și cu atât mai puțin pe primărița din Mihail Kogălniceanu sau pe funcționarele din această localitate. Or tocmai lipsa unui mobil real generează suspiciuni.

În mod cert, după ce a întocmit dosarul penal pe baza delațiunii prin care Răileanu și-a turnat fără sens partenera de afaceri, Constantin Comortos a constatat că acesta are același conținut ca și dosarul de la Parchetul Curții de Apel. Și dintr-o dată, a apărut un sens. Astfel, Conortos a cerut aprobarea procurorului general al României pentru a prelua întreaga anchetă de la PCA. Întâmplarea vine în succesiunea altor mușamalizări obținute cu succes de Zoea Rădulescu, așa cu am precizat mai sus. Cererea urmează să fie analizată de procurorul general al României. Va urma!

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: