Connect with us

Exclusiv

Cum și-a prigonit baronul PSD-ist din Agigea opozanții. Consiliul local funcționează ilegal, cu doi consilieri în minus

Publicat

la

Consiliul Local din Agigea funcționează, de două mandate, cu doi consilieri locali în minus față de norma legală. Localitatea are peste 3.000 de locuitori și trebuia să fie reprezentată de 15 consilieri locali, potrivit legii. Cu toate acestea, primarul cu apucături de baron din Agigea, PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu, a mazilit de fiecare dată câte doi consilieri mai vocali ai opoziției. Și nu doar că i-a mazilit, s-a și căznit să-i învețe minte să nu mai fie împotrivă. Cel mai vocal opozant a ajuns în malaxorul justiției pe baza unei plângeri penale a primarului Maricel, fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Primarul nu s-a mulțumit cu atât. Ca dovadă, i-a inventat taxe și impozite retroactive opozantului, în valoare de 94.000 de lei, și mult nu a lipsit să-i bage proprietățile în executare silită, ca să-l lase pe drumuri. Războiul politic s-a transformat într-un război juridic, în care vorbim de peste 60 de procesele civile și penale.

Portret de baron

Cristian Maricel Cîrjaliu este primar al comunei Agigea din anul 2008. El este un PSD-ist de modă veche, din gașca fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, actualmente pușcăriaș de drept comun. De-a lungul timpului, Cîrjaliu s-a evidențiat prin mai multe afaceri scandaloase. Ne referim aici la titlul de cetățean de onoare pe care și l-a decernat pe baza unor recomandări semnate de angajații primăriei și de preotul din sat. De asemenea ne referim la afacerea prin care a încercat să obțină titlul de doctor în drept la o fabrică de diplome din Republica Moldova, cu articole plagiate despre corupția din administrația publică. El este ultracelebru pentru diverse manevre la achiziții, dar și pentru că a înscris fraudulos în inventarul comunei Agigea, terenuri de stat, inclusiv de pe malul mării, cu scopul de a le vinde interpușilor săi la prețuri de nimic. Derulând afaceri prin interpuși, primarul PSD-ist s-a folosit de funcția publică pentru a-și hărțui concurența cu amenzi total cretine, fără nicio bază legală.

Un abuz străveziu, cu încălcarea legii

Cîrjaliu nu s-a limitat la faptele de mai sus. De 7 ani și jumătate, acesta a suprimat pur și simplu două posturi de consilier local, arătând un dispreț total față de alegători și față de principiile democrației. În 2012, la constituirea Consiliului Local, PSD-iștii din gașca sa s-au abținut în bloc să voteze validarea lui Constantin Guraliuc, ales consilier pe lista PDL. Așa, pur și simplu. Pentru că puteau. ”Consilierii au dreptul să decidă dacă îi validează mandatul. Iar aleșii locali s-au abținut la ședința în care s-a discutat validarea respectivului în consiliu. Eu, acum, ce săi îi fac?” – avea să declare Cîrjaliu pentru un ziar constănțean. În ședința următoare, un alt consilier de la PDL, pe numele său Mircea Scărlătescu, a fost exclus abuziv din Consiliu. Acesta avea să revină în funcție pe baza unei hotărâri judecătorești. Fiind critic la adresa primarului, PDL-istul a mai fost exclus de două ori, ba chiar s-a ales și cu o condamnare pe baza unui denunț al lui Cîrjaliu. ”Când a revenit la ședințe, la orice proiect ori se abținea, ori vota împotrivă. (…) Păi atunci nu e mai bine să stea acasă?” – comenta Maricel, în toiul hărțuirii, citat de un ziar local.

În 2016, scenariul s-a repetat, consilierii din gașca lui Maricel refuzând să-i valideze pe aleșii liberali Mircea Scărlătescu (reales în funcție) și Vasile Cucu. Chiar dacă rațiunile pentru eliminarea celor doi ar putea fi discutabile, nu rămâne nimic de discutat în privința manierei total discreționare în care primarul a blocat ulterior posturile de consilieri. De două mandate, Consiliul Local Agigea funcționează ilegal, cu 13 consilieri, deși Legea 215/2001 impunea o normă de reprezentare de 15 consilieri. Disfuncția se datorează exclusiv primarului, care avea obligația potrivit art. 12 din Legea 393/2004 să inițieze procedura de vacantare a locurilor. Lui Cîrjaliu puțin i-a păsat de lege. El face legea la Agigea.  

O faptă bună a unui om obișnuit

Cu totul și cu totul halucinant este scenariul de intimidare aplicat de primarul Maricel împotriva lui Mircea Scărlătescu, opozantul exclus de 3 ori din Consiliul Local și nevalidat a patra oară. Povestea are rădăcini mai vechi, dinainte ca Scărlătescu să ajungă consilier local. Acesta locuiește în satul Lazu, acolo unde a ridicat prin muncă o mică afacere, în speță un service auto.

Necazul său a început să se prefigureze pe 15 iunie 2008, în ziua în care se desfășura la Agigea turul doi al alegerilor locale. Atunci, votanții erau chemați să aleagă între PSD-istul Cristian Maricel Cîrjaliu și liberalul Gheorghe Lămureanu.

Era dimineață, în jur de ora 9, când Scărlătescu a plecat spre secția de votare împreună cu soția sa. Pe drum, cei doi au fost abordați de un vecin. Acesta i-a rugat să îl ajute la redactarea unor cereri la calculator, pentru ca niște bătrâni bolnavi să primească urna mobilă. Vecinul avea asupra sa 32 de adeverințe medicale, semnate și parafate de un medic. Scărlătescu a răsfoit documentele medicale. Pe mulți dintre bătrâni îi cunoștea personal. El spune că avea imprimantă la firmă, dar tocmai rămăsese fără tuș. În aceste condiții, bărbatul s-a decis să dea o mână de ajutor, în sensul de a scrie de mănă, împreună cu soția și cu vecinul său, solicitările pentru trimiterea urnei mobile. Ceea ce au și făcut, pe un colț de masă, la sala de sport, în vecinătatea secției de votare, în văzul tuturor. Fiecare cerere se încheia cu numele în clar al bolnavului, scris cu majuscule, urmând ca vecinul care ceruse ajutorul, pe numele său Mustafa Beizat, să meargă la fiecare persoană bolnavă pentru a-și pune semnătura indescifrabilă pe cerere.

2008: Liberalii din Agigea, anchetați la plângerea lui Cîrjaliu

Din motive bizare, cererile scrise de soții Scărlătescu n-au mai ajuns la semnat. Acestea au fost depuse de Beizat Mustafa, la secția de votare, fără semnături, în jurul orei 14. A doua zi, Cristian Maricel Cîrjaliu, care tocmai câștigase primul său mandat de primar, a formulat o plângere penală împotriva lui Gheorghe Lămureanu, candidatul PNL, acuzându-l de tentativă de fraudă electorală. În 2008, Lămureanu și toți fruntașii liberali din Agigea au fost citați la Poliție, la declarații, pe bandă rulantă. La un moment dat, au fost chemați ca martori și soții Scărlătescu. Aceștia au relatat întâmplările mai sus. Și, de atunci, n-au mai auzit de dosarul penal, vreo 3 ani la rând.

2012: Făptuitorii au devenit martori, iar martorii inculpați

În 2012, Mircea Scărlătescu s-a decis să candideze din partea PDL pentru un loc de consilier local. El a adoptat un discurs critic la adresa lui Cîrjaliu. Acesta este contextul în care, pe 4 aprilie 2012, Scărlătescu și soția sa au fost trimiși în judecată, în dosarul penal deschis în anul 2008, pe baza plângerii lui Cîrjaliu împotriva lui Lămureanu. Ca la un joc de șah, când se face rocada, martorii audiați în 2008 deveniseră inculpați, iar pârâții de atunci – martori. Soții Scărlătescu au fost acuzați de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Uzul de fals sărise din schemă. La fel și persoanele implicate în 2008.

Exclus de 3 ori din Consiliul Local

În iunie 2012, Scărlătescu a fost ales consilier local. În mandatul său, avea să fie exclus de 3 ori din Consiliul Local, prin HCL 200/19.07.2012, HCL 293/30.09.2013 și HCL 1/29.01.2015. Contestând de fiecare dată aceste excluderi și fiind foarte critic la adresa primarului, s-a pomenit direct cu bocancul pe gât.

Achitat pe fond

În dosarul penal, instanța de fond, de la Judecătoria Constanța, a dispus achitarea lui Scărlătescu prin sentința penală 559 pe 26 aprilie 2013. Judecătoarea fondului a evocat practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia ”este de esența unui înscris sub semnătură privată să fie semnat”. Cu alte cuvinte, o hârtie nesemnată nu reprezintă un înscris sub semnătură privată, nu poate produce consecințe juridice și ca atare nu reprezintă un fals în înțelesul legii penale.

Condamnat în Recurs

Ei bine, această situație izvorâtă din toată practica judiciară, avea să fie răsturnată pe 25 septembrie 2013 de un complet al Curții de Apel Constanța, condus de fosta judecătoare Viorica Lungu, o persoană cu studii doctorale, la Chișinău, ca și Maricel Cîrjaliu. Completul condus de Lungu a considerat că numele scris în clar în josul cererii echivalează cu semnătura, ”avându-se în vedere că era obișnuit ca, mai ales în mediul rural, persoanele să se semneze scriindu-și numele întreg”. De unde știa instanța de această obișnuință a persoanelor din mediul rural nu s-a obosit nimeni să lămurească. Însă, chiar și așa, în cazul falsului în înscrisurile sub semnătură privată esențial este ca acestea să fie apte să genereze consecințe juridice. Pe cine putea să păcălească un nume scris în clar, cu majuscule, că ar fi semnătură? Cu siguranță nu pe membrii unui birou electoral, care nu erau chiar ultimii țărani și nici ultimii proști să creadă o asemenea mizerie.

În clipul atașat puteți vedea declarațiile lui Mircea Scărlătescu referitoare la cazul prezentat:

O hărțuire extrem de agresivă

Recapitulând, trebuie să spunem că Mircea Scărlătescu a fost ales consilier local în iunie 2012. O lună mai târziu Cîrjaliu a invocat faptul că acesta nu a depus declarația de interese și l-a exclus din Consiliul Local. Alesul a contestat excluderea la Tribunal, iar instanța i-a dat câștig de cauză pe 17 ianuarie 2013. La scurt timp de la revenirea lui Scărlătescu în Consiliu, Cîrjaliu a căutat motive să-l șicaneze. Alesul închiriase 700 de metri pătrați de la Primărie, în urma unei licitații publice din anul 2004, aprobată prin hotărâre de Consiliu Local. În mai 2013, la inițiativa lui Cîrjaliu, PSD-iștii din Consiliu au votat în bloc pentru revocarea HCL-ului din 2004. În acest fel, a fost anulat actul care stătea la baza licitației, ceea ce este o golănie absolută și o ilegalitate. Primăria s-a grăbit să îi ia terenul.

Tot în această perioadă, Primăria a emis diferite decizii de impunere, unele din ele calculate retroactiv. Opozantul primarului spune că a fost scos dator cu 94.000 de lei.

Hotărâri judecătorești ignorate de Maricel

Pe 30 septembrie 2013, Scărlătescu a fost exclus din nou din Consiliu, pe motivul condamnării penale. El a obținut Decizia Civilă 1154/CA/14.10.2014, în dosarul 9881/118/2013 al Curții de Apel Constanța, în care se spunea, negru pe alb, că pedeapsa sa fiind cu suspendare, ”își poate exercita drepturile electorale, poate fi ales în funcții elective publice sau poate ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.”.  Din acest motiv, instanța a anulat excluderea sa din Consiliul Local. Cîrjaliu n-a vrut să țină cont de decizia magistraților și a inițiat un nou proiect de excludere perfect similar cu cel care tocmai fusese anulat de instanță.

De asemenea, Primăria Agigea a refuzat să țină cont de o altă hotărâre judecătorească obținută de Mircea Scărlătescu într-un proces în care acesta atacase hotărârea golănească de anulare a licitației din 2004. A câștigat procesul, dar treaba asta nu i-a folosit la nimic, deoarece primarul a refuzat să îi dea terenul înapoi.

Și-a vândut o casă, pentru a avea bani de procese

Scărlătescu spune că a fost nevoit să vândă o casă pe care o avea în Eforie, pentru a face față cheltuielilor judiciare. În cele din urmă, a reușit să obțină o recalculare a datoriilor impuse abuziv de Cîrjaliu. În acest fel, a scăpat de datoria inventată, de 94.000 de lei, rămânând bun de plată cu numai 6.000 de lei. El spune că intenția primarului PSD-ist a fost aceea de a-l băga în executare silită și de a-i scoate bunurile la vânzare.

Ultima excludere

În 2016, Scărlătescu a candidat din nou pentru un mandat de consilier local. Deși a fost ales, el a fost alungat de la ședința de constituire a consiliului local, pe motiv că este un penal. La pachet cu el, a mai fost invalidat un consilier local de la PNL.

De 7 ani jumate, Consiliul Local Agigea funcționează ilegal, cu doi consilieri în minus. Potrivit articolului 12 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali, primarul în funcție era obligat ca la încetarea mandatului unui consilier local să propună vacantarea locului în ședința ordinară ulterioară. Maricel nu s-a sinchisit de lege. N-a vacantat nimic, anulând astfel rezultatele obținute de opozanții săi. 

Dosare de baron

Cu totul, între Mircea Scărlătescu și Primăria Agigea, Consiliul Local Agigea si primarul Cîrjaliu au existat până acum 60 de procese civile și penale, incluzând aici căile de atac, denunțurile către Parchet sau plângerile împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată.

O parte din dosarele penale ale lui Cîrjaliu au fost reunite într-un megadosar penal (5361/P/2016) care a fost clasat anul trecut, pe baza unui referat întocmit de un subcomisar de Poliție. Culmea, anterior, ancheta fusese condusă de un comisar, care propusese începerea urmăririi penale. Comisarul a fost schimbat din funcție și așa dosarul a ajuns la un polițist cu grad mic, dispus să ceară clasarea.

Ordonanța de clasare a fost confirmată de fostul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Constanța, Viorel Teliceanu. Ulterior, plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată a fost respinsă definitiv de judecătoarea Parascheva Dorin.

În megadosarul închis spre veșnica pomenire fuseseră conexate plângerile lui Scărlătescu, plângerile lui Ion Crețu, un bătrân care spune că Maricel i-a pus pistolul la tâmplă, plângerile Uniunii Județene a Cooperativelor de Consum (UJCC), care a reclamat că Primăria i-a ”naționalizat” terenul de sub un restaurant cu scopul de a-l vinde unui apropiat al primarului. De asemenea, se aflau mai multe manevre de la achiziții. O singură faptă a rămas în lucru, fiind declinată spre DNA și conexată dosarului 102/2015. Este vorba în acest caz de o afacere în care Primăria Agigea a vândut către fiica lui Maricel Cîrjaliu un teren de pe strada Mălinului nr. 18, prin negociere directă, la un preț de patru ori mai mic decât valoarea reală. Așa, ca în familie!

Cu toate aceste probleme, Cîrjaliu a scăpat până acum de trimiterea în judecată. El nu este penal. Penali și de neprimit în Consiliul Local sunt opozanții săi. Va urma!

Comments

comments

Exclusiv

Asociațiile care hărțuiesc firmele de construcții, puse la punct de Curtea Constituțională

Publicat

la data de

Scris de

Pe 23 decembrie 2021, s-a publicat în Monitorul Oficial Decizia 461 a Curții Constituționale a României. Curtea a analizat o excepție de neconstituționalitate ridicată de o firmă din Constanța în cadrul unui proces cu Asociația Constanța Altfel. Firma constănțeană a arătat că mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ ar putea fi neclare și deci neconstituționale. Legea stabilește că procesele în contencios pot fi declanșate de particulari doar când un act administrativ (ca de exemplu un PUZ sau o autorizație de construire) lezează drepturile lor subiective sau interesele lor legitime private. Diverse ONG-uri, care sunt persoane juridice de drept privat, adică particulari, contestă PUZ-uri sau autorizații de construire fără să fi suferit o vătămare, acționând exclusiv în apărarea interesului public. Or legea ar putea fi neclară, de vreme ce unii judecători admit, iar alții resping calitatea procesuală activă a ONG-urilor în aceste cazuri.

Salvatorii

Înainte de a prezenta decizia CCR, trebuie să amintim că moda atacării proiectelor imobiliare de către diverse asociații nonguvernamentale durează de câțiva ani. ONG-iștii spun că dezvoltatorii sunt niște ”rechini imobiliari”, ale căror proiecte distrug spațiile verzi, aglomerează cartierele, le poluează și în acest fel produc o degradare a calității vieții. ONG-iștii se descriu drept ”salvatori urbani”, luptând cu ”rechinii” pentru beneficiul marelui public.  

Cele mai cunoscute ONG-uri din țară care contestă PUZ-uri și autorizații de construire sunt Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC) și Asociația Constanța Altfel. Acestea au fost lăudate în spațiul public pentru inițiativele lor. Însă au fost și criticate, în sensul că în spatele narațiunii mai sus prezentate ar urmări de fapt scopuri politice sau hărțuirea unor investitori.

Singura opinie care contează

La malul mării, a fost înființată, în anul 2017, Asociația Constanța Altfel. ONG-ul a deschis numeroase procese în care a contestat diverse PUZ-uri și autorizații de construire. Acțiunile au fost redactate și susținute de Felicia Ovanesian, o avocată arogantă și fără scrupule, mai bogată decât mulți ”rechini imobiliari”.

Înainte de a întoarce foaia și a poza în imaculata apărătoare a interesului public, Ovanesian apărase interese private extrem de controversate. Printre clienții ei s-au numărat rechini imobiliari care au încălcat reguli urbanistice, după cum au constatat instanțele de judecată, sau alții care urmăreau să ridice blocuri în zone care ar trebui protejate, pe faleză sau pe malul lacului Tăbăcărie. Ovanesian a semnat o tranzacție extrajudiciară cu Radu Mazăre, în numele italienilor de la Fincogero (vezi AICI documentul). Și tot ea a oferit servicii juridice pentru Georgică Giurgiucanu, marele rechin de la retrocedări.

Captură: Ziua de Constanța – publicația care a scris pentru prima dată despre faptul că Giurgiucanu a fost clientul Feliciei Ovanesian. Articolul AICI.

După ce a prestat pentru rechini și pentru condamnatul de la retrocedări, s-a erijat într-o voce imaculată, trăgând după ea și alte persoane, afectându-le credibilitatea. Răutatea și aroganța Feliciei Ovanesian se văd acum când declară că singura opiniei juridică valabilă și care contează pentru ea este doar opinia ei. E limpede că și la Constanța Altfel a contat doar opinia avocatei.

Grav este faptul că o parte din procesele inițiate de Constanța Altfel au fost stârnite din nimic sau din răutate, putând fi calificate drept hărțuiri.

O iarbă de două milioane de euro

Este cazul proceselor inițiate de Constanța Altfel în vederea blocării investiției Comprest Util. Această firmă a construit un bloc de locuințe pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, pe un teren cumpărat (în 2004) cu două milioane de euro de la Primăria Constanța. Două PUZ-uri succesive care includeau și acest teren au fost adoptate fără probleme, cu toate dezbaterile impuse de lege. De asemenea, societatea a obținut autorizații de construire și apoi de supraetajare cu un etaj, în condițiile legii. În 2019, când blocul era aproape finalizat, actele de urbanism ale firmei au fost atacate de Asociația Constanța Altfel, pe motiv că ar fi în interesul publicului ca acest teren să fie păstrat de cumpărătorul său ca spațiu verde. De cealaltă parte, investitorul a afirmat că a plătit Primăriei două milioane de euro pe teren ca să poată construi, nu ca să cultive iarbă. Procesele pentru anularea și suspendarea autorizației de construire au fost câștigate definitiv de Comprest Util. De asemenea, Comprest Util a câștigat pe fond procesul în care Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea PUZ-ului Lăpușneanu.

Grigore Comănescu, proprietarul Comprest Util, la blocul de pe Lăpușneanu, în perioada procesului.

În octombrie 2019, în cadrul procesului de suspendare a autorizației de construire, societatea Comprest Util a ridicat excepția de neconstituționalitate la care ne-am referit mai sus. Legea stabilește că ONG-urile pot invoca apărarea interesului public doar în subsidiar, după ce se legitimează procesual printr-o vătămare a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat. Or fără să sufere nicio vătămare, ONG-ul cerea suspendarea autorizației de construire fluturând un interes public (și acela aberant). Acționând la fel în diferite procese, Constanța Altfel a convins mulți judecători să-i recunoască legitimarea procesuală activă. Însă alți judecători nu s-au lăsat înduplecați. Or, de vreme ce aceeași lege putea fi interpretată fie că ar da, fie că n-ar da calitate procesuală activă ONG-urilor, Comprest Util s-a plâns că prevederile legale sunt neclare și deci neconstituționale.

Stop joc, de la ÎCCJ

Înainte ca excepția să fie soluționată de Curtea Constituțională, aceeași situație a fost analizată în cadrul unui recurs în interesul legii (RIL), judecat și soluționat (prin Decizia 8/2020) de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna martie 2020.

Decizia 8/2020 sugerează că ONG-urile care se luptă cu PUZ-urile și autorizațiile de construire în scopul formal al apărării interesului public uzurpă atribuții date în sarcina instituțiilor de stat, singurele care au acces la contenciosul obiectiv. Instanța supremă a stabilit că asociațiile private, ca toți privații din această țară, au deschisă doar calea contenciosului subiectiv, putând să apere interesul public doar în subsidiar, dacă probează în principal că au suferit o vătămare. Înalta Curte a mai stabilit că acțiunile populare, precum acelea inițiate de ONG-uri, sunt pur și simplu interzise.

Ce spune CCR

În mod vădit, completul de RIL de la ÎCCJ s-a pronunțat pe aceeași problemă semnalată de Comprest Util Curții Constituționale. Totuși, excepția de neconstituționalitate și-a urmat cursul ei firesc, fiind soluționată prin decizia 461, publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2021. Excepția a fost respinsă deoarece Curtea Constituțională s-a mai pronunțat unitar asupra aceleiași situații prin deciziile 939/2006, 66/2009, 750/2009, 168/2011 și 349/2012. Curtea și-a reafirmat practica anterioară, conform căreia, cităm:

”prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau a interesului lor legitim privat, după care să susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să „paralizeze“ așa-numitele „acțiuni populare“ intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.”.

Așadar, nu există o bază legală și constituțională pentru acțiunile populare. Și nu a existat niciodată, motiv pentru care ONG-urile care au acționat așa ar putea ajunge în situația delicată de a suporta financiar deranjul de ani de zile creat unor firme.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Jungla urbană a lui Chițac. 42 de milioane de euro pentru amenajarea spațiilor verzi în următorii 4 ani

Publicat

la data de

Scris de

Inițiativa primarului Constanței Vergil Chițac de instituire a unei taxe speciale de 50 de lei pe an pentru întreținerea spațiilor verzi din oraș a fost cel mai important subiect dezbătut la Constanța în ultima perioadă. Taxa a căzut la vot, astăzi, în ședința ordinară a Consiliului Local. Chiar și așa, un lucru este cert, anume că Primăria are nevoie de bani pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi. Și nu vorbim de bani puțini, ci de o sumă impresionantă.

Administrația Chițac și-a făcut planuri să cheltuiască între 6 milioane de euro și 42 de milioane de euro în următorii 4 ani pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi din oraș.

Pe 26 noiembrie 2021, administrația publică locală a publicat în SICAP un anunț de participare la o licitație deschisă pentru atribuirea unui acord-cadru pe o durată de patru ani. Primăria caută o firmă specializată care să se ocupe de ”amenajarea și întreținerea zonelor verzi prin aplicarea tehnologiilor specifice și achiziția de materiale necesare amenajării acestora, pentru spațiile verzi care sunt sau vor fi măsurate și cadastrate în Municipiul Constanța”.

În anunț se vorbește despre 681.179 de metri pătrați de spații verzi care vor trebui amenajate, inclusiv cu sisteme de irigații, iar mai apoi întreținute. Valoarea minimă a acordului-cadru pe patru ani a fost estimată de autoritatea contractantă la 30.079.345,93 de lei plus TVA, ceea ce înseamnă aproximativ 6 milioane de euro. Iar valoarea maximă a fost estimată la 207.546.905,03 lei plus TVA, ceea ce înseamnă aproximativ 42 de milioane de euro.

Firmele interesate să participe la licitație trebuie să facă dovada unei cifre globale de afaceri pe ultimii 3 ani de minim 10 milioane de lei. Experiența coordonatorului tehnic în amenajarea și întreținerea spațiilor verzi publice este și ea esențială, fiind punctată în mod special. În sfârșit, firmele interesate trebuie să facă dovada că dețin echipamente și utilaje precum: macara, autonacelă pe sașiu, tractor, cisternă, motopompă, echipamente hidraulice pentru săpături, motocultor, scarificator, drujbă telescopică etc. De asemenea, se cere dovada deținerii unor scule de mână precum sapă, furcă, mătură, roabă, șubler, telemetru, pickhammer, generator electric etc.

Codurile achiziției se referă la ”amenajarea și întreținerea de spații verzi”, ”echipamente de irigare”, ”lucrări de irigație”, ”servicii de arhitectură peisagistică” și ”întreținerea de grădini decorative sau de recreere”.

Ofertele de participare se primesc până pe data de 17 ianuarie 2021.

Potrivit ANUNȚULUI, sumele în discuție vor fi asigurate din bugetul local. Din această perspectivă, inițiativa unor taxe speciale pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi ar putea fi readusă în atenția consilierilor locali în fiecare din următorii patru ani.

Trebuie să mai amintim că, la începutul anului 2021, Primăria Constanța a notificat asociațiile de locatari să întrețină pe cheltuiala lor spațiile verzi publice din proximitatea blocurilor. Notificările au fost semnate de fostul șef al Direcției Servicii Publice din Primăria Constanța, Horia Constantinescu. Între timp, Constantinescu a părăsit Primăria, iar autoritatea locală s-a orientat, așa cum am arătat, să ofere între 6 și 42 de milioane de euro unei societăți care va amenaja și îngriji 68 de hectare de spații verzi.

Comments

comments

Continuă să citești

Exclusiv

Fratele și nepotul primarului Cîrjaliu s-au făcut fermieri ca să cumpere terenurile din Agigea

Publicat

la data de

Scris de

În ultima perioadă, 70% din ofertele de cumpărare a terenurilor agricole de pe raza comunei Agigea au fost formulate de fratele și nepotul primarului Cristian Maricel Cîrjaliu. Situația reiese chiar de pe site-ul Primăriei Agigea, din secțiunea dedicată tranzacțiilor de acest tip. În ultimul ecran al rubricii, se găsesc 10 oferte de cumpărare. Șapte din ele au fost formulate chiar de rudele primarului.

Înainte de toate, trebuie să spunem că tranzacțiile cu terenuri agricole au un regim special, reglementat prin lege. Acestea trebuie să se desfășoare la vedere, cu oferte de vânzare și de cumpărare publicate pe site-ul autorităților locale. Transparența este cerută de lege pentru a se respecta dreptul de preempțiune la cumpărarea suprafețelor agricole instituit de drept în favoarea rudelor, vecinilor, arendașilor, tinerilor fermieri, unităților de cercetare sau persoanelor fizice din localitate.

Oferte de 1,4 milioane, de la un puști

Preemptor la cumpărarea terenurilor agricole s-a declarat și Leonardo Cîrjaliu, fiul fratelui primarului din Agigea. Leonardo a terminat liceul în anul 2018. Și tot atunci s-a înscris la o facultate de științe ale naturii și agricultură, așa cum reiese de pe pagina sa de Facebook.

Pe 14 septembrie 2021, nepotul primarului a depus o ofertă de cumpărare pentru un teren agricol de 6 hectare, scos la vânzare de proprietarul său, Libu Dunăre. Acesta din urmă devenise proprietar tabular în iunie 2021, prin succesiune (moștenire), pe baza actelor depuse la Oficiul de Cadastru (în speță un act notarial din 2020, un act administrativ emis în anul 2009 de Prefectură și un înscris sub semnătură privată emis în 2021 de PFA Revei Claudiu Liviu). La intenția de vânzare a lui Libu Dunăre,  a răspuns nepotul primarului, Leonardo Cîrjaliu, cu oferta sa de cumpărare la prețul de 37.000 de lei. El proba calitatea de tânăr fermier pe baza unei adeverințe obținute în aceeași zi de 14 septembrie 2021 de la Primăria condusă chiar de unchiul său.

Din cauza prețului derizoriu, nu s-a ajuns la o tranzacție în privința terenului înscris în cartea funciară 115609. Ca urmare, pe 14 octombrie 2021, Leonardo Cîrjaliu a depus o nouă ofertă de cumpărare a terenului, la valoarea (mai realistă) de 222.000 de lei.

Tânărul – student, fermier și nepot de primar – a mai depus o ofertă de cumpărare, la valoarea de 582.540 de lei, pentru un teren de 12 hectare, scos la vânzare de soții Gheorghe și Adriana-Alina Tănase (CF 100913). De asemenea, a propus prețul de  572.831 de lei pentru un alt teren de 11,8 hectare scos la vânzare de același Gheorghe Tănase (CF 101243).

În sfârșit, Leonardo Cîrjaliu a mai propus 21.000 de lei pentru un teren de 0,5 hectare, scos la vânzare de Roxana Prăjitură. Terenul în discuție este înscris în Cartea Funciară 103865. Din extrasul informativ obținut de redacția Ordinea.Ro, reiese că imobilul în discuție măsoară în realitate un hectar și a fost înscris în Cartea Funciară, atenție, FĂRĂ TITLU. Hectarul este deținut în indiviziune de doi coproprietari. Însă doar unul din aceștia, în speță Roxana Prăjitură, s-a hotărât să-și vândă cota care îi dă dreptul la jumătate de hectar.

Ofertele de cumpărare depuse de nepotul lui Cristian Maricel Cîrjaliu totalizează 1.398.371 de lei.  

Din datele mai sus prezentate, reiese că nepotul primarului din Agigea nu este doar student, tânăr și fermier. Este și foarte bogat, spre deosebire de unchiul său, Maricel Cîrjaliu, care – de când este inculpat – a devenit cel mai sărac politician din părțile locului, cu o declarație de avere nudă cu totul, la un mod de-a dreptul obscen.

Un hectar de la finul la fratele nașului

Fratele primarului este și el mare cumpărător de terenuri agricole. Pe 16 decembrie 2021, Bogdan Cătălin Cîrjaliu, acționând în numele firmei sale Scan SRL, a depus la Primăria Agigea trei oferte de cumpărare a unor suprafețe agricole (vezi AICI, AICI și AICI). Cele 3 loturi agricole râvnite de el măsoară împreună un hectar și se situează chiar pe malul lacului Agigea, într-o zonă aflată în plină expansiune imobiliară. Astfel, terenurile agricole înscrise în cărțile funciare 110853, 110854 și 110855 se învecinează cu imobilul înscris în cartea funciară 107631 – lacul Agigea. 

Fratele primarului a oferit prețul cumulat de 250.000 de lei. De asemenea, el a menționat în una din cererile sale că a lucrat în arendă unul din loturi, de 1.000 mp, pe baza unui contract încheiat în anul 2019. Evident, arendașul are un drept de preempțiune.

Foarte interesant este faptul că vânzătorul celor 3 loturi încă agricole nu este chiar o persoană străină de interesele familiei Cîrjaliu. Terenurile sunt deținute de Acvamar Grup SRL, firmă controlată de Anghel Dragu, cunoscut în comunitatea locală drept finul primarului Maricel.

Ordinea.Ro a publicat anul acesta dovezi cu privire la o suveică imobiliară de proporții, prin care primarul din Agigea a scos mai multe terenuri din patrimoniul localității, pe baza unui contract de schimb încheiat cu Magdalena Elisabeta Andrei (contabila familiei Cîrjaliu). Mai departe, contabila a vândut terenurile către Scan SRL (prin Bogdan Cîrjaliu) și Acvamar Grup SRL (prin Anghel Dragu). Fratele și finul primarului au plătit terenurile în numerar, de unde și suspiciunea că în realitate nu s-a plătit nimic. În această ipoteză, actele confecționate la notar au avut rolul de a acoperi formal o devalizare a patrimoniului public făcută în gașcă, de primar, de contabila familiei sale, de fratele și de finul său. Ancheta noastră pe această temă o puteți citi AICI și AICI. De asemenea, AICI puteți citi un articol Ordinea.Ro despre modul în care a fost distrusă, pas cu pas, zona de rezervație naturală din jurul lacului Aigea. Iar AICI puteți citi o investigație despre alt tun imobiliar de pe malul lacului Agigea. 

Grație transparenței impuse de lege, aflăm că și în acest moment, fratele și finul primarului încheie în continuare contracte cu terenuri, pe care și le plimbă între ei. Că doar nu credea cineva că Mariceii ăștia iubesc Agigea pe degeaba. O iubesc pentru terenurile ei, de milioane de euro,  pe care le-au muls și le mulg în continuare.

Comments

comments

Continuă să citești

Luna asta s-au urmarit: